COPÍL¹ copii s. m. 1. Baiat sau fata in primii ani ai vietzii (pana la adolescentza). ◊ Copil de shcoala = copil care a depashit varsta de 7 (sau 6) ani shi merge la shcoala. Copil mic (sau pop. de tzatza) = sugar. ◊ Loc. adv. De (mic) copil = din copilarie. ◊ Expr. (Despre batrani) A ajunge (sau a da) in mintea copiilor = ashi pierde judecata a se ramoli. 2. Tanar adolescent. ◊ (In trecut) Copil de casa = paj la familia domnitoare sau la boierii mari. Copil de trupa = copil (orfan) crescut shi educat de o unitate militara. 3. Fiu fiica. ◊ Copil legitim = copil nascut in cadrul casatoriei. Copil nelegitim = copil nascut in afara casatoriei; copil natural bastard. Copil din flori = copil din afara casatoriei; copil nelegitim copil natural bastard. ◊ Expr. Unde (shi)a intzarcat dracul copiii = in locuri departate shi pustii. 4. Fig. Om naiv fara experientza. Cf. alb. kopil.

copil² sm [At: LM / Pl: ~i / E: cf copil¹] 1 (Pop) Lastar crescut la baza tulpinii unei plante din primul nod. 2 (Pan) Parte proeminenta a unor obiecte asemanatoare cu lastarele care inmuguresc. 3 (Pop) Cui de lemn sau de metal care se infige in ochiul tzatzanii. 4 (Pop) Carlig mare care ajuta la inchiderea sau deschiderea portzii. 5 (Pop) Fier de la usha in care cade clantza. 6 (Pop) Parte a osiei care intra in butea unei rotzi. 7 (Reg; la car; is) ~ul de sus Cioc. 8 (Reg; la car; is) ~ul de jos Clenci. 9 (La dulgherie) Coltzi ai scoabei. 10 Instrument cu care se gauresc latzii. 11 (Atm) Omushor.

copil¹ sm [At: PRAV. 675 / V: (inv) cupi~ / A: copil / Pl: ~ii / E: cf alb kopil] 1 Baiat sau fata in primii ani ai vietzii pana la adolescentza. 2 (Is) ~ de shcoala Elev. 3 (Is) ~ mic sau (pop) de tzatza Sugar. 4 (Is) ~ nenascut Fat. 5 (Is) ~ de gasit Copil (1) cu parintzi necunoscutzi. 6 (Is) ~ lepadat Copil (1) nascut inainte de vreme. 7 (Ias) Copil (1) parasit de mama. 8 (Is) ~ de suflet Copil (1) crescut de parintzi adoptivi Si: infiat. 9 (Is) ~ de trupa Orfan crescut shi educat de o unitate militara. 10 (Ilav) De (mic) ~ Din copilarie. 11 (Ie) A avea ~i A procrea. 12 (Ie) A face ~i A nashte. 13 (Ie) (A avea) o casa de ~i A avea o familie foarte numeroasa. 14 (D. batrani; ie) A da in mintea (sau in doaga) ~iilor A se ramoli. 15 (Ie) Unde shia intzarcat dracul ~iii In locuri foarte indepartate. 16 (Is) Raul sau boala ~iilor Epilepsie. 17 Fiu. 18 Fiica. 19 (Is) ~ legitim sau natural Copil (1) nascut in cadrul casatoriei. 20 (Is) ~ nelegitim (sau pop) de lele de pripas de capatat din tichere Copil (1) nascut in afara casatoriei. 21 (Is) ~ din flori Copil (1) a carui mama nu este casatorita. 22 Tanar. 23 (Inv; is) ~ de casa Fiu de boier care facea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari. 24 (Is) ~ de cor Baiat care ajuta preotul la diferite slujbe sau ceremonii religioase. 25 Persoana mai tanara considerata in raport cu una mai in varsta. 26 (Fig) Cetatzean. 27 Individ. 28 (Fig) Naiv. 29 (Inv) Servitor. 30 (La animale in basme) Pui.

