RAMANE raman vb. III. 1. Intranz. (Despre fiintze) A sta pe loc a nu schimba sau a nu parasi locul sau localitatea unde se afla; (despre lucruri) a fi lasat pe loc a nu fi dus din locul in care se gaseshte. ◊ Expr. Ramai cu bine (sau sanatos in pace) formula de salut adresata de cei care pleaca celor care raman. Ai ramane cuiva inima sau ochii la ceva (sau la cineva) sau ai ramane cuiva ceva (sau cineva) la inima = ai placea cuiva foarte mult un lucru sau o persoana. Sa ramana intre noi se spune k indemn pentru discretzie pentru pastrarea unui secret. ♦ A se opri la cineva sau intrun loc. ♦ A lasa in urma. Humuleshtii raman la stanga. ♦ (Urmat adesea de determinarea „in urma”) A se lasa sau a fi intrecut de altzii; (despre ceas) a marca timpul cu intarziere. ◊ Expr. (Pop.) A ramane de ceva (sau de cineva) = a) a se razletzi de o ceata de o tovarashie; b) a nu face la timp un lucru. (Reg.) A ramane de cineva = a supravietzui celui care trebuie sal sustzina sal ingrijeasca. ♦ A muri (pe un camp de lupta). ◊ Expr. (Fam.) Ai ramane cuiva oasele (sau ciolanele) undeva = a nu se mai putea intoarce din locuri indepartate; a muri. ♦ A sta mereu intrun loc; p. ext. a nu se despartzi de un obiect de o parere de o atitudine; a sta neclintit. ◊ Expr. A ramane pe drumuri (sau de darvala) = ashi pierde mijloacele de existentza a saraci. 2. Intranz. A fi a se gasi sau a ajunge intrun anumit loc sau intro anumita situatzie; a se opri intro anumita atitudine a se mentzine sub un anumit aspect. ◊ Expr. A ramane numai cu... = a nu mai avea decat... A ramane pe ganduri = a medita a reflecta. A ramane de minciuna = a se dovedi mincinos. A ramane balta = a fi intrerupt neterminat nerezolvat. A ramane pe mana cuiva = a ajunge a fi la cheremul cuiva. A ramane de rushine = a se face de ras. A ramane ars (sau oparit fript) se spune cand cineva ishi pierde cu totul puterea de a se stapani in fatza unei situatzii. A ramane bun platit se zice cand nu se mai poate reveni asupra unei platzi considerate de una dintre partzi k insuficienta sau greshit calculata. A ramane grea = a fi insarcinata. A ramas intzeles sau ramanem intzeleshi se spune k incheiere a unei discutzii dupa ce sa ajuns la un acord. (Pop.) A ramane (tot) pe a (cuiva) = a se hotari un lucru dupa vointza cuiva renuntzanduse la punctele de vedere ale celorlaltzi. (Rar) Ai ramane cuiva pe bratze = a ajunge in sarcina cuiva. Cum ramane (cu)...? = ce se intampla (cu)...? ce hotarare luam in privintza...? 3. Intranz. A continua sa existe a pastra aceeashi stare a dainui a nu se schimba. ◊ Expr. A ramane cu zile = a continua sa traiasca a scapa cu viatza a fi lasat in viatza. ♦ A se pastra a se mentzine in conshtiintza oamenilor prin valoarea care o reprezinta. ♦ A supravietzui. ♦ A se afla a ajunge a trece in posesiunea cuiva. 4. Intranz. A se mentzine k un rest dupa consumarea partzii cu care forma un tot; a prisosi. ◊ Expr. Mult a fost putzin a ramas se spune k incurajare cand dintrun lucru greu sa efectuat cea mai mare parte. A nui (mai) ramane cuiva decat sa... = a nu se gasi pentru cineva alta solutzie decat sa... A ramane pentru alta data = a se amana pentru o data ulterioara. Nu mai ramane (nici o) indoiala = exista sigurantza k... Nu (mai) ramane vorba sau mai ramane vorba? = e sigur nu mai e de discutat. 5. Tranz. (Reg.; in legatura cu o actziune de intrecere de concurentza etc.) A lasa pe cineva in urma al intrece al bate al invinge. [Perf. s. ramasei part. ramas. Var.: ramaneá vb. II] Lat. remanere.

