inutil, ~ă [At: ODOBESCU, S. II, 321 / A și: (îvr) inutil / Pl: ~i, ~e / E: fr inutile, lat inutilis] 1 a Care nu este folositor Si: nefolositor, neutil, (înv) netrebuincios, zadarnic. 2 av De prisos.

INUTÍL, -Ă, inutili, -e, adj. Nefolositor, netrebuincios. Se pare... a fi o lucrare inutilă, care nu poate da nici un rezultat practic. La ODOBESCU, S. II 321. ♦ De prisos, fără rost, zadarnic. Intervenirea aceasta era dureros de inutilă. GALACTION, O. I 196. ◊ (Adverbial) Bășici goale care pocnesc inutil într-un bîlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. REBREANU, R. II 85.

INUTIL, -Ă adj. Nefolositor, netrebuincios. ♦ De prisos, zadarnic. [Cf. lat. inutilis, it. inutile, fr. inutile].

INUTÍL, -Ă adj. nefolositor, netrebuincios. ◊ de prisos, zadarnic. (< fr. inutile, lat. inutilis)

INUTÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este util; nefolositor. 2) și adverbial Care nu are nici un rost; zadarnic. Conversație ~ă. [Sil. in-u-] /<fr. inutile, lat. inutilis

inutil a. nefolositor.

*inútil, -ă adj. (lat. in-útilis). Nefolositor, care nu e util: om, lucru inutil. Adv. Fără folos. – Fals inutíl (după fr.).

!inutíl (i-nu-/in-u-) adj. m., pl. inutíli; f. inutílă, pl. inutíle

inutíl adj. m. (sil. mf. in-) util

inutil.

INUTÍL adj., adv. 1. adj. v. zadarnic. 2. adv. v. degeaba. 3. adj. nenecesar, netrebuincios, neutil, (livr.) redundant, superfluu, (fig.) parazit, parazitar. (Detalii ~.)

INUTIL adj., adv. 1. adj. ineficace, ineficient, infructuos, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic, (livr.) inoperant, oțios, superfluu, (înv.) netrebnic, prisoselnic, prisositor, (fig.) deșert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) 2. adv. degeaba, zadarnic, (înv. și pop.) geaba, surda, (Transilv.) heba, (înv.) îndarn. (~ te străduiești.) 3. adj. nenecesar, netrebuincios, neutil, (livr.) redundant, superfluu, (fig.) parazit, parazitar. (Detalii ~.)

Inutil ≠ folositor, necesar, util