COPÍL¹ copii s. m. 1. Baiat sau fata in primii ani ai vietzii (pana la adolescentza). ◊ Copil de shcoala = copil care a depashit varsta de 7 (sau 6) ani shi merge la shcoala. Copil mic (sau pop. de tzatza) = sugaci. ◊ Loc. adv. De (mic) copil = din copilarie. ◊ Expr. (Despre batrani) A ajunge (sau a da) in mintea copiilor = ashi pierde judecata a se ramoli. 2. Tanar adolescent. ◊ (In trecut) Copil de casa = fiu de boier care facea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari. Copil de trupa = copil (orfan) crescut shi educat de o unitate militara. 3. Fiu fiica. ◊ Copil legitim = copil nascut in cadrul casatoriei. Copil nelegitim = copil nascut in afara casatoriei; copil natural bastard. Copil din flori = copil din afara casatoriei; copil nelegitim copil natural bastard. ◊ Expr. Unde (shi)a intzarcat dracul copiii = in locuri departate shi pustii. 4. Fig. Om naiv fara experientza. Cf. alb. kopil.

COPÍL¹ copii s. m. 1. (Indica o persoana mai ales in virsta frageda in raport cu parintzii) Fiu fiica. Dragii mei copii vatzi facut mari. ISPIRESCU L. 33. Lasa sa se duca numai nevasta dtale cu copilul. CREANGA P. 169. Incepe a striga: Copii copii copii venitzi la mama sa va leie! CREANGA P. 289. Cind laude numai dinsul ishi shtia inima lui Caci copilul cu bobocii era chiar copilul lui. EMINESCU O. I 84. Copil legitim v. legitim. Copil nelegitim (sau natural) v. c. Copil adoptiv (sau popular de suflet) v. adoptiv. ◊ Expr. A face copii = a procrea. Numai un copil o sa facetzi. El o sa fie FatFrumos. ISPIRESCU L. 2. Unde (shi)a intzarcat dracul copiii = in locuri departate shi pustii. Ishi intinsese hotarele imparatziei sale pe unde a intzarcat dracul copiii. ISPIRESCU L. 11. O casa de copii v. casa. ◊ (Familiar cuvint cu care se indeamna sau se cheama animalele) Iatane la poshta... Hi... la imash copii! ALECSANDRI T. 45. 2. Baiat sau fata in primii ani ai vietzii (pina la adolescentza). Regimul nostru democratpopular care urmareshte prin toate mijloacele imbunatatzirea conditziilor de trai al maselor acorda o deosebita atentzie ocrotirii mamei shi copilului. SCINTEIA 1953 nr. 2692. Copii eram patunci copila Copii dragutzi copii vioi. IOSIF V. 182. Sint copii Cu multe sanii De pe coasta vin tzipind. COSHBUC P. I 224. Flacaii ceilaltzi pe data sau facut nevazutzi iara noi copiii neam intors plingind pe la casele noastre. CREANGA A. 8. Cintecul nevinovat al copilului. EMINESCU N. 3. Copil de shcoala (sau rar de invatzatura) = copil care umbla la shcoala. Canutza a ramas sarman de parintzi tocmai cind se facuse copil denvatzatura. CARAGIALE O. I 323. ◊ (Popular) Copil de tzitza = sugaci. Boala copiilor = epilepsie. ◊ Loc. adv. De (mic) copil = din copilarie. Plopii! Ma cunosc ei bine De copil. COSHBUC P. I 261. ◊ Expr. (Despre batrini) A ajunge in mintea copiilor = ashi pierde judecata. (Adjectival rar) Sa mai privesc o data cimpianfloritoare Ce zilelemi copile shi albe lea tzesut. EMINESCU O. I 6. 3. Tinar adolescent. Arald copilul rege uitata Universul. EMINESCU O. I 91. (Alintator) Badea meu tinar copil Roshu k un trandafir. JARNÍKBIRSEANU D. 39. (La vocativ k termen de indemn catre prieteni) Betzi copii totzi dupa mine SHinchinatzi cupele pline. ALECSANDRI P. II 48. ◊ (In trecut) Copil de casa = fiu de boier care facea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari. Copiii de casa slujeau masa; vinatorii hraneau focul din preajma cu trunchiuri intregi. SADOVEANU F. J. 366. Catalin Viclean copil de casa. EMINESCU O. I 173. Copii de casa 500. Ei alcatuiau garda dinlauntru a palatului domnesc. BALCESCU O. I 14. 4. Fig. Om naiv fara experientza. Nu fi copil! ▭ Stroici este un copil care nu cunoashte inca pe oameni. NEGRUZZI S. I 141.

