BENEFÍCIU, beneficii, s. n. Câștig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; venit net al unei întreprinderi socialiste. ♦ Beneficiu de inventar = dreptul moștenitorului de a nu-și lua răspunderea pentru datoriile unei succesiuni decât în limita averii moștenite. ◊ Expr. Sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior.- Fr. bénéfice (lat. lit. beneficium).