RAMÍNE ramín vb. III. (SHi in forma raminea) 1. Intranz. A sta pe loc a nu parasi locul sau localitatea unde se afla a nu pleca (dupa ce altzii au plecat); (despre lucruri) a nu fi mishcate din locul unde se afla. Ramii aicea printre florile voioase. EFTIMIU I. 110. Acum groapa este gata... Tu HarapAlb ramii aici intrinsa toata ziua. CREANGA P. 224. De ce pana mea ramine in cerneala ma intrebi? De ce ritmul nu mabate cu ispitai de la trebi? EMINESCU O. I 137. Cea mai mare parte din tunuri au ramas pe drum. ALECSANDRI T. II 16. Eu ma duc mindra ramine Cum so fac so duc cu mine Barem calea jumatate Sa no las asha departe? JARNÍKBIRSEANU D. 112. Apa trece pietrele ramin (= lucrurile neinsemnate trec shi ramin cele importante). ◊ (Intarit prin «pe loc» sau «locului») Ramasera pe loc numai mortzii shi ranitzii. SADOVEANU O. VII 154. TZaranii ramasera pe loc. REBREANU R. I 231. ♦ (Despre lucruri de care cineva se departeaza) Lasat in urma. Humuleshtii ramin la stinga in linishtea shi lumina inceputului zilei. SADOVEANU O. VII 200. Odaile ramineau goale cu visurile ce au adapostit. BACOVIA O. 243. ◊ (In formule de salut la despartzire) Raminetzi cu bine shi cu sanatate. SADOVEANU N. F. 18. Binecuvinteazama tata shi ramii sanatos. CREANGA P. 274. Deacuma nu teoi mai vedea Ramii ramii cu bine. EMINESCU O. I 187. Raminetzi cu totziin pace! JARNÍKBIRSEANU D. 322. ◊ Expr. Ai ramine cuiva inima la ceva (sau la cineva) sau ai ramine cuiva ceva (sau cineva) la inima = ai placea cuiva foarte mult un lucru sau o persoana; a indragi. Era voinic shi tinerel Inalt shi tras k prin inel; Deatunci shi ochii iau ramas SHi inima la el. COSHBUC P. I 281. A ramine in urma = a merge sau a progresa mai incet decit cei cu care te afli impreuna a te lasa intrecut de altzii; (despre ceas) a marca timpul cu intirziere. Soldatzii pornira pe shosea indarat. Unul ramase mai in urma. DUMITRIU N. 141. Tatarii ramasera in urma cu prinshii. SADOVEANU O. VII 8. Merg cot la cot shi vai de cel care va ramine in urma. C. PETRESCU C. V. 40. A ramine mai prejos v. jos¹. Sa ramina intre noi se spune k indemn pentru pastrarea unui secret. Ash fi vrut satzi spun ceva... Dacami fagaduieshti sa ramina intre noi. BARANGA I. 164. (Popular) A ramine de ceva = a se razletzi de o ceata de o tovarashie a nu mai prinde un vehicul care pleaca. Atita pot sa spun k omul a ramas de oaste sha trait in tzara bulgareasca o vreme. SADOVEANU O. VIII 187. Ion... cum dete deo circiuma in cale se cobori shi ramase de chervan. La TDRG. A ramine de carutza v. carutza. A ramine de cineva = a supravietzui celui care trebuie sa te sustzina satzi poarte de grija. (Cu pronuntzare regionala) Acum chiar ramini de mine draga nevasta mea. RETEGANUL P. II 56. ♦ 4 (Despre persoane urmat de determinari locale) A muri (pe un cimp de lupta). Frunza verde de sulcina Multzi ochi fara de lumina Multzi voinici fara de glas La Grivitza au ramas. BELDICEANU P. 91. ◊ Expr. (Familiar) Ai ramine cuiva ciolanele (pe) undeva = a muri in locuri straine. Numai sa nui ramiie peaici ciolanele. SADOVEANU O. VIII 254. 