ramane [At: URECHE LET.² I 238 / V: nea (Pc: (reg) 3 am ramaneat / Mp: (reg) ramanusam 2 ramanusai / Imt: (reg) 5 nu ramaneretzi) (reg) ~mande remanea (Pc: 3 o remanit) remune rum~ / S shi: rem~ / Pzi: raman (reg) ~ai ~aiu 2 ~ni 6 ~au / Pc: am ramas (reg) am ramans / Grz: (reg) ramaind / E: ml remanere] 1 vi (D. fiintze; ioc verbe care arata mishcarea a se duce a pleca a merge etc.) A sta pe loc. 2 vi (D. fiintze; ioc verbe care arata mishcarea a se duce a pleca a merge etc.) A nu parasi locul sau localitatea unde se afla. 3 vi (D. lucruri) A nu fi dus din locul in care se gaseshte. 4 vi (Ie) Ai cuiva inima (sau ochii) Ia ceva (sau la cineva) sau ai ~ cuiva ceva (sau cineva) Ia inima Ai placea cuiva foarte mult un lucru sau o persoana. 5 vi (Ie) Sa ~na intre noi Se spune k indemn pentru pastrarea unui secret. 6 vi A se opri din mers. 7 vi A se opri la cineva sau intrun loc. 8 vi A lasa in urma. 9 vi (Intarit de „in urma” „inapoi”) A fi intrecut de cineva sau de ceva. 10 vi (D. ceas) A marca timpul cu intarziere. 11 vi (Ie) A ~ de ceva A se razletzi de o ceata. 12 vi (Iae) A nu face la timp un lucru. 13 vi (Iae) A nu mai prinde un vehicul care pleaca. 14 vi (Ie) A ~ de carutza A nu reushi. 15 vi A nu se mai intoarce (din lupta). 16 vi (Fam; ie) Ai ~ cuiva oasele (sau ciolanele zilele) pe undeva A muri in locuri straine. 17 vi A sta mereu intrun loc. 18 vi (Pex) A nu se despartzi de un obiect de o parere de o atitudine. 19 vi (Pex) A sta neclintit. 20 vi A se gasi intro anumita situatzie. 21 vi (Ie) A ~ pe drumuri (sau de darvala) Ashi pierde mijloacele de existentza. 22 vi (Iae) A saraci. 23 vi A se opri intro anumita atitudine. 24 vi A se mentzine sub un anumit aspect. 25 vi (Ie) A ~ cu zile (sau cu sufletul in oase) A continua sa traiasca. 26 vi (Iae) A fi lasat in viatza. 27 vi (Ie) A ramas intzeles sau ramanem intzeleshi Se spune k incheiere a unei discutzii dupa ce sa ajuns la un acord. 28 vi (Ie) Cum ramane (cu)...? Ce hotarare sa luat (in privintza)...? 29 vi (Ie) A ~ mortzish la ceva A tzine cu orice pretz la ceva. 30 vi (Ie) A ~ pe ganduri A medita. 31 vi (Ilv) A ~ de minciuna A se dovedi mincinos. 32 vi (D. actziuni; ie) A ~ balta A fi intrerupt. 33 vi (D. actziuni; iae) A fi nerezolvat. 34 vi (Ie) A ~ pe mana cuiva A ajunge la bunul plac al cuiva. 35 vi (Ilv) A ~ de rushine A se face de ras. 36 vi (Fam; ie) A ~ ars (sau oparit fript) A fi depashit de situatzie. 37 vi (Pop; ie) A ~ grea A fi insarcinata. 38 vi (Iae) A se hotari pentru ceva. 39 vi (Iae) A pretinde ceva. 40 vi (Ie) A ~ pe langa (sau la) ale mele (tale sale etc.) A sta neclintit intro hotarare luata. 41 vi A continua sa existe Si: a dainui (1). 42 vi A nu se schimba. 43 vi (Ie) A ~ tot pe a cuiva Se zice cand intro discutzie cineva ishi impune pana la urma punctul de vedere. 44 vi A se mentzine in conshtiintza oamenilor. 45 vi A supravietzui. 46 vi (Ie) A ~ de cineva A fi lipsit de cineva. 47 vi (Iae) A supravietzui celui care trebuie sal sustzina sal ingrijeasca. 48 vi (D. bunuri) A fi lasat moshtenire. 49 vi A ajunge in posesia cuiva. 50 vi A se mentzine k un rest dintrun intreg (dupa ce sa consumat o parte). 51 vi (Ie) Mult a fost putzin a ~mas Se spune k incurajare cand dintrun lucru greu sa efectuat cea mai mare parte. 52 vi A avea in plus ceva Si: ai prisosi. 53 vi (Ie) A ~ pentru (sau pe) alta data (sau pe saptamana etc.) A se amana pentru o data ulterioara. 54 vi (Ie) Mai ~ vorba despre (sau de) Urmeaza sa mai fie discutat. 55 vi (Ie) Nu mai ~ (nici o) indoiala Exista sigurantza k... 56 vi (Ie) Nu (mai) ~ vorba sau mai ~ vorba? E sigur nu mai e de discutat. 57 vi (Ie) A ~ (numai) sa... Urmeaza (doar) sa... 58 vi (Ie) Asta mai ~ Aceasta mai este de facut. 59 vi (Ie) Tot ce mai ~ Tot ce se mai poate face. 60 vi (Ccd) A se alege cu ceva. 61 vi (Ie) A nui (mai) ~ cuiva (alta) decat sa... A nu se gasi pentru cineva alta solutzie decat... 62 vi A mai trebui ceva. 63 vi (Ie) A ~ (ceva) la (sau intru pana la) alta sau a ~ (ceva) numai la... A mai lipsi numai atata. 64 vi (Iae) A ajunge lucrul pana la un punct. 65 vt (Ivp; ie) A ~ (cu ceva) pe cineva A invinge pe cineva (intro judecata intro prinsoare la un concurs etc.). 66 vi (Ie) A ~ de (sau din) judecata A pierde un proces.

