rezultat sn [At: (a. 1829) AR. / S shi: resu~ / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr résultat ger Resultat] 1 Ceea ce rezulta dintro actziune dintro judecata dintrun fapt dintrun calcul etc. Si: consecintza (1) efect (2) urmare. 2 (Mpl) Realizare concreta. 3 (Ie) A da ~ (sau ~te) A produce efectul dorit. 4 (Ilav) Fara ~ Inutil. 5 Ceea ce se obtzine printrun shir de operatzii matematice.