2. Intranz. (Urmat de un nume predicativ) A fi a se gasi sau a ajunge intrun anumit loc sau intro anumita situatzie (de obicei rea); a se opri intro anumita atitudine a se mentzine sub un anumit aspect sau intrun anumit fel. Gatita masa pentru cina Ramine pusa de la prinz. ARGHEZI V. 49. Ramin pustii in urma Muntzii singuri shi batrini. TOPIRCEANU B. 22. Ramine adevarat ceam spus. CARAGIALE O. III 200. Iar raminem fara slujba? ALECSANDRI T. 299. ◊ (In corelatzie cu verbul a fi) Cei mai mari poetzi din trecut ai noshtri Eminescu shi Coshbuc au ramas shi sint asha de mari tocmai pentru k opera lor este aproape de inima poporului. BENIUC P. 64. ◊ Expr. A ramine pe drumuri = a pierde tot ashi pierde slujba; a deveni foarte sarac. A ramine pe ginduri = a deveni ginditor; a medita a reflecta. Batrina se ghemui in ungherul ei shi ramase pe ginduri cu buzele strinse. C. PETRESCU A. 393. Fetele uitind de noapte shi k e ceasul sa se culce Ramin pina tirziu pe ginduri oftind cu dor linga ferestre. ANGHEL I. G. 14. Il privi de aproape shi ramase pe ginduri. D. ZAMFIRESCU R. 212. A ramine de minciuna = a se dovedi mincinos. A ramine de rushine = a suferi o infringere morala a se face de ris. Nu cumva... sa ramin de rushine inaintea tovarashilor. CREANGA A. 41. A ramine ars (oparit sau fript) se zice cind cineva ishi pierde cu totul puterea de a reactziona in fatza unei situatzii care il loveshte i incurca planurile. Baba a ramas oparita shi nu shtia ce sa faca de ciuda. CREANGA P. 291. A ramine bun platit se zice cind nu se mai poate reveni asupra unei platzi considerata de una dintre partzi k insuficienta sau greshit calculata. Simigiul... pentru placintele mincate ramase bun platit numai cu cinticelul. ODOBESCU S. III 10. A ramine cu zile = a continua sa traiasca a fi lasat in viatza a nu muri a nu fi omorit. De ramine cu zile tot nu vom avea noi pace de el. RETEGANUL P. V 83. [Moshneagului] i sa zbirlit parul in cap de bucurie k ramas cu zile. SHEZ. II 109. (Despre femei) A ramine grea = a fi insarcinata. (Despre actziuni) A ramine balta = a fi intrerupt a nu fi dus pina la capat. Aceasta se vede k pus pe ginduri pe «infamul calomniator k lucrul a ramas atunci balta. VLAHUTZA O. A. III 6. Vremea trece flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia shi insuratoarea raminea balta. CREANGA P. 142. A ramine de pomina v. pomina. A ramine cu gura cascata = a fi cuprins de mirare sau de admiratzie. Cind intra prin porturi cu toate pinzele intinse stirnea admiratzia marinarilor care ramineau cu gura cascata. BART E. 324. A ramas intzeles (sau raminem intzeleshi) se spune k incheiere a unei discutzii dupa ce sa ajuns la un acord. A ramas intzeles. Spui tuturor k asha a fost recomandatzia medicilor. C. PETRESCU C. V. 357. A ramine cu buzele umflate v. buza. A ramine litera moarta v. litera. Ai ramine cuiva pe bratze = a ajunge in sarcina cuiva. Copilul care mia ramas pe bratze care lam slujit cu credintza... ma urashte. DELAVRANCEA O. II 102. A ramine pe mina cuiva = a ajunge in stapinirea sau la discretzia cuiva. Dupa moartea mea... toate ramin pe mina strainilor. RETEGANUL P. III 11. Cum ramine (cu)...? = ce se intimpla (cu)...? ce hotarire luam (in privintza...)? Omul putea sa nu ne deie nimic shi atunci cum raminea? CREANGA A. 145. Numai ash vrea sa shtiu cum ramine cu moshutau? id. P. 187. Dar lasa vorba asta spunemi cum a ramas cu balul? NEGRUZZI S. I 31. 