RAMANE raman vb. III. 1. Intranz. (Despre fiintze) A sta pe loc a nu schimba sau a nu parasi locul sau localitatea unde se afla; (despre lucruri) a fi lasat pe loc a nu fi dus din locul in care se gaseshte. ◊ Expr. Ramai cu bine (sau sanatos in pace) formula de salut adresata de cei care pleaca celor care raman. Ai ramane cuiva inima sau ochii la ceva (sau la cineva) sau ai ramane cuiva ceva (sau cineva) la inima = ai placea cuiva foarte mult un lucru sau o persoana. Sa ramana intre noi se spune k indemn pentru discretzie pentru pastrarea unui secret. ♦ A se opri la cineva sau intrun loc. ♦ A lasa in urma. Humuleshtii raman la stanga. ♦ (Urmat adesea de determinarea „in urma”) A se lasa sau a fi intrecut de altzii; (despre ceas) a marca timpul cu intarziere. ◊ Expr. (Pop.) A ramane de ceva (sau de cineva) = a) a se razletzi de o ceata de o tovarashie; b) a nu mai prinde un vehicul care pleaca. (Reg.) A ramane de cineva = a supravietzui celui care trebuie sal sustzina sal ingrijeasca. ♦ A muri (pe un camp de lupta). ◊ Expr. (Fam.) Ai ramane cuiva oasele (sau ciolanele) undeva = a nu se mai putea intoarce din locuri indepartate; a muri. ♦ A sta mereu intrun loc; p. ext. a nu se despartzi de un obiect de o parere de o atitudine; a sta neclintit. ◊ Expr. A ramane pe drumuri (sau de darvala) = ashi pierde mijloacele de existentza a saraci. 2. Intranz. A fi a se gasi sau a ajunge intrun anumit loc sau intro anumita situatzie; a se opri intro anumita atitudine a se mentzine sub un anumit aspect. ◊ Expr. A ramane numai cu... = a nu mai avea decat... A ramane pe ganduri = a medita a reflecta. A ramane de minciuna = a se dovedi mincinos. A ramane balta = a fi intrerupt neterminat nerezolvat. A ramane pe mana cuiva = a ajunge a fi la cheremul cuiva. A ramane de rushine = a se face de ras. A ramane ars (sau oparit fript) se spune cand cineva ishi pierde cu totul puterea de a se stapani in fatza unei situatzii. A ramane bun platit se zice cand nu se mai poate reveni asupra unei platzi considerate de una dintre partzi k insuficienta sau greshit calculata. A ramane grea = a fi insarcinata. A ramas intzeles sau ramanem intzeleshi se spune k incheiere a unei discutzii dupa ce sa ajuns la un acord. (Pop.) A ramane (tot) pe a (cuiva) = a se hotari un lucru dupa vointza cuiva renuntzanduse la punctele de vedere ale celorlaltzi. (Rar) Ai ramane cuiva pe bratze = a ajunge in sarcina cuiva. Cum ramane (cu)...? = ce se intampla (cu)...? ce hotarare luam in privintza...? 3. Intranz. A continua sa existe a pastra aceeashi stare a dainui a nu se schimba. ◊ Expr. A ramane cu zile = a continua sa traiasca a scapa cu viatza a fi lasat in viatza. ♦ A se pastra a se mentzine in conshtiintza oamenilor prin valoarea care o reprezinta. ♦ A supravietzui. ♦ A se afla a ajunge a trece in posesiunea cuiva. 4. Intranz. A se mentzine k un rest dupa consumarea partzii cu care forma un tot; a prisosi. ◊ Expr. Mult a fost putzin a ramas se spune k incurajare cand dintrun lucru greu sa efectuat cea mai mare parte. A nui (mai) ramane cuiva decat sa... = a nu se gasi pentru cineva alta solutzie decat sa... A ramane pentru alta data = a se amana pentru o data ulterioara. Nu mai ramane (nici o) indoiala = exista sigurantza k... Nu (mai) ramane vorba sau mai ramane vorba? = e sigur nu mai e de discutat. 5. Tranz. (Reg.; in legatura cu o actziune de intrecere de concurentza etc.) A lasa pe cineva in urma al intrece al bate al invinge. [Perf. s. ramasei part. ramas. Var.: ramaneá vb. II] Lat. remanere.

