PUI¹ (I) pui s. m. interj. I. S. m. 1. (De obicei urmat de determinari care indica specia) Pasare de la ieshirea din ou pana la maturitate. ◊ Expr. Pui de cuc = bastard. Pui de bogdaproste = a) pui de gaina (de obicei mai mic shi mai slab) care se da de pomana la inmormantare; b) copil mic prapadit; copil al nimanui; bastard. 2. Spec. Pui¹ (I 1) de gaina; carnea gatita a acestei pasari. 3. P. gener. Orice animal de la nashtere pana la maturitate. ◊ Expr. Pui de vipera (sau de naparca) = om rau viclean primejdios. 4. Ou sau larva de insecta. 5. Copil. ◊ Expr. Pui de lele = a) copil din flori bastard; p. ext. derbedeu; b) barbat afemeiat; c) femeie ushuratica imorala. (Nici) pui de om = nici tzipenie nimeni. ♦ (Fam.; adesea la voc.) Termen de dezmierdare folosit cand vorbeshti cu sau despre un copil ori cu sau despre barbatul iubit. ♦ (Urmat de prep. „de” care introduce un nume de obiect da acestuia valoare de diminutiv) Pui de mamaliga. Pui de perna. ♦ (Urmat de prep. „de” care introduce diverse nume confera acestora valoare de superlativ) Pui de somn. Pui de bataie. 6. Planta tanara puiet; ramura tanara care creshte din radacina sau tulpina unei plante; mladitza lastar. ♦ Spec. Vlastar care rasare pe langa tulpina porumbului copiletz. 7. (Pop.; la pl.) Cusatura decorativa marunta in forma de cruciulitze pe pieptul pe poalele shi pe manecile camashilor tzaraneshti. ♦ (Reg.; la pl.) Puncte de alta culoare pe fondul unei tzesaturi; picatzele. 8. Ambarcatziune mica cu vasle folosita pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari. II. Interj. (De obicei repetat) Strigat cu care se cheama puii¹ (I 2) sau alte pasari de curte. Lat. *pulleus (= pullus).