COPÍL ~i m. 1) Baiat (sau fata) in perioada de la nashtere pana la adolescentza. ~ mic. ~ de shcoala. ◊ De mic ~ din copilarie. A ajunge (sau a cadea) in mintea ~ilor a avea manifestari copilareshti. ~ de casa fecior de boier care slujea k paj la curtea domneasca sau la un boier mare. ~ de trupa copil (orfan) crescut shi educat de o unitate militara. 2) Persoana de orice varsta luata in raport cu parintzii sai. 3) fig. Persoana matura care da dovada de naivitate shi lipsa de experientza. /Cuv. autoht.

copil m. 1. baiat sau fata (cu sau fara notziune de varsta): copil din flori bastard; 2. copil pana la doisprezece ani: doi copii; 3. urmash moshtenitor: a murit fara copii; 4. (odinioara) copii de casa feciori de boieri datzi la Curte pe langa Domn shi formand garda interioara a palatului (in numar de 500); 5. (còpil) tzatzana de usha; 6. botul sau ciocul leucei; 7. cracii sau coltzurile scoabei dulgherului. [Vechiu rom. còpil bastard (shi azi in Maramuresh) adica copil din flori (in opozitziune cu cocon sau fecior copil legitim): cel pe va zice cai copil neshtiind k... l’au facut adevarat fecior dupa leage... (Pravila din 1646) = albanez KOPILĬ sluga bastard; sensul 5 prezinta o metafora curioasa: cele doua carlige mari ale ushii sunt asemanate cu doi feciori (cf. copiletz)].

copíl m. pl. copiĭ art. copiiĭ (lat. pûpillus dim. d. pûpus fem. pûpa coca cocutza infl. de coca 1 saŭ de o forma lat. copillus k columbuspalumbus porumb. D. rom. vine alb. kopilĭ pl. kopiĭ bastard argat; ngr. kopél tinar baĭat servitor; vsl. kopilŭ kopelŭ bastard; bg. sirb. kopile bastard. V. coca 1 shi pupa 2). Vechĭ (pl. shi copilĭ). Bastard. Azĭ. Baĭat orĭ fata in primiĭ anĭ aĭ vĭetziĭ; o femeĭe c’un copil in bratze. Fig. Om naiv: nu fi copil! Copil adevarat copil legitim. Copil din florĭ bastard. Copil de tzitza prunc copil care suge inca. Copiĭ de casa odinioara fecĭorĭ de boĭer care eraŭ datzĭ la curtea domneasca shi formaŭ garda interioara a eĭ in numar de vreo 500 (V. paj). De copil de mic din copilarie; de copil ĭa placut cartea. Pl. Urmashĭ descendentzĭ (indiferent de etate): a murit fara copiĭ. V. fecĭor cocon ghitan tzinc prichindel.