ramane vb. III (folosit absolut; pol.) In timpul comunismului a nu se mai intoarce din Occident a ◊ „fugi” a parasi ilegal tzara ◊ „Maestre Marin Constantin atzi calatorit prin lume shi... vatzi intors totdeauna acasa. Nu insinuam cu aceasta nici o acuzatzie la adresa artishtilor romani care au ramas.” Curierul rom. IX 92 p. 3. ◊ „Pana acum mai oscilam mai cochetam cu gandul de a ramane aici (cu sau fara azil politic; in definitiv am viza franceza inca un an).” R.lit. 410 XI 92 p. 7. ◊ „[A aflat] k scriitorul cutare «a ramas» adica nu sa inapoiat din Occident unde plecase shi in consecintza nu mai putea fi pomenit.” Lit. 24/93 p. 14; v. shi R.lit. 41/95 p. 3 J.lit. 3740/95 p. 2 (DEX alte sensuri)

A RAMANE raman intranz. 1) A continua sa stea pe loc. ◊ Ramai cu bine (sau sanatos) ramanetzi cu bine (sau sanatoshi) formula de salut adresata cuiva la despartzire. Ai ramane cuiva ochii (sau inima) la ceva (sau la cineva) ai placea cuiva extrem de mult ceva (sau cineva). Sa ramana intre noi se spune pentru a pastra in secret cele auzite. A ramane pe campul de lupta a muri in razboi. Ai ramane cuiva oasele (sau ciolanele) pe undeva a muri undeva. 2) (urmat de obicei de complinirea in urma) A fi depashit intro actziune. ◊ A ramane mai prejos a fi pus in stare de inferioritate. 3) A continua sa existe; a dainui; a starui; a dura; a persista. A ramane in memorie. 4) A ajunge intro anumita situatzie; a se mentzine intro stare oarecare. A ramane orfan. ◊ A ramane repetent a nu trece in clasa urmatoare. A ramane cu zile a scapa cu viatza; a supravietzui. A ramane (dus) pe ganduri a se gandi indelung. A ramane de rushine (sau de ocara) a se face de ras. A ramane grea (sau ingreunata insarcinata) a deveni gravida; a concepe. A ramane de pomina a se pastra inca multa vreme in amintire. Cum ramane? ce hotaram? A ramane cu gura cascata a fi foarte mirat. A ramas (tot) pe a mea (a ta a lui etc.) sa intamplat asha cum am presupus eu (tu el etc.). A ramane pe mana cuiva a ajunge in stapanirea cuiva. A ramane litera moarta a nu avea nici o valoare. 5) A constitui un rest de la ceva. A ramas timp. ◊ Mult a fost putzin a ramas se spune k o constatare k ceea ce a fost mai greu sa facut. Nu mai ramane (nici o) indoiala este sigur. /<lat. remanere