pui¹ [At: PSALT. 304 / Pl: (rar sn) ~uri / E: ml *pulleus] 1 smi (Urmat de determinari care indica specia) Pasare de la ieshirea din ou pana la maturitate. 2 smi (Is) ~ de cuc Bastard (1). 3 smi (Reg; ie) A vorbi ~ shi oua A spune nimicuri Si: a flecari. 4 smi (Reg; ie) A sta (sau a trai) k ~ul in gaoace A sta sau a trai izolat. 5 smi (Iae; reg) A fi resemnat. 6 smi (Pfm; ie) A muri k ~ul de gaina A muri repede fara chinuri. 7 smi (Bot; Ban; ic) ~degasca Papadie (Taraxacum officinale). 8 sfa (Pop; ics) (Dea) ~agaia (sau ~acaia ~gai ~gaie) ori (reg) puiegaie Joc de copii in care unul dintre jucatori are rolul closhtii sau pasarii care ishi apara puii¹ (1) de atacul gaii Si: (pop) (dea) closhca cu pui (dea) uliul shi porumbeii (reg) (dea) mamagaia (dea) babagaia. 9 smi (Fig; rar) Incepator intro profesiune. 10 smi (Pex) Om naiv. 11 smi (Spc) Pui¹ (1) de gaina sau de alta pasare de curte. 12 smi (Prc) Came de pui¹ (11). 13 smi (Pex) Mancare gatita din pui¹ (12). 14 smi (Pgn) Orice animal de la nashtere pana la maturitate considerat in raport cu parintzii lui. 15 smi (Bot; reg; ic) ~ulSivei Vasilica. 16 smi (Reg; is) ~ de leu Om viteaz. 17 smi (Is) ~ de vipera (sau de naparca) Om rau viclean. 18 smi Ou sau larva de insecta mai ales de albina Si: (reg) catzel (14). 19 smi Puiet (4). 20 smi (Unnat de determinari care indica specia) Ramura tanara subtzire shi flexibila a unei plante lemnoase Si: lastar mlada mladitza vlastar (reg) mladoaca (nob) mlastara (ivp) odrasla. 21 smi (Reg) Mugur de vitza de vie Si: (reg) capusha (9). 22 smi (Pop; lpl) Vlastar crescut la tulpina porumbului Si: (reg) copiletz (1) puiec (2). 23 smi (Reg) Porumb tanar rupt cu scopul de a rari porumbishtea. 24 smi (Trs) Manunchi de fan. 25 smi (Trs) Bob¹ (5) de porumb de fasole de mazare etc. 26 smi (Mun; Trs) Porumb tanar inainte de a se forma matasea shi boabele Si: (pop) papusha (reg) panushie puica. 27 smi (Trs; Mol) SHtiulete de porumb ingemanat Si: (reg) baba (27). 28 smi (Reg) Catzel (18) de usturoi. 29 smi (Cu valori stilistice; udp „de”) Copil (1). 30 smi (Pex) Persoana tanara considerata in raport cu ascendentzii sai. 31 smi (Fam; is) ~ de lele (sau de bogdaproste) Copil (21) din flori. 32 smi (Pex; is) ~ de lele Om shmecher. 33 smi (Fam; ias) Barbat afemeiat. 34 smi (Pfm; ias) Femeie de moravuri ushoare. 35 smi (Fam; is) ~ de drac Copil (1) sau om neastamparat. 36 smi (Fam; is) ~ul dracului Om nesupus. 37 smp (Reg) Spuma care se ridica deasupra cand incepe sa fiarba urda. 38 smi (Reg; is) ~ de giol Potlogar. 39 smi (Reg; ie) A da ~ de giol A inshela. 40 smi (Pop; ie) A nu fi nici ~ de... A nu fi nimeni sau nimic. 41 smi (Ila) K un ~ de bogdaproste Prapadit. 42 smi (Ial) Necajit. 43 smi (Fam) Termen de adresare dezmierdator sau ironic folosit cand se vorbeshte cu sau despre un copil ori cu sau despre un barbat tanar. 44 sfa (Reg; ics) Dea ~a moarta Joc de copii in care fetele bocesc k la mort o papusha facuta din carpe. 45 smi (Pop) Iubit. 46 smp Cusaturi decorative marunte in cruciulitze pe iile camashile cojoacele etc. tzaraneshti. 47 smp Fel de a coase pui (46). 48 smp (Mol; Buc) Picatzele. 49 smi (Reg) Mishina. 50 smi (Reg) Desen cu care se incondeiaza ouale. 51 smp (Reg) Modele ornamentale facute pe turte la anumite sarbatori religioase. 52 smp (Reg) Asperitatzi care se fac pe dosul palmei din cauza frigului shi a muncii manuale. 53 smi (Fam; udp „de”) Obiecte de dimensiuni reduse sau considerate k atare in raport cu altele de acelashi fel. 54 smi Obiecte fenomene manifestari etc. de proportzii intensitate etc. foarte mari cu insushiri superlative etc. 55 smi (Reg; is) ~ul targului Obiect deosebit. 56 smi (Trs) Sertar mic. 57 smi (Trs; is) ~ul shurii Pod de deasupra shurii in care se pastreaza nutretzul. 58 smi (Trs; Mar; is) ~ de fereastra Ochi¹ mic de fereastra. 59 smi (Reg) SHopron. 60 smp (Olt) Surcele care cineva le imparte prietenilor familiei etc. in ajunul Craciunului insotzindushi gestul cu urari de bine. 61 smi (Mol) Bucata de alun din care e format rabojul (1). 62 smi (Reg) Bucatzi de lemn prinse pe capriori pentru ai tzine mai bine incheiatzi shi pentru a le mari rezistentza la vant. 63 smi Ambarcatzie mica cu vasle folosita pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari. 64 smi (Ecn) Actziune (11) dintro noua emisiune care are un curs mai scazut decat actziunile vechi ale aceleiashi intreprinderi. 65 smi (Reg) Petic de diferite forme care se pune la rascroiala de la subsuoara sau la poalele camashilor tzaraneshti Si: (reg) palha² palacrintz puiete² (3) puiutz (9). 66 smi (Reg) Bazon. 67 smi (Trs) Bomboana mica. 68 i (Rep) Cuvant cu care se cheama puii¹ (11) gainile shi alte pasari de curte. 69 i (Reg; icr nea¹) Cuvant cu care se striga manzul sa vina dupa carutza in mers. 70 i (Reg) Cuvant cu care se asmut cainii.