copíl al strazii sint. s. (in tzara noastra fenomen ingrijorator dupa dec. ’89) ◊ „In literatura de specialitate termenul de «copii ai strazii» nu este explicitat foarte clar. Totushi o delimitare se poate face. Ei sunt aceia care nau locuintza (in unele cazuri nici sustzinator legal) shi traiesc in locuri publice.” R.l. 15 V 92 p. 3. ◊ „Cea mai noua metoda de a «produce» bani pentru copiii strazii care controleaza zona centrala a Capitalei Universitate este homosexualitatea.” R.l. 11 IX 93 p. 5. ◊ „Recent opt «copii ai strazii» au fost ucishi la Rio de Janeiro [...]” R.l. 17 IX 93 p. 11; v. shi Ev.z. 12 I 95 p. 4

copílactór s. m. Copil care joaca un rol intrun spectacol ◊ „Copiiactori au aparut la fereastra televizorului rostindushi replicile.” Mag. 12 XI 66 p. 1; v. shi Cont. 15 I 79 p. 4 (din copil + actor)

copílminúne s. m. Copil cu calitatzi deosebite (de obicei artistice) ◊ „Cariera cainilorvedeta este inca shi mai scurta decat cea a copiilorminune.” Sapt. 1 X 71 p. 12; v. shi Cont. 15 I 71 p. 4 (din copil + minune dupa fr. enfant prodige [formatzia aceasta se folosea la inceputul anilor ’40 in legatura in special cu actritza copil Shirley Temple]; H. Mirska in SMFC I 172 FC I 32)

copílmónstru s. m. Copil nascut cu anomalii fizice ◊ „O tanara americana explica ziarishtilor situatzia sa dramatica. Consumand mari doze de «Thalidomida» in timpul sarcinii ea este ingrozita la gandul k ar putea da nashtere unui copilmonstru.” Sc. 18 VIII 62 p. 4; v. shi T.N. 48/62 p. 22 (din copil + monstru; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 329)

copíl¹ (persoana) s. m. pl. copíi art. copíi (piii)

copíl (persoana) s. m. pl. copíi art. copíi

copil pl. copii art. copiii

COPÍL s. 1. (inv. shi pop.) fat prunc (fam.) puradel zgamboi (peior.) plod. (In curte se jucau multzi ~.) 2. copil de casa v. paj. 3. (in limbajul parintzilor) pui. (Nani nani ~ ul mamii!) 4. v. fiu. 5. copil din flori v. bastard. 6. odrasla progenitura vlastar (pop. shi fam.) prasila (inv.) nashtere. (Un ~ de bani gata.)

COPÍL s. v. bastard copil din flori.

copil s. v. BASTARD. COPIL DIN FLORI.

COPIL s. 1. (inv. shi pop.) fat prunc (fam.) puradel zgimboi (peior.) plod. (In curte se jucau multzi ~.) 2. copil de casa = paj (turcism inv.) icioglan. (~ la curtea unui suveran feudal.) 3. (in limbajul parintzilor) pui. (Nani nani ~ mamii!) 4. baiat fecior fiu (inv. shi pop.) fat (Ban.) cocon. (Un ~ de imparat.) 5. copil din flori = bastard (reg.) fochiu urzicar copil de gard (prin Transilv. shi Maram.) bitang (prin Maram.) marandau (Transilv. Maram. Bucov. shi nordul Mold.) shpur (inv.) copil. (Avea un ~ shi doi copii legitimi.) 6. odrasla progenitura vlastar (pop. shi fam.) prasila (inv.) nashtere. (Un ~ de bani gata.)

COPIL DE GÁRD s. v. bastard copil din flori.

copil de gard s. v. BASTARD. COPIL DIN FLORI.