3. Intranz. A continua sa existe a dainui a fi in continuare acelashi a nu se schimba (dupa plecarea disparitzia moartea cuiva). Ramasesera locurile pe unde salashluise el ramasesera oamenii carel cunoscusera. SADOVEANU E. 101. Caci ramine stinca deshi moare valul. EMINESCU O. I 15. ♦ A se mentzine a se pastra in conshtiintza oamenilor prin valoarea care o reprezinta. Adesea literatzii... amesteca in cercetarile lor despre creatziuni intelectuale intrebarea: opera aceasta ramine? CARAGIALE N. F. 9. Cei invatzatzi intzeleptzi se inseamna prin faptele care ramin. RUSSO O. 90. ♦ A supravietzui. K minepoimine tei trezi k ai imbatrinit shi nutzi ramine nici un urmash. CREANGA P. 154. ♦ A se afla a ajunge a trece in posesia cuiva. Toata a lui avere a voastraa raminea. ALECSANDRI T. II 140. Imbracamintea soldatului dupa trecerea din slujba ramine a lui. BALCESCU O. I 36. Pe Golea nu vil dau voua K numai el mia ramas. TEODORESCU P. P. 586. 4. Intranz. (De obicei cu dativul pronumelui personal) A se mentzine k un rest dupa consumarea partzii cu care forma un tot sau care servea k un tot. Mi se pare insa k numi ramine nimic din ploton. CAMIL PETRESCU U. N. 317. Zilele imi fura multe dar ramasumiau putzine. EFTIMIU I. 10. SHi pentru tine nu mia mai ramas nimic. DELAVRANCEA O. II 143. De mincat imi aducea Lapte acruntro margea Mincam shimi mai raminea. JARNÍKBIRSEANU D. 394. Mult a fost putzin a ramas se spune k incurajare cind dintrun lucru greu sa facut cea mai mare parte. ◊ (In operatzii aritmetice) Scazind pe cinci din shapte ramin doi. ◊ (In unele constructzii fixe) A ramine numai cu... = a nu mai avea decit... Am ramas numai cu casa atit shi cu pushca... SADOVEANU O. A. II 36. A nui (mai) ramine cuiva decit sa... = a nu se gasi pentru cineva alta solutzie decit sa... Nu ne ramine decit sa alergam mereu inainte. CAMIL PETRESCU U. N. 393. Numi mai ramine decit sa ard tot ceam scris sa rup condeiul shi sa mapuc de altceva. VLAHUTZA O. A. 227. Numi ramine alta de facut decit... ALECSANDRI T. I 288. A ramine pentru alta data = a se amina pentru o data ulterioara. Asha acea... calatorie au ramas pentru alta data. DRAGHICI R. 109. A nu (mai) ramine (nici o) indoiala = a exista sigurantza k... Nu ramine indoiala k «stornei» lui Dante... sint graurii noshtri. ODOBESCU S. III 31. Nu (mai) ramine vorba sau mai ramine vorba? = e sigur e neindoios nu mai e de discutat. Mai ramine vorba despre asta? zise tata posomorit. Are sa urmeze cum shtim noi nu cum vrea el. CREANGA A. 120. A ramas treaba pina la atita = atit mai este de facut. Daca ramas treaba pina la atita apoi las’ pe mine. CREANGA P. 161. A ramine (tot) pe a cuiva se zice cind intro discutzie cineva renuntza la punctul lui de vedere shi primeshte punctul de vedere al celuilalt. Cit sa balabanit mama cu tata din pricina mea tot pea mamei a ramas. CREANGA A. 17. 5. Tranz. (Popular in expr.) A ramine pe cineva = a bate a invinge (la un concurs intro intrecere intro prinsoare). SHi fiindca deash fi discutat cu moshneagul in contradictoriu ma temeam sa nu ma ramina schimbai cu meshteshug firul vorbirii. HOGASH M. N. 199. SHi luinduse la intrecere Ercule i ramase pe totzi. ISPIRESCU U. 69. Prez. ind. shi: ramíi (DELAVRANCEA O. II 140 ODOBESCU S. III 19). Varianta: ramineá vb. II.