PUI¹ pui s. m. interj. I. S. m. 1. (De obicei urmat de determinari care indica specia) Pasare de la ieshirea din ou pana la maturitate. ◊ Expr. Pui de cuc = bastard. Pui de bogdaproste = a) pui de gaina (de obicei mai mic shi mai slab) care se da de pomana la inmormantare; b) copil mic prapadit; copil al nimanui; bastard. 2. Spec. Pui¹ (I 1) de gaina; carnea gatita a acestei pasari. 3. P. gener. Orice animal de la nashtere pana la maturitate. ◊ Expr. Pui de vipera (sau de naparca) = om rau viclean primejdios. 4. Ou sau larva de insecta. 5. Copil. ◊ Expr. Pui de lele = a) copil din flori bastard; p. ext. derbedeu; b) barbat afemeiat; c) femeie ushuratica imorala. (Nici) pui de om = nici tzipenie nimeni. ♦ (Fam.; adesea la voc.) Termen de dezmierdare folosit cand vorbeshti cu sau despre un copil ori cu sau despre barbatul iubit. ♦ (Urmat de prep. „de” care introduce un nume de obiect da acestuia valoare de diminutiv) Pui de mamaliga. Pui de perna. ♦ (Urmat de prep. „de” care introduce diverse nume confera acestora valoare de superlativ) Pui de somn. Pui de bataie. 6. Planta tanara puiet; ramura tanara care creshte din radacina sau tulpina unei plante; mladitza lastar. ♦ Spec. Vlastar care rasare pe langa tulpina porumbului copiletz. 7. (Pop.; la pl.) Cusatura decorativa marunta in forma de cruciulitze pe pieptul pe poalele shi pe manecile camashilor tzaraneshti. ♦ (Reg.) Puncte de alta culoare pe fondul unei tzesaturi; picatzele. 8. Ambarcatzie mica cu vasle folosita pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari. II. Interj. (De obicei repetat) Strigat cu care se cheama puii¹ (I 2) sau alte pasari de curte. Lat. *pulleus (= pullus).