copíl (íi) s. m. 1. (Inv.) Bastard fiu natural nelegitim. 2. Fiu fiica. 3. Prunc. 4. Vlastar mladitza. 5. Virf sfirc capat. Mr. cochil „bastard” cóchila „fecioara” megl. cópil „bastard” cupilásh „flacau”. Origine necunoscuta. Sa raspindit din rom. in toate celelalte idiomuri balcanice: cf. ngr. ϰόπελος „bastard” ngr. ϰοπέλι „baiat” ϰοπέλα „fata”; alb. kopilj „bastard servitor” kopilje „servitoare”; bg. kópele kópile kopelák „bastard”; sb. kópile „bastard” kopilan „flacau” v. rus. kopelŭ „bastard” rut. kopyl sl. kopilŭ „bastard” mag. kópé „haimana” in ngr. bg. shi sb. cu un numar de der. locali. Aceste cuvinte nu se explica prin nici o limba cunoscuta iar raspindirea lor geografica nu permite sa presupunem un punct de plecare diferit de rom. limba in care pe de alta parte o aton shi l final (inainte intervocalic) nu permit cautarea unui etimon in fondul lat. ci cel mult in cel expresiv. Este cuvint de uz general (ALR I 181) insa in Bihor a circulat cu sensul de „bastard” care este vechi in celelalte regiuni; asupra semantismului cf. SHeineanu Semasiol. 200. Admit provenientza din fondul balcanic anterior latinei Miklosich Slaw. Elem. 10; Miklosich Etym. Wb. 129; Berneker 564; Sandfeld 94; DAR; cf. Lahovary 325 shi Rosetti II 115. Incercarile facute pentru a deriva acest cuvint din lat. par a fi eshuat (de la pūpilus dupa Laurian shi Scriban de la *copilis „care serveshte paharul” dupa Meyer 198). Cuvintul rom. a fost considerat uneori k der. din ngr. (Cihac II 651); din sl. (Philippide Principii 44; Tiktin); din alb. (Densusianu Hlr. 37; Meyer Neugr. St. II 67; Capidan Dacor. II 524; Philippide II 708); din limba gepizilor din cuvintul *kopilo (Diculescu Dacor. IV 1552); sau de la o radacina sl. care provine din indoeurop. *(s)kap „a face” (Mladenov 250); cf. mai multe amanunte in DAR. Nici una din aceste ipoteze nu pare convingatoare cu atit mai mult cu cit pare evident k in ngr. sl. shi alb. este vorba de cuvinte imprumutate care ramin fara explicatzie daca nu se admite originea lor rom. Der. copila s. f. (fiica naturala bastarda; fata tinara); copiletz s. m. (copil; vlastar; scaunel cu trei picioare); copilandru s. m. (tinar flacau); copilari vb. (ashi petrece anii copilariei; a da in mintea copiilor); copilarie s. f. (perioada a vietzii omeneshti de la nashtere pina la adolescentza; fapta purtare de copil naivitate; ramolisment); copilaros adj. (k un copil); copilaresc adj. (al copilului propriu copilului); copilareshte adv. (in felul copiilor); copili vb. (a taia lastarii sau crengile care nu poarta rod a lastari); cópila s. f. (actziunea de lastari porumbul); copilaret (var. copilarime) s. n. (multzime de copii); copilitura s. f. (Trans. bastard).^[1]

copíl copíi s.m. (inv.) servitor slujitor sluga.

cópil cópii s.m. Bastard; copil din flori (din fete fecioare); spuri mandralau^[1] (ALRRM 1969: 199; Papahagi 1925). K nume generic pentru baiat sau fata in Maramuresh se foloseshte cocon sau prunc. „In prezent cei doi termeni au devenit regresivi fiind inlocuitzi cu copil datorita omogenizarii limbii romane” (Scurtu 1966: 61). Termen atestat (cu sensul de bastard) shi in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT). ♦ (onom.) Copil Coptil nume de familie (85 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Termen autohton cf. alb. kopil (Philippide Rosetti Russu Brancush Vraciu); cf. alb. kopil (DEX MDA). Cuv. rom. > magh. kópé gobé sas. kopil ucr. kópyu pol. kopirnak kopirdan „copil nelegitim”.

cópil cópii s.m. [cópt’il] Bastard; copil din flori (din fete fecioare); spuri mandralau^[1] (ALR 1969: 199; Papahagi 1925). K nume generic pentru baiat sau fata in Maramuresh se foloseshte cocon sau prunc; „In prezent cei doi termeni au devenit regresivi fiind inlocuitzi cu copil datorita omogenizarii limbii romane” (Scurtu 1966: 61). Termen atestat (cu sensul de bastard) shi in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT). Termen autohton cf. alb. kopil (Hasdeu 1894 Philippide 1928 Rosetti 1962 Russu 1981 Brancushi 1983); Cuv. rom. preluat in magh. (kópé gobé) sas. (kopil) ucr. (kópyu) pol. (kopirnak kopirdan „copil nelegitim” etc.).