ramanea v vz ramane

RAMÍNE ramín vb. III. (SHi in forma raminea) 1. Intranz. A sta pe loc a nu parasi locul sau localitatea unde se afla a nu pleca (dupa ce altzii au plecat); (despre lucruri) a nu fi mishcate din locul unde se afla. Ramii aicea printre florile voioase. EFTIMIU I. 110. Acum groapa este gata... Tu HarapAlb ramii aici intrinsa toata ziua. CREANGA P. 224. De ce pana mea ramine in cerneala ma intrebi? De ce ritmul nu mabate cu ispitai de la trebi? EMINESCU O. I 137. Cea mai mare parte din tunuri au ramas pe drum. ALECSANDRI T. II 16. Eu ma duc mindra ramine Cum so fac so duc cu mine Barem calea jumatate Sa no las asha departe? JARNÍKBIRSEANU D. 112. Apa trece pietrele ramin (= lucrurile neinsemnate trec shi ramin cele importante). ◊ (Intarit prin «pe loc» sau «locului») Ramasera pe loc numai mortzii shi ranitzii. SADOVEANU O. VII 154. TZaranii ramasera pe loc. REBREANU R. I 231. ♦ (Despre lucruri de care cineva se departeaza) Lasat in urma. Humuleshtii ramin la stinga in linishtea shi lumina inceputului zilei. SADOVEANU O. VII 200. Odaile ramineau goale cu visurile ce au adapostit. BACOVIA O. 243. ◊ (In formule de salut la despartzire) Raminetzi cu bine shi cu sanatate. SADOVEANU N. F. 18. Binecuvinteazama tata shi ramii sanatos. CREANGA P. 274. Deacuma nu teoi mai vedea Ramii ramii cu bine. EMINESCU O. I 187. Raminetzi cu totziin pace! JARNÍKBIRSEANU D. 322. ◊ Expr. Ai ramine cuiva inima la ceva (sau la cineva) sau ai ramine cuiva ceva (sau cineva) la inima = ai placea cuiva foarte mult un lucru sau o persoana; a indragi. Era voinic shi tinerel Inalt shi tras k prin inel; Deatunci shi ochii iau ramas SHi inima la el. COSHBUC P. I 281. A ramine in urma = a merge sau a progresa mai incet decit cei cu care te afli impreuna a te lasa intrecut de altzii; (despre ceas) a marca timpul cu intirziere. Soldatzii pornira pe shosea indarat. Unul ramase mai in urma. DUMITRIU N. 141. Tatarii ramasera in urma cu prinshii. SADOVEANU O. VII 8. Merg cot la cot shi vai de cel care va ramine in urma. C. PETRESCU C. V. 40. A ramine mai prejos v. jos¹. Sa ramina intre noi se spune k indemn pentru pastrarea unui secret. Ash fi vrut satzi spun ceva... Dacami fagaduieshti sa ramina intre noi. BARANGA I. 164. (Popular) A ramine de ceva = a se razletzi de o ceata de o tovarashie a nu mai prinde un vehicul care pleaca. Atita pot sa spun k omul a ramas de oaste sha trait in tzara bulgareasca o vreme. SADOVEANU O. VIII 187. Ion... cum dete deo circiuma in cale se cobori shi ramase de chervan. La TDRG. A ramine de carutza v. carutza. A ramine de cineva = a supravietzui celui care trebuie sa te sustzina satzi poarte de grija. (Cu pronuntzare regionala) Acum chiar ramini de mine draga nevasta mea. RETEGANUL P. II 56. ♦ 4 (Despre persoane urmat de determinari locale) A muri (pe un cimp de lupta). Frunza verde de sulcina Multzi ochi fara de lumina Multzi voinici fara de glas La Grivitza au ramas. BELDICEANU P. 91. ◊ Expr. (Familiar) Ai ramine cuiva ciolanele (pe) undeva = a muri in locuri straine. Numai sa nui ramiie peaici ciolanele. SADOVEANU O. VIII 254. 2. Intranz. (Urmat de un nume predicativ) A fi a se gasi sau a ajunge intrun anumit loc sau intro anumita situatzie (de obicei rea); a se opri intro anumita atitudine a se mentzine sub un anumit aspect sau intrun anumit fel. Gatita masa pentru cina Ramine pusa de la prinz. ARGHEZI V. 49. Ramin pustii in urma Muntzii singuri shi batrini. TOPIRCEANU B. 22. Ramine adevarat ceam spus. CARAGIALE O. III 200. Iar raminem fara slujba? ALECSANDRI T. 299. ◊ (In corelatzie cu verbul a fi) Cei mai mari poetzi din trecut ai noshtri Eminescu shi Coshbuc au ramas shi sint asha de mari tocmai pentru k opera lor este aproape de inima poporului. BENIUC P. 64. ◊ Expr. A ramine pe drumuri = a pierde tot ashi pierde slujba; a deveni foarte sarac. A ramine pe ginduri = a deveni ginditor; a medita a reflecta. Batrina se ghemui in ungherul ei shi ramase pe ginduri cu buzele strinse. C. PETRESCU A. 393. Fetele uitind de noapte shi k e ceasul sa se culce Ramin pina tirziu pe ginduri oftind cu dor linga ferestre. ANGHEL I. G. 14. Il privi de aproape shi ramase pe ginduri. D. ZAMFIRESCU R. 212. A ramine de minciuna = a se dovedi mincinos. A ramine de rushine = a suferi o infringere morala a se face de ris. Nu cumva... sa ramin de rushine inaintea tovarashilor. CREANGA A. 41. A ramine ars (oparit sau fript) se zice cind cineva ishi pierde cu totul puterea de a reactziona in fatza unei situatzii care il loveshte i incurca planurile. Baba a ramas oparita shi nu shtia ce sa faca de ciuda. CREANGA P. 291. A ramine bun platit se zice cind nu se mai poate reveni asupra unei platzi considerata de una dintre partzi k insuficienta sau greshit calculata. Simigiul... pentru placintele mincate ramase bun platit numai cu cinticelul. ODOBESCU S. III 10. A ramine cu zile = a continua sa traiasca a fi lasat in