PUI² pui s. m. 1. (De obicei urmat de determinari care indica specia) Pasare de la ieshirea din ou pina la maturitate (cind nu are un nume special). Ispititzi de joc Nishte pui de rindunele SHiau uitat mincarean gura: Jocul asta nul shtiura! Cerule fa loc! COSHBUC P. II 18. Poruncitumia mindra Pe un pui de rindunea Sa ma duc pina la ea; SHam raspuns peun pui de cuc K zau nu poci sa ma duc. JARNÍKBIRSEANU D. 132. ◊ Expr. Vrabiai tot pui sau vrabia tot pui ramine sau a fi vrabie pui se spune despre o persoana mica de statura care e mai in virsta decit pare. Cam de citzi ani i fi tu? Ia poate sa am vreo treisprezece ani. Ce spui tu mai?... Apoi dar binea zis cinea zis k vrabiai tot pui dar numai dracul o shtie de cind i. CREANGA P. 148. A muri k un pui de gaina = a muri ushor repede. Ba a murit k un pui de gaina. Cum am strinso nitzel cum na mai suflat. rebreanu R. II 139. ♦ (Fara determinari) Pui de gaina. Ilinca mama Gherghinei jumulea nishte pui in tinda casei. BUJOR S. 95. Nu trece nici un ceas la mijloc shi un cuptior de placinte citziva pui pirpilitzi in frigare... shi mamaligutza era gata. CREANGA P. 10. Ma dusei in tirg Cumpar ai un pui. TEODORESCU P. P. 349. ◊ Pui de bogdaproste = pui de gaina (mic shi slab) care se dadea altadata de pomana la o inmormintare; (astazi fig. in comparatzii) copil nenorocit prapadit k vai de el. Parca na fost crescut aicea sub ochii tuturor de lau vazut descultz shi dezmatzat k un pui de bogdaproste. C. PETRESCU R. DR. 169. Da ce umbli tu asha k un pui de bodaprosti? VLAHUTZA O. A. 427. Cind ma vazut bunica in ce hal ma aflam ghemuit in desaga k un pui de bogdaproste cit pe ce sa se prapadeasca plingind. CREANGA A. 24. ♦ Orice animal de la nashtere pina la maturitate. Un cash dulce dezvalea Optzeci de falii taia Patruzeci la pui de cini Patruzeci la cini batrini. ALECSANDRI P. P. 55. ♦ Ou sau larva de insecte. In unii din aceshti saci... se zice k au furnicile pui iar in altele de mincare. MARIAN INS. 234. ♦ Copac tinar; puiet vlastar mladitza. Prin linishtea pilpiitoare. Aud scincind un pin de tei K nu. mai poate de picioare. LESNEA 16. ♦ (Cu valoare de diminutiv in expr.) Pui (de perna) = perna mica; pernitza puishor (1). Pui de mamaliga = mamaliga mai mica; mamaligutza. (Regional) Puiul tirgului = cadou mic jucarie cumparata cuiva in zi de iarmaroc. (Regional) Puiul mesei = sertar. Puiul lazii = cutioara in interiorul lazilor tzaraneshti sau al lavitzelor; lacritza. 2. (Mai ales afectiv) Copil. Cei doi pui de hamal cu umeri cruzi cu talpile goale cu camashile sfishiate tzipa shi ei ingrozitzi. SAHIA N. 42. Ieri pe drum un om sarac intreba pe la vecine: «Poartase copiii bine? Daca nu sai vir in sac!».SHia venit la noi la poarta SHiam ieshit eu shi iam spus: Puiul meu e bun shi tace Nu tzil dau shi duten pace! COSHBUC P. I 234. Cum sa numi fie dor Co pasere de pe munte SHiinca avea doruri multe; Dar eu un pui de om Sa nam pe lume un dor? BIBICESCU P. P. 31. ◊ Pui de vipera (sau de napirca) = om rau primejdios. Atita am vrut sa aflu din gura ta pui de vipera ce miai fost zice atunci spinul. CREANGA P. 206. Pui de lele = om ushuratic shtrengar chefliu destrabalat. ◊ Expr. (Nici) pui de... = (in constructzii negative) nici picior de...; nimeni tzipenie. Miam ales acest loc pustiu shi miamfacut casa asta asha k pui de om sa nu mai poata razbi la mine. ISPIRESCU L. 61. ♦ (La vocativ k termen de dezmierdare folosit de persoane mai in virsta fatza de copii sau de tineri) Scumpule dragule. Draga puiule baiete Tragetzimina din cel joc Ce sentoarce linga foc SHochii de la cele fete Cu ochi mari farde noroc. ALECSANDRI P. A. 38. ♦ Iubit drag dragutz. Ma dusei la puica mea. Puica mantrebat asha: Puiule ce eshti scirbit Ori boii iai prapadit? BIBICESCU P. P. 12. Frunza verde pelinitza SHede puiul la portitza Cere apa shi guritza. SHEZ. I 11. Sarmana inima mea Iar au prins a ma durea; SHi ma doare nencetat De cind puiu mau lasat. SEVASTOS c. 150. 3. (Cu valoare augmentativa in expr.) Pui de om = om vrednic de isprava voinic zdravan. Mavrogheni era pui de om ma ala cind punea gheara pe cite unul k dalde dumnealui ma! il juca in labe cum joaca pisica pe shoarece ma! GHICA S. 503. Pui de ger = ger mare strashnic. Era un pui de ger in dimineatza aceea de crapau lemnele. CREANGA O. A. 44. Sa lasat un pui de ger de crapau pietrele iar marea se sleise pe linga mal. CONTEMPORANUL VII 116. Pui de nunta = nunta mare frumoasa. Imparatul.... puse de le facu un pui denuntza de shtiu k sa dus pomina. ISPIRESCU L. 392. Pui de chef = chef strashnic. Popa il lua cu trasura ori de cite ori se ducea in Armadia sau la Bistritza shi trageau cite un pui de chef. REBREANU I. 108. Pui de somn = somn bun adine. Trase un pui de somn de se rasuna pivnitza de horcaielile lui. La TDRG. Ciobanul adormi shi trase un pui de somn pina a doua zi. ISPIRESCU L. 252. Pui de zgiriebrinza = om foarte zgircit. Mosh Vasile era un carpanos shun pui de zgiriebrinza k shi matusha Marioara. CREANGA A. 50. Pui de bataie = bataie zdravana. In loc de bani se pomenea bietul om cu cite un pui de bataie buna. ISPIRESCU M. V. 14. Pui de Cotnar(i) = vin foarte bun de Cotnar. Am un pui de Cotnari care face cu ochiul. ALECSANDRI T. 841. 4. (La pl.) Broderie cusuta marunt pe pieptul shi pe minecile camashilor tzaraneshti; riuri. ♦ Puncte de alta culoare pe stofe; picatzele. 5. (In economia capitalista) Actziune dintro noua emisiune care are un curs mai scazut decit actziunile din vechile emisiuni. 6. Ambarcatzie mica cu visle folosita pentru anumite servicii la bordul navelor mai mari. 7. (In expr.) A face (sau a da) pui de giol v. giol.

