fruct² sn [At: DN³ / Pl: ~e / E: fr fruit refacut dupa fruct¹] (Cns) Inclinare a zidului exterior din cauza diferentzei de grosime dintre partea inferioara shi cea superioara a acestuia.

fruct¹ sn [At: EMINESCU N. 40 / V: ~a sf / Pl: ~e / E: ml fructus] 1 Produs care apare shi se dezvolta din pistilul unei flori fecundate shi care contzine semintzele Si: (ivp) poama. 2 (Is) ~e zaharate (sau zaharisite) Fructe intregi sau partzi de fructe sau de plante imbibate cu sirop de zahar shi cu glucoza shi acoperite de obicei cu o crusta de zahar. 3 Produse vegetale care servesc k hrana. 4 (Is) ~e de mare Crustacee shi molushte marine comestibile. 5 (Fig) Beneficiu material sau moral al unei actziuni al unei activitatzi sau al unei situatzii Si: profit rod venit. 6 (Fig) Rezultat bun sau rau al unei actziuni. 7 (Jur; inv; is) ~e civile Chirie. 8 (Jur; inv) Dobanda.

FRUCT (1 2) fructe s. n. 1. Produs care apare shi se dezvolta din ovarul unei flori fecundate shi care contzine semintzele; rod. Nea dat sa mincam zarzare... Bune fructe. SADOVEANU F. J. 38. Arbushti necunoscutzi cu frunzele lucioase shi neatinse de frigul toamnei cu spini ciudatzi cu fructe rotunde mici violete. C. PETRESCU I. I 147. O mina osoasa prinse tremuratoare fructul. SAHIA N. 106. 2. Fig. Rezultat firesc al unei activitatzi sau situatzii. Fructele unei activitatzi intense. Fructul cugetarilor sale. ▭ [Revolutzia] e fructul unei indelungi stari de lucruri shi nimic nu o mai poate opri. CAMIL PETRESCU B. 88.

FRUCT s.n. 1. Ansamblul organelor vegetale care se dezvolta dupa fecundatzia unei flori shi care contzin semintzele plantei respective; poama rod. 2. Produse vegetale care servesc k hrana; rod. 3. Produs profit rezultatul material sau moral al unei actziuni etc.; beneficiu. ♦ (Fig.) Opera rezultat al unor straduintze al muncii etc. 4. (Constr.) Inclinare a zidului exterior datorita diferentzei de grosime dintre partea inferioara shi cea superioara a acestuia. [< lat. fructus].

FRUCT s. n. 1. organ vegetal care se dezvolta din ovarul fecundat contzinand semintzele plantei respective; poama rod. 2. produs profit rezultatul unei actziuni etc.; beneficiu. ◊ (fig.) rezultat al unor straduintze al muncii etc. 3. inclinare fatza de verticala a fetzei vazute a unui element de constructzie. (< lat. fructus)

FRUCT ~e n. 1) Organ care se dezvolta din ovarul unei flori fecundate shi care contzine semintzele plantei. 2) mai ales la pl. Rod comestibil al pomilor fructiferi. 3) fig. Rezultat al unei actziuni; rod; consecintza. /<lat. fructus

fruct n. 1. productul vegetalelor; 2. pl. tot ce pamantul produce pentru hrana; 3. fig. folos rezultat (bun sau rau): fructele muncii sale; 4. Jur. veniturile unei moshii sau unui imobil.

*fruct n. pl. e (lat. fructus. V. frupt frugal uzufruct). Poama rod (mar para portocala sh. a.). Orĭce rod (samintza) de planta. Fals frupt. Pl. Rezultat (bun saŭ raŭ): fructu munciĭ leniĭ.

fructa sf vz fruct¹

legúmefrúcte s. f. pl.tant. Magazin specializat in desfacerea legumelor shi a fructelor ◊ „Unitatzi de legumefructe.” Sc. 6 II 74 p. 6. ◊ „Un punct comercial care cuprinde un magazin alimentar cu autoservire un magazin de legumefructe shi o mercerieparfumerie etc.” Sc. 17 XI 78 p. 5. ◊ „Magazin alimentar cu autoservire paine lapte carne galanterieparfumerie mercerie farmacie legumefructe sifoane.” R.l. 15 XII 78 p. 5; v. shi dulciuriracoritoare microcomplex (din legume + fructe)

fruct s. n. pl. frúcte

fruct s. n. pl. frúcte

FRUCT s. (BOT.) poama rod (Mold.) poricale (pl.) (inv.) plod. (Arbore cu multe ~.)