viatza a nu muri a nu fi omorit. De ramine cu zile tot nu vom avea noi pace de el. RETEGANUL P. V 83. [Moshneagului] i sa zbirlit parul in cap de bucurie k ramas cu zile. SHEZ. II 109. (Despre femei) A ramine grea = a fi insarcinata. (Despre actziuni) A ramine balta = a fi intrerupt a nu fi dus pina la capat. Aceasta se vede k pus pe ginduri pe «infamul calomniator k lucrul a ramas atunci balta. VLAHUTZA O. A. III 6. Vremea trece flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia shi insuratoarea raminea balta. CREANGA P. 142. A ramine de pomina v. pomina. A ramine cu gura cascata = a fi cuprins de mirare sau de admiratzie. Cind intra prin porturi cu toate pinzele intinse stirnea admiratzia marinarilor care ramineau cu gura cascata. BART E. 324. A ramas intzeles (sau raminem intzeleshi) se spune k incheiere a unei discutzii dupa ce sa ajuns la un acord. A ramas intzeles. Spui tuturor k asha a fost recomandatzia medicilor. C. PETRESCU C. V. 357. A ramine cu buzele umflate v. buza. A ramine litera moarta v. litera. Ai ramine cuiva pe bratze = a ajunge in sarcina cuiva. Copilul care mia ramas pe bratze care lam slujit cu credintza... ma urashte. DELAVRANCEA O. II 102. A ramine pe mina cuiva = a ajunge in stapinirea sau la discretzia cuiva. Dupa moartea mea... toate ramin pe mina strainilor. RETEGANUL P. III 11. Cum ramine (cu)...? = ce se intimpla (cu)...? ce hotarire luam (in privintza...)? Omul putea sa nu ne deie nimic shi atunci cum raminea? CREANGA A. 145. Numai ash vrea sa shtiu cum ramine cu moshutau? id. P. 187. Dar lasa vorba asta spunemi cum a ramas cu balul? NEGRUZZI S. I 31. 3. Intranz. A continua sa existe a dainui a fi in continuare acelashi a nu se schimba (dupa plecarea disparitzia moartea cuiva). Ramasesera locurile pe unde salashluise el ramasesera oamenii carel cunoscusera. SADOVEANU E. 101. Caci ramine stinca deshi moare valul. EMINESCU O. I 15. ♦ A se mentzine a se pastra in conshtiintza oamenilor prin valoarea care o reprezinta. Adesea literatzii... amesteca in cercetarile lor despre creatziuni intelectuale intrebarea: opera aceasta ramine? CARAGIALE N. F. 9. Cei invatzatzi intzeleptzi se inseamna prin faptele care ramin. RUSSO O. 90. ♦ A supravietzui. K minepoimine tei trezi k ai imbatrinit shi nutzi ramine nici un urmash. CREANGA P. 154. ♦ A se afla a ajunge a trece in posesia cuiva. Toata a lui avere a voastraa raminea. ALECSANDRI T. II 140. Imbracamintea soldatului dupa trecerea din slujba ramine a lui. BALCESCU O. I 36. Pe Golea nu vil dau voua K numai el mia ramas. TEODORESCU P. P. 586. 4. Intranz. (De obicei cu dativul pronumelui personal) A se mentzine k un rest dupa consumarea partzii cu care forma un tot sau care servea k un tot. Mi se pare insa k numi ramine nimic din ploton. CAMIL PETRESCU U. N. 317. Zilele imi fura multe dar ramasumiau putzine. EFTIMIU I. 10. SHi pentru tine nu mia mai ramas nimic. DELAVRANCEA O. II 143. De mincat imi aducea Lapte acruntro margea Mincam shimi mai raminea. JARNÍKBIRSEANU D. 394. Mult a fost putzin a ramas se spune k incurajare cind dintrun lucru greu sa facut cea mai mare parte. ◊ (In operatzii aritmetice) Scazind pe cinci din shapte ramin doi. ◊ (In unele constructzii fixe) A ramine numai cu... = a nu mai avea decit... Am ramas numai cu casa atit shi cu pushca... SADOVEANU O. A. II 36. A nui (mai) ramine cuiva decit sa... = a nu se gasi pentru cineva alta solutzie decit sa... Nu ne ramine decit sa alergam mereu inainte. CAMIL PETRESCU U. N. 393. Numi mai ramine decit sa ard tot ceam scris sa rup condeiul shi sa mapuc de altceva. VLAHUTZA O. A. 227. Numi ramine alta de facut decit... ALECSANDRI T. I 288. A ramine pentru alta data = a se amina pentru o data ulterioara. Asha acea... calatorie au ramas pentru alta data. DRAGHICI R. 109. A nu (mai) ramine (nici o) indoiala = a exista sigurantza k... Nu ramine indoiala k «stornei» lui Dante... sint graurii noshtri. ODOBESCU S. III 31. Nu (mai) ramine vorba sau mai ramine vorba? = e sigur e neindoios nu mai e de discutat. Mai ramine vorba despre asta? zise tata posomorit. Are sa urmeze cum shtim noi nu cum vrea el. CREANGA A. 120. A ramas treaba pina la atita = atit mai este de facut. Daca ramas treaba pina la atita apoi las’ pe mine. CREANGA P. 161. A ramine (tot) pe a cuiva se zice cind intro discutzie cineva renuntza la punctul lui de vedere shi primeshte punctul de vedere al celuilalt. Cit sa balabanit mama cu tata din pricina mea tot pea mamei a ramas. CREANGA A. 17. 5. Tranz. (Popular in expr.) A ramine pe cineva = a bate a invinge (la un concurs intro intrecere intro prinsoare). SHi fiindca deash fi discutat cu moshneagul in contradictoriu ma temeam sa nu ma ramina schimbai cu meshteshug firul vorbirii. HOGASH M. N. 199. SHi luinduse la intrecere Ercule i ramase pe totzi. ISPIRESCU U. 69. Prez. ind. shi: ramíi (DELAVRANCEA O. II 140 ODOBESCU S. III 19). Varianta: ramineá vb. II.

