fruct (frúcte) s. n. Produs care apare din floare rod. Lat. fructus (sec. XIX). Este dublet al lui frupt. Der. fructar s. m. (persoana care vinde fructe); fructarie s. f. (pravalie unde se vind fructe); fructifer adj. din fr.; fructuos adj. din fr.; fructifica vb. (a folosi) din lat. fructificare (sec. XIX); infructuos adj. din fr.