PUI¹ ~ m. I. 1) Pasare de la ieshirea din gaoace shi pana la maturitate. ~ de gaina. ~ de curca. ◊ ~ de cuc (sau de bogdaproste) copil al nimanui. 2) Carne de gaina tanara. Zeama de ~. 3) Orice fiintza vie in prima faza de dezvoltare. ~ de om. ~ de urs. ◊ ~ de lele a) persoana ushuratica amorala; b) copil nelegitim; bastard. ~ de vipera (sau de naparca de sharpe) om rau perfid. 4) Ramura tanara care porneshte de la radacina unei plante; copiletz. 5) fig. fam. Fiintza scumpa draga. 6) la pl. pop. Cusatura decorativa in forma de cruciulitze marunte facuta pe pieptul shi pe manecile camashilor tzaraneshti. II. (in imbinari cu valoare de superlativ): ~ de ger ger cumplit. ~ de somn somn bun reconfortant. ~ de chef chef mare. ~ de bataie bataie zdravana. /<lat. pulleus

PUI² ~ m. pop. Iritatzie a pielii la maini sau/shi la picioare manifestata prin crapaturi marunte uneori sangerande provocata de actziunea concomitenta a umezelii frigului shi a murdariei. /<lat. pulleus

1) puĭ m. pl. tot asha (lat. *púlleus ild. pŭllus puĭ; it. sp. pg. pollo pv. pol; fr. poule gaina). Animal de curind nascut vorbind de pasarĭ shi animale salbatice (maĭ rar despre cele domestice shi ironic de Jidanĭ shi TZiganĭ): puĭ de gaina de vrabie de vultur de leŭ de sharpe (puĭu de cal se cheama „minz”) puĭ de Jidan. In special gaina saŭ cocosh in primele lunĭ de la nashtere: cĭorba de puĭ. Copac (pom) abea rasarit. Cuvint de dezmerdare copiilor: staĭ puĭule. Coltuc perna mica. Pl. Infloriturĭ cusute la camashile tzaraneshtĭ. Asperitatzĭ care se fac pe dosu palmeĭ din cauza friguluĭ shi necuratzeniiĭ. Fam. Un puĭ de betziv mare betziv. Un puĭ de Roman un Roman robust. Un puĭ de ger mare ger. Un puĭ de somn somn dea binele. Puĭ de lele bastard orĭ haĭmana orĭ shtrengar. Puĭ de bodaproste copil de cershitor. A muri k un puĭ de gaina a muri foarte ushor k cum aĭ adormi. Prov. Vrabĭa tot puĭ ramine oameniĭ micĭ la trup par tinerĭ deshis batrinĭ.