FRUCT s. (BOT.) poama rod (Mold.) poricale (pl.) (inv.) plod. (Arbore cu multe ~.)

fruct (frúcte) s. n. Produs care apare din floare rod. Lat. fructus (sec. XIX). Este dublet al lui frupt. Der. fructar s. m. (persoana care vinde fructe); fructarie s. f. (pravalie unde se vind fructe); fructifer adj. din fr.; fructuos adj. din fr.; fructifica vb. (a folosi) din lat. fructificare (sec. XIX); infructuos adj. din fr.

FRUCTE. Subst. Fruct poama pomitza (dim.) pomoroage (reg.). Afina. Agrisha luna turceasca. Aluna de pamint (americana) arahida. Ananas. Banana. Caisa. Capshuna. Chitra. Cireasha; cireasha amara; cireasha neagra; cireshe pietroase; pietroase; cireasha lipicioasa; cireasha pirgavitza. Coacaza pomushoara (reg.) struguri negri. Corcodusha zarzara (reg.). Curmala. Dovleac dovlecel ludae (reg.) curcubeta (reg.) bostan (reg.) bostanel (dim. reg.). Duda aguda (reg.) fraga de pom (reg.). Fistic. Fraga fragutza (dim. pop.) fragulitza (pop.) fragushoara (pop.). Grepfrut grep. Gutuie gutuitza (dim.) margutuie (reg.) alamiioara (reg.). Lamiie. Mandarina. Maceasha. Malina. Mar merishor (dim.); mar cretzesc; mar domnesc; mar dulce; mar parmen (auriu) parmen; mar patul patul; mere renete renete; mar ursesc; mar paduretz; ionatan; mar varatic; mar iernatic; mar nevestesc; mar ciinesc. Maslina oliva (inv. shi reg.). Mura murishoara (dim.). Nuca nucshoara (dim.). Nuca de cocos. Para; pere harbuzeshti; para craiasca; para popeasca; para urseasca; para iernatica; para ciineasca; napoleon; para bergamota bergamota pere paduretze pere malaietze. Piersica. Porumba porumbel scorombar (reg.) scoroamba (reg.). Pepene (verde) harbuz (reg.) bostan (reg.) pepenash (dim.) pepenoi (augm.); pepenoaica pepenoaie (rar); pepene galben; cantalup. Portocala. Pruna perja (reg.) goldana prune urseshti prune bistritze prune brumarii renglote. Rodie granata (inv. shi pop.). Roshcova. Scorusha. Smochina. Strugure strugurel (dim.) strugurash poama (reg.) pomutza (dim. reg.); alicante; aligote; babeasca; hamburg; cabernet; feteasca; lacrymachristi; muscat; napoleon; pinot; risling (riesling); tamiioasa; traminer; tzitzavacii razachie. Zarzara zarzarica (dim. pop.). Zmeura. V. alimentatzie arbushti pomi fructiferi.

FRUCT DE CACTUS s.n. Fructul unei specii de cactus originar din America (Opuntia ficusindica) numit shi smochina indiana (engl. Indian fig) de culoare verzuie galbena sau roshieoranj acoperit de tzepi (indepartate inainte de comercializare) avand miezul roshcat dulce cu aroma de pere shi pepene; inainte de consum se curatza de coaja cu mare atentzie pentru a evita intzepaturile (pericol de infectzie) iar miezul se consuma natur in salate de fructe shi sorbeturi dar mai ales fiert in compoturi marmelade shi sosuri.

FRUCTE DE MARE s.n. pl. In gastronomie ansamblu de animale marine mici scoici stridii crevete langustine crabi servite pe gheatza sub forma de cocteil sau folosite k ingrediente in preparate specifice.