RAMINEÁ vb. II v. ramine.

ramaneà v. (neutru) 1. a sta locului (in opozitziune cu plecà): a ramanea la noi; 2. a fi mai mult a subzista: ce ne mai ramane? a ramas singur din toata familia; 3. a ajunge intro stare: a ramas sarac. ║ (activ) v. 1. a intrece pe cineva al invinge: Hercule i ramase pe totzi ISP.; 2. a cashtiga un ramashag. [Lat. REMANERE].

ramín shi ramíĭ más a mineá v. intr. (lat. remanére a raminea; it. rimanére pv. remaner remanre romanre sp. pg. remanecer. Se conj. k min 2). Staŭ loculuĭ nu parasesc locu: noĭ am plecat ĭar el a ramas acolo. Fig. Nu maĭ evoluez nu ma maĭ schimb (in bine orĭ in raŭ): ĭa a ramas tot frumoasa el a ramas tot sarac. Exist subsist maĭ sint: din vechea cetate n’a maĭ ramas de cit o ruina din franc a maĭ ramas 10 banĭ de dat. Durez ma infig in stima orĭ in amintire: o vorba o carte care va raminea. Maĭ este k recurs orĭ k pedica orĭ de facut (de executat): nu mĭa ramas de cit sa emigrez nu mĭa maĭ ramas de cit sa scriŭ shi foaĭa asta ramine acuma sa stabilim conditziunile. Ramin stapin pe ceva ramin ultimu stapinitor. Ramin pagubash (saŭ: de paguba) ma aleg cu paguba; ramin buzat (saŭ: mufluz) nu obtzin ceĭa ce speram. Ramin inapoĭ nu maĭ inaintez cind altziĭ inainteaza nu evoluez: un popor ramas inapoĭ a raminea pe cimpu de batalie (saŭ: pe teren) a raminea mort in lupta. V. tr. Intrec las in urma am superioritate inving: am pus ramashag cu el pe un franc shi lam ramas s’a luat la trinta shi la ramas. SHi a ramine maĭ ales in ziare.

ramane (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. raman 1 pl. ramanem perf. s. 1 sg. ramaséi 1 pl. ramáseram; conj. prez. 3 sa ramana; ger. ramanand; part. ramás

ramane vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. raman 1 pl. ramanem perf. s. 1 sg. ramaséi 1 pl. ramáseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. ramana; ger. ramanand; part. ramás

ramine (ind. prez. 1 sg. ramin conj. ramina ger. raminind)

raman mana 3 conj. manand ger. manea inf.

RAMANE vb. 1. v. zabovi. 2. a sta. (~ cu noi la masa.) 3. v. supravietzui. 4. (Transilv. shi Ban.) a udi. (Au fost noua au ~ opt.) 5. v. dainui. 6. v. fixa. 7. v. alege. 8. v. prisosi.

RAMANE vb. v. bate birui infrange intrece invinge.

RAMINE vb. 1. a sta a zabovi (inv.) a prebindi. (Sa nu ~ mult acolo.) 2. a sta. (~ cu noi la masa.) 3. a supravietzui. (Nau mai ~ decit ei.) 4. (Transilv. shi Ban.) a udi. (Au fost noua au ~ opt.) 5. a dainui a dura a exista a fi a se mentzine a se pastra a se perpetua a persista a trai a tzine (rar) a subzista (inv.) a locui a petrece a sta a via. (Cit va ~ lumea shi pamintul; vechi obicei care a ~ shi astazi.) 6. a (i) se fixa (fig.) a se grava a se imprima a se intipari a se pecetlui a se sapa (inv. fig.) a se tipari. (Cuvintele lui iau ~ in conshtiintza.) 7. a se alege. (Cu ce ai ~?) 8. a prisosi. (Sa mincat shi a mai shi ~. )

ramine vb. v. BATE. BIRUI. INFRINGE. INTRECE. INVINGE.