puiu m. 1. animal de curand nascut: puiu de gaina; 2. se zice in dragoste shi unui copilash: puiul mamei; 3. de un tanar viguros: puiu de Roman; 4. (ironic) foarte in bine sau in rau: puiu de betziv de drac; 5. se aplica shi lucrurilor exprimand o nuantza de micime sau intensitate: era un puiu de ger de crapau lemnele CR. a tras un puiu de somn ISP.; 6. ramura ce da dela radacina (cf. copiletz); 7. puishor pe camashi cojoace. [Lat. *PULLEUS (din PULLUS)].

pui² (fiintza obiect mic moneda actziune bancara) s. m. pl. pui art. púi

pui³ (cusatura) s. m. pl. art. púi

pui (fiintza obiect mic moneda actziune bancara) s. m. pl. pui art. púi

pui (cusatura) s. m. pl. pui art. púi

pui

puiu pui.

PUI s. v. bobitza copil mishina picatzea sertar.

PUI s. I. 1. (pop.) fat. (~ul iepei.) 2. prasila progenitura (Mold.) tinc (inv.) prasitura. (Pisica cu ~i ei.) *3. (reg.) catzel. (~ul unei insecte.) 4. v. copil. II. v. pernutza.

PUI s. I. 1. (pop.) fat. (~ iepei.) 2. prasila progenitura (Mold.) tzinc (inv.) prasitura. (Pisica cu ~i ei.) 3.* (reg.) catzel. (~ unei insecte.) 4. (in limbajul parintzilor) copil. (Nani nani ~ mamii!) II. pernitza pernutza puishor puiutz (pop.) pernioara pernishoara (reg.) perinel (Mold.) coltuc (prin Munt.) fultuc (prin Mold.) moditza. (Perna mica se numeshte ~.)

pui s. v. BOBITZA. COPIL. MISHINA. PICATZEA. SERTAR.

PUIUL SÍLVEI s. v. vasilca.

puiul Silvei s. v. VASILCA.

púi (púi) s. m. 1. Progenitura de pasare mai ales de gaina. 2. Catzelush. 3. Nevirstnic tinar. 4. Vlastar mladitza. 5. (Trans.) Samintza bob. 6. Fiu odrasla de... 7. Pernitza. 8. Model de cusatura pe i shi pe camashi. 9. (Banat Trans.) Laditza cutiutza. 10. Petic intre picioare bazon tur de indispensabili. 11. Bulina picatzea. 12. Actziune dintro noua emisiune avind un curs mai scazut. Mr. pu(i)l’u megl. pul’u istr. pul’. Lat. pŭllus probabil prin intermediul formei vulgare *pŭlleus (Pushcariu 1395; CandreaDens. 1454; REW 6826) cf. mil. pui püi alb. puljë bearn. pul’. Se poate pleca shi direct din pŭllus (› it. sp. port. pollo prov. pool fr. poule); › rom. *pul cu pierderea finalei la pl. k in copil pl. copii; in acest caz sing. pui ar fi o forma reconstituita dupa pl. Der. pui interj. (serveshte pentru a chema gainile); pu(i)etz s. m. (mladitza pomishor); pu(i)ezi vb. refl. (a se inmultzi a prolifera) probabil de la a puia plecinduse de la prezentul puiez (dupa Scriban vb. provine din poedie „multzime” solutzie indoielnica); puia (var. impuia) vb. (a fata a nashte a face; a face oua mai ales despre insecte; refl. a se inmultzi a prolifera; a mizgali; a ametzi a asurzi); pui vb. (a copili porumbul; refl. a se impreuna despre ciini shi lupi; a prolifera); puiac s. m. (catzelandru; arpagic); puiag s. n. (Trans. podul grajdului); puiagaia s. f. (joc de copii care prezinta lupta closhtii cu uliul); puiandru s. m. (pui mare catzelandru; mladitza); puiat s. n. (reproductzie perioada de imperechere la animale); puica s. f. (pui de sex feminin gaina tinara gaina pina la un an; boaba de porumb ramasa neinflorita dupa ce sau facut floricele; copiletz bobocel tinara cu aspect placut; iubita termen de adresare catre femeia iubita; prietena fetitza bobocel) cu suf. dim. k cf. mr. megl. pul’k; puicutza (var. puiculitza puiculeana puichitza) s. f. (puica iubita); puiete s. m. (rasad planta tinara) cf. puetz; puios adj. (prolific); puishor s. m. (pui; puica; pernutza; Mold. mushchiuletz de porc; Trans. Mold. cusatura decorativa pe i camashi etc.); puit s. n. (imperechere); puitza s. f. (Mold. haita de ciini care urmaresc o catzea in calduri); puitza vb. refl. (a se inmultzi a se reproduce). Din rom. provin bg. puika sb. pujka rut. puljka alb. puljkë toate cu sensul de curca (Meyer 356; Candrea Elemente 405; CandreaDens. 1454; Capidan Raporturile 217) mag. puj pulyka puykuca sas. pujka. Cf. pula.

