ramaneà v. (neutru) 1. a sta locului (in opozitziune cu plecà): a ramanea la noi; 2. a fi mai mult a subzista: ce ne mai ramane? a ramas singur din toata familia; 3. a ajunge intro stare: a ramas sarac. ║ (activ) v. 1. a intrece pe cineva al invinge: Hercule i ramase pe totzi ISP.; 2. a cashtiga un ramashag. [Lat. REMANERE].