roditor ~oare [At: PSALT. 275 / V: (inv) ~iu / Pl: ~i ~oare / E: rodi + tor] 1 a (D. plante) Care da roade¹ (1). 2 a (D. arbori) Fructifer (1). 3 a (Ivr) Care da roade bogate Si: rodnic (1). 4 a (D. pamant tzinuturi tzari) Fertil (1). 5 a (D. perioade de timp) in care se produce recolta bogata Si: manos rodnic (2). 6 a (D. semintze) Care germineaza bine. 7 a Care face sau ajuta sa se produca rod¹ (1) 89 a av (Fig) Care da rezultate bune Si: productiv rentabil rodnic (5). 1011 sf a (Inv) (Femeie) care a nascut Si: (pop) nascatoare. 1213 sm a (Inv) Creator (27).

RODITÓR OÁRE roditori oare adj. Care da rod; (despre terenuri) care produce roade imbelshugate (v. fertil); (despre arbori) cu fructul comestibil (v. fructifer). Copaci roditori de toate soiurile rasareau... din finetzul inalt shi inflorit; HOGASH M. N. 150. Privitzi pe cea cimpie frumoasa roditoare Plugarii muncitorii lucrind in foc de soare. ALECSANDRI O. 245. Lam vazut [pe tzaran] aruncind pe pamint samintza roditoare. BALCESCU O. I 324. ◊ Fig. Te vad ieshind din shcoala shi parasind orashul in care ai muncit k satzi ajunga sufletul shi mintea roditoare. ARGHEZI P. T. 9. Lumina... se aprindea din ce in ce mai biruitoare shi roditoare. REBREANU I. 51.

RODITÓR ~oáre (~óri ~oáre) 1) (despre plante) Care rodeshte; care da roade. Vie ~oare. 2) (despre soluri terenuri) Care da rod mare; darnic; manos; fertil; fecund. 3) fig. Care da rezultate bune. /a rodi + suf. ~tor

roditor a. care rodeshte: pom pamant roditor.

roditór oáre adj. Care rodeshte fructifer: pomĭ roditorĭ.

roditór adj. m. pl. roditóri; f. sg. shi pl. roditoáre

roditór adj. m. pl. roditóri; f. sg. shi pl. roditoáre

RODITÓR adj. 1. v. fertil. 2. v. fructifer. 3. productiv (inv.) lucrator. (Vie ~.)

RODITOR adj. 1. bogat fecund fertil gras manos productiv rodnic (inv.) producator rodit rodos spornic. (Pamint ~.) 2. (BOT.) fructifer. (Pom ~.) 3. (BOT.) productiv (inv.) lucrator. (Vie ~.)

Roditor ≠ arid neproductiv neroditor steril sterp