RODITÓR OÁRE roditori oare adj. Care da rod; (despre terenuri) care produce roade imbelshugate (v. fertil); (despre arbori) cu fructul comestibil (v. fructifer). Copaci roditori de toate soiurile rasareau... din finetzul inalt shi inflorit; HOGASH M. N. 150. Privitzi pe cea cimpie frumoasa roditoare Plugarii muncitorii lucrind in foc de soare. ALECSANDRI O. 245. Lam vazut [pe tzaran] aruncind pe pamint samintza roditoare. BALCESCU O. I 324. ◊ Fig. Te vad ieshind din shcoala shi parasind orashul in care ai muncit k satzi ajunga sufletul shi mintea roditoare. ARGHEZI P. T. 9. Lumina... se aprindea din ce in ce mai biruitoare shi roditoare. REBREANU I. 51.