ramineá (raman ramás) vb. 1. A sta pe loc. 2. A prisosi. 3. A subzista a se mentzine. 4. A rezulta. 5. (Cu prep. cu) A tzine a pastra. 6. (Inv.) A condamna a osindi a pedepsi. 7. A invinge a cishtiga. 8. A cishtiga un joc sau o prinsoare. 9. (Cu prep. de) A pierde pe cineva a ajunge orfan sau vaduv. Var. ramine. Mr. (a)r(a)min(eare) armas megl. ramǫn ramas istr. ramar(esc)u ramas. Lat. rĕmanēre (Pushcariu 1430; REW 7194) cf. it. rimanere prov. remanre v. fr. remaindre v. sp. remaner. In conjug. pers. II a prez. ramii a influentzat pers. III subj. sa ramina › sa ramiie. Perf. simplu ramash (mr. megl. istr. ramash) a fost inlocuit de ramasei. Der. ramas s. n. (ereditate moshtenire; rest; prinsoare; inv. sentintza hotarire); ramashi vb. refl. (a paria); ramashag s. n. (prinsoare) cu suf. shag; ramashitza s. f. (rest reziduu; relief; desheuri gunoi resturi cenushi; inv. moshtenire) care Pushcariu 1429 il deriva din lat. *rĕmansicia. Din rom. provine mag. ramasz (Edelspacher 21).

ERIPITUR PERSONA MANET RES (lat.) persoana piere lucrul ramane Opera supravietzuieshte intotdeauna creatorului ei.

J’Y SUIS J’Y RESTE (fr.) aici sunt aici raman Replica atribuita mareshalului MacMahon avertizat dupa cucerirea fortului Malkov de iminentza atacului. Hotarare neclintita de a nu ceda pozitziile.

NIL ACTUM CREDENS CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat incheiat cata vreme mai ramane ceva de facut Lucan „Pharsalia” II 657.

SI TACUISSES PHILOSOPHUS MANSISSES (lat.) daca taceai filozof ramaneai Boethius „De consolatione philosophiae” II 13. Cuvinte devenite proverbiale prin traducere in numeroase limbi.

TEMPORA SI FUERINT NUBILA SOLUS ERIS (lat.) daca timpul se schimba in rau vei ramane singur Ovidiu „Tristele” I 1 40. V. shi Donec eris felix multos numerabis amicos.

VERBA VOLANT SCRIPTA MANENT (lat.) vorbele zboara scrisul ramane Terentziu „Andria” 1 1 41. Expresie care subliniaza faptul k spre deosebire de o marturie orala un act scris este greu de contestat.

VERWEILE DOCH DU BIST SO SCHÖN! (germ.) o ramai eshti atat de frumoasa! Goethe „Faust” II ct 5. Astfel implora Faust oprirea in loc a timpului a clipei cand i se releva frumusetzea muncii libere incununare a eforturilor umane.

Bonus vir semper tiro (lat. „Omul bun ramine totdeauna incepator”) vezi: Semper homo… LIT.

ramane raman v. i. (inv.) a cere azil politic intro tzara occidentala (in anii regimului comunist).

a ramane afish / bujbe / k la dentist / cu gura cascata / masca / tablou expr. a fi uluit a ramane uimit / uluit.

a ramane ciocan la scara expr. (adol.) a nu fi luat in seama a fi tratat cu indiferentza.

a ramane closhca expr. 1. (d. femei) a ramane insarcinata. 2. (d. barbatzi) a ramane imobilizat la pat (dupa o bataie de boala etc.).

a ramane cracanat expr. (vulg.) 1. a fi / a ramane uimit / surprins. 2. (d. femei) a fi extenuata in urma excesului sexual.

a ramane cu albushul / cu izma expr. (intl.) a se alege cu un cashtig minim a nu lua mai nimic.

a ramane cu atza mamaligii / cu buzele umflate expr. (pop.) a ramane cu paguba a fi pagubit.

a ramane cu mohorul expr. (intl.) a nu se alege cu nimic in urma comiterii unei infractziuni.

a ramane cu sluta in vatra expr. (pop.) a nushi putea marita fata.

a ramane cu traistan batz / cu fundul gol expr. a saraci a scapata.

a ramane de carutza expr. 1. a ramane in urma. 2. a pierde ocazia / prilejul.

a ramane de fazan expr.a fi inshelat / escrocat; a se pacali; a ramane pacalit.

a ramane de poveste expr. a se face cunoscut printro fapta negativa.

a ramane fata batrana expr. (d. fete) a nu se casatori pana la o varsta inaintata.

a ramane in pana expr. 1. a nu mai putea continua o activitate din lipsa de resurse materiale shi / sau financiare. 2. a ramane fara bani (temporar).

a ramane lefter / pe geanta expr. a ramane fara bani; ashi pierde averea.

a ramane platca expr. a se face de ras.

a ramane stana de piatra / trasnit expr. a nu mai putea schitza nici un gest (de uimire sau de groaza).

a ramane tripat expr. (tox.) a avea o fixatzie / o obsesie / o manie.

ai ramane (cuiva) ciolanele / oasele undeva expr. a nu se mai putea intoarce din locuri indepartate; a muri.

ramane cum am stabilit expr. (iron. eufem.) folosita cu elegantza in locul unei injuraturi sau obscenitatzi proferate la adresa unui interlocutor.