FONDUL NATZIUNILOR UNITE PENTRU COPII (U.N.I.C.E.F.; in engl.: United Nations Chldren’S Fund). Creat la 11 dec. 1946 cu sediul la New York (S.U.A.) cu scopul de ajuta copiii din tzarile devastate de razboi cu alimente medicamente shi imbracaminte. Prin Rezolutzia Adunarii Generale din 6 oct. 1953 programul O.N.U. de ajutorare a copiilor a capatat un caracter permanent. La 2 sept. 1990 a intrat in vigoare conventzia asupra dreptului copilului iar la 29 sept. acelashi an U.N.I.C.E.F. a convocat la New York un summit mondial cu participarea a 71 de shefi de stat sau de guvern care adopta un plan de actziune in sprijinul copiilor. U.N.I.C.E.F. este un organism specializat in sistemul O.N.U. cu statut semiautonom. Pentru activitatea sa a fost distins in 1965 cu Premiul Nobel pentru Pace.

MACTE NOVA VIRTUTE PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slava tzie copile pentru noua ta fapta de vitejie asha se ajunge la stele Vergiliu „Eneida” IX 641. Cuvinte de imbarbatare care Apolo le adreseaza lui Ascanius in razboiul troienilor cu latinii. P. ext. Indemn la o actziune hotarata ieshita din comun.

MAXIMA DEBETUR PUERO REVERENTIA (lat.) datoram copilului cel mai mare respect Iuvenal „Satirae” XIV 4. Parintzii ishi indeplinesc indatoririle de educatori ferindul pe copil sa vada sau sa auda gesturi sau vorbe necuviincioase.

PERSICOS ODI PUER APPARATUS (lat.) urasc copile luxul persan Horatziu „Ode” I 38 1. Viatza simpla shi austera in mijlocul naturii este spune poetul singura care il face pe om fericit.

Ah! Il n’y a plus d’enfants! (fr. „Ah nu mai exista copii!”) Sint cuvintele care le rosteshte Argan in piesa Bolnavul inchipuit (act. II sc. 11) dupa ce incearca so descoase pe fetitza Louison cu privire la comportarea surorii sale. Vorbele acestea ale lui Molière k atitea altele au trecut repede rampa shi sau instalat pe scena vietzii devenind o expresie in limbajul curent (shi nu numai in cel francez). „Ah nu mai exista copii !” se poate exclama ori de cite ori un copil prin purtarile shi judecata lui depasheshte limitele obishnuite ale virstei shi naivitatzii. LIT.

COPIL aurolac baboi borac broscoi buflei cacacea ceaushel coinac decretzel gushpan manz mormoloc mucea mucos naparstoc patefon plod pui de bogdaproste puradel putzoi zgaiba zgambo.

a duce copiii la piscina expr. (adol.) a se masturba.

a freca buha (k sa faci copii cu pene) expr. (adol.) a lenevi a trandavi a pierde vremea de pomana.

a planta copii expr. (adol.) a se masturba.

al invatza pe taicasau sa faca copii expr. v. a invatza pasarea sa zboare.

copiii strazii expr. minori vagabonzi cel mai adesea organizatzi in bande.

fugi cu ursul k sperii copiii! expr. pleaca!

halitoare de copii cruzi expr. femeie care practica sexul oral.

PENIS DE COPIL coco cuc cuculetz jurubitza pulica putza.

satzi batzi copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii shi nevasta expr. folosita k hiperbola intro descriere

unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.