BENEFÍCIU beneficii s. n. Cashtig profit sau folos carel are cineva (de pe urma unei situatzii activitatzi etc.); profit financiar al unei intreprinderi reprezentand diferentza dintre veniturile realizate shi cheltuielile ocazionate de acestea. ◊ Expr. Sub beneficiu de inventar = in mod provizoriu sub rezerva controlului ulterior. Din fr. bénéfice lat. beneficium.

benefíciu sn [At: HAMANGIU C. C. 111/ P: ~ficiu / Pl: ~cii / E: fr bénéfice lat beneficium] 1 Cashtig profit sau folos carel are cineva din ceva. 2 Profit financiar al unei intreprinderi diferentza dintre veniturile realizate shi cheltuielile ocazionate de acestea. 3 (Ie) Sub ~ de inventar Clauza a moshtenitorului care nu va plati datoriile succesorului decat in masura activului primit stabilit prin inventar. 4 (Inv) Reprezentatzie data in folosul cuiva. 5 (Bis; inv) Demnitate ecleziastica dotata cu un venit. 6 (In Evul Mediu) Pamant dat de un suzeran unui vasal in schimbul unor obligatzii.

BENEFÍCIU beneficii s. n. Cashtig profit sau folos carel are cineva din ceva; profit financiar al unei intreprinderi reprezentand diferentza dintre veniturile realizate shi cheltuielile ocazionate de acestea. ◊ Expr. Sub beneficiu de inventar = in mod provizoriu sub rezerva controlului ulterior. Din fr. bénéfice lat. beneficium.

BENEFÍCIU beneficii s. n. 1. Cishtig profit sau folos de care se bucura cineva sau carel are cineva din ceva. Intreprinderea aduce beneficii. ◊ Expr. A face (un lucru) in beneficiul cuiva = a face (un lucru) in folosul exclusiv al cuiva. ◊ Beneficiu de inventar = dreptul care il are un moshtenitor de a nushi lua raspunderea pentru datoriile unei succesiuni decit in limita averii moshtenite. ◊ Expr. A primi (un lucru) sub beneficiu de inventar = a primi (un lucru) in mod provizoriu sub rezervai controlului ulterior. 2. Cishtig sau folos rezultat dintro intreprindere sau dintro operatzie comerciala. Beneficiile rezultind din activitatea intreprinderilor natzionalizate care altadata intrau in buzunarele fara fund ale capitalishtilor sint folosite acum de catre statul celor ce muncesc pentru construirea de noi fabrici shi uzine shcoli camine shi locuintze muncitoreshti pentru bunastarea intregului popor muncitor. SCINTEIA 1952 nr. 2371.

BENEFÍCIU beneficii s. n. Cashtig profit sau folos carel are cineva din ceva; venit net al unei intreprinderi socialiste. ♦ Beneficiu de inventar = dreptul moshtenitorului de a nushi lua raspunderea pentru datoriile unei succesiuni decat in limita averii moshtenite. ◊ Expr. Sub beneficiu de inventar = in mod provizoriu sub rezerva controlului ulterior. Fr. bénéfice (lat. lit. beneficium).

BENEFÍCIU s.n. 1. (In feudalism) Concesiune de pamant facuta de un suzeran unui vasal k recompensa in schimbul unor obligatzii (de ordin militar). 2. Folos profit cashtig (de pe urma unei situatzii dintro proprietate etc.) ♦ Venit net al unei intreprinderi. ◊ (Jur.) Beneficiu de inventar = drept de care se bucura un moshtenitor de a accepta conditzionat o succesiune careia nu i cunoashte datoriile care o greveaza; sub beneficiu de inventar = in mod provizoriu sub rezerva verificarii. [Pron. ciu. / < lat. beneficium cf. fr. bénéfice it. beneficio].

BENEFÍCIU s. n. 1. (in feudalism) concesiune de pamant facuta de un suzeran unui vasal k recompensa in schimbul achitarii de unele obligatzii. 2. folos profit cashtig. ♦ ~ de inventar = drept de care se bucura un moshtenitor de a accepta conditzionat o succesiune. ◊ venit net al unei intreprinderi; sursa de acumulare. ♦ sub ~ de inventar = in mod provizoriu sub rezerva verificarii. (< lat. beneficium fr. bénéfice)

BENEFÍCIU ~i n. 1) Venit material sau spiritual; avantaj; cashtig; folos; profit. * In ~ul cuiva in folosul cuiva. 2) Venit net realizat intro intreprindere industriala sau comerciala. * Sub ~ de inventar in mod provizoriu; sub rezerva unei verificari ulterioare. [Sil. ficiu] /<lat. beneficium fr. bénéfice

beneficiu n. folos cashtig; fig. sub beneficiu de inventar cu rezerva de a verifica.

*beneficíŭ n. (lat. beneficium d. bene bine shi fácere a face). Cishtig folos. Privilegiŭ: beneficiŭ de etate. Demnitate ecleziastica cu venit. Fief moshie data de senior vasaluluĭ credincĭos. Fig. Supt beneficiŭ de inventar cu rezerva de a verifica.

benefíciu [ciu pron. cĭu] s. n. art. benefíciul; pl. benefícii art. benefíciile (cii)

benefíciu s. n. [ciu pron. ciu] art. benefíciul; pl. benefícii art. benefíciile (sil. cii)

beneficiu

BENEFÍCIU s. v. cashtig.

BENEFICIU s. 1. avantaj cishtig folos profit (inv. shi reg.) seama (inv.) folosintza (inv. in Transilv.) dobinda (fig.) rod. (Ce ~ ai din asta?) 2. cishtig profit venit (prin Transilv.) mirishug (inv.) ghelir product spor (reg. fig.) mana. (~ net intro afacere.)

BENEFÍCIU (< lat. beneficium dupa fr.) s. n. 1. Cishtig folos profit carel are cineva (de pe urma unei situatzii activitatzi etc.) ♦ B. de inventar = limitare in favoarea moshtenitorului care accepta o moshtenire. ♦ Rezultatul net al activitatzii unei intreprinderi pentru o anumita perioada de timp (de obicei un an) calculat in functzie de cheltuielile facute datoriile existente amortismentele shi rezervele de risc. ♦ B. distribuit = parte a b. net atribuit actzionarilor unei societatzi prin decizia adunarii generale a actzionarilor dupa plata impozitelor shi constituirea rezervelor. ♦ B. brut = excedent global al vinzarilor asupra cumparatorilor; diferentza intre pretzul de vinzare al unui bun sau serviciu shi costul lui direct. ♦ B. industrial sau comercial = categorie de impozit pe venituri celor care practica profesiuni comerciale sau industriale Expr. Sub b. de inventar = (despre o informatzie) care nu este absolut sigura; care poate fi insushita sub rezerva verificarii ei. 2. (In ev. med. timpuriu in Europa apuseana) Concesiune de pamint conferita de suzeran unui vasal in schimbul prestarii anumitor obligatzii in special militare; in sec. 1112 a fost inlocuit de feud.