pui de bleau La Udrescu gasim expresia (s. v. bleau) a face (cuiva) un pui de bleau „a nui face nimic al pacali”. Am semnalat din comuna Reviga formula a face la bleav „a tremura de frig” (BPh. V 159; vezi shi la Udrescu cu aceeashi valoare a face (la) bleauri). Banuiesc k pui in expresia citata a aparut aici prin confuzie (poate intentzionata) in loc de cui vezi a face cuie (BPh. ibid.): sau putut incrucisha cele doua expresii a face la bleau shi a face cuie deshi pentru sens ar trebui desigur sa ne referim la valoarea slaba a cuielor de tabla (vezi in DA s. v. bleau a face cuie de bleau „a tremura”). Dupa ce am redactat rindurile precedente am gasit tot la Udrescu s. v. cui expresia a face cuiva un cui de bleau „a pacali (pe cineva) a nui face nimic”. Aceasta pe de o parte confirma ideea care am exprimato mai sus dar pe de alta parte poate duce la parerea k totul se reduce la o gresheala de transcriere sau de tipar. Impotriva acestei ultime ipoteze vorbeshte faptul k sub face expresia reapare tot cu pui. Cred k se zice a face un pui de bine iar un pui de bleau ar constitui o „deraiere”.

PUI DE BALTA s.m. In gastronomie denumire inscrisa pe lista de bucate pentru broasca (Rana esculenta) respectiv pentru preparatele din pulpe de broasca.

PUI com. in jud. Hunedoara situata in E depr. Hatzeg pe cursul superior al raului Strei in zona de confl. cu Rau Barbat; 4.609 loc. (2003). Statzii de c. f. (in satele P. shi Baieshti) shi halte de c. f. (in satele Ponor shi Rushor). Zacaminte de bauxita in arealul satelor OhabaPonor shi P. Expl. de calcar (OhabaPonor). Expl. shi prelucr. lemnului; mat. de constr. Pe terit. satului Hobitza au fost descoperite vestigiile unei villa rustica (turn hala edificiu toate inconjurate de un zid de incinta) shi un cuptor de ars ceramica. Satul P. este atestat documentar in 1447 se afla biserica Pogorarea Duhului Sfant (sec. 18). In arealul com. P. se afla peshtera OhabaPonor (SHura Mare) declarata rezervatzie geologica.

PUIU lac in SE Deltei Dunarii intre bratzele Sulina shi Sf. Gheorghe la E de grindul Caraorman; 88 km². Legat prin canale cu lacurile Puiuletz Roshu shi Lumina impreuna cu care formeaza un complex lacustru cu valoare piscicola.

a da pui de giol expr. 1. (la jocul de arshice) a cashtiga toate arshicele adversarului. 2. a fura.

a face pui expr. 1. (d. bani) a spori capitalul prin rulaj. 2. (d. obiecte) a se sparge.

a face pui de giol expr. 1. (in jocul de arshice) a cashtiga toate arshicele adversarului. 2. (intl.) a fura.

cand cucii / puii mei? expr. cand naiba?

ce puii mei! expr. ce naiba!

cine cucii / puii mei? expr. cine naiba?

cum cucii / puii mei? expr. cum naiba?

de unde cucii / puii mei? expr. de unde naiba?

pui de bogdaproste expr. copil sarac.

pui de cuc expr. bastard.

pui de urs expr. (detz.) detzinut condamnat pentru fapte deosebit de grave.

pui de zmeu expr. (iron. adol.) persoana care se pretinde atotshtiutoare.