PUI² pui s. m. 1. (De obicei urmat de determinari care indica specia) Pasare de la ieshirea din ou pina la maturitate (cind nu are un nume special). Ispititzi de joc Nishte pui de rindunele SHiau uitat mincarean gura: Jocul asta nul shtiura! Cerule fa loc! COSHBUC P. II 18. Poruncitumia mindra Pe un pui de rindunea Sa ma duc pina la ea; SHam raspuns peun pui de cuc K zau nu poci sa ma duc. JARNÍKBIRSEANU D. 132. ◊ Expr. Vrabiai tot pui sau vrabia tot pui ramine sau a fi vrabie pui se spune despre o persoana mica de statura care e mai in virsta decit pare. Cam de citzi ani i fi tu? Ia poate sa am vreo treisprezece ani. Ce spui tu mai?... Apoi dar binea zis cinea zis k vrabiai tot pui dar numai dracul o shtie de cind i. CREANGA P. 148. A muri k un pui de gaina = a muri ushor repede. Ba a murit k un pui de gaina. Cum am strinso nitzel cum na mai suflat. rebreanu R. II 139. ♦ (Fara determinari) Pui de gaina. Ilinca mama Gherghinei jumulea nishte pui in tinda casei. BUJOR S. 95. Nu trece nici un ceas la mijloc shi un cuptior de placinte citziva pui pirpilitzi in frigare... shi mamaligutza era gata. CREANGA P. 10. Ma dusei in tirg Cumpar ai un pui. TEODORESCU P. P. 349. ◊ Pui de bogdaproste = pui de gaina (mic shi slab) care se dadea altadata de pomana la o inmormintare; (astazi fig. in comparatzii) copil nenorocit prapadit k vai de el. Parca na fost crescut aicea sub ochii tuturor de lau vazut descultz shi dezmatzat k un pui de bogdaproste. C. PETRESCU R. DR. 169. Da ce umbli tu asha k un pui de bodaprosti? VLAHUTZA O. A. 427. Cind ma vazut bunica in ce hal ma aflam ghemuit in desaga k un pui de bogdaproste cit pe ce sa se prapadeasca plingind. CREANGA A. 24. ♦ Orice animal de la nashtere pina la maturitate. Un cash dulce dezvalea Optzeci de falii taia Patruzeci la pui de cini Patruzeci la cini batrini. ALECSANDRI P. P. 55. ♦ Ou sau larva de insecte. In unii din aceshti saci... se zice k au furnicile pui iar in altele de mincare. MARIAN INS. 234. ♦ Copac tinar; puiet vlastar mladitza. Prin linishtea pilpiitoare. Aud scincind un pin de tei K nu. mai poate de picioare. LESNEA 16. ♦ (Cu valoare de diminutiv in expr.) Pui (de perna) = perna mica; pernitza puishor (1). Pui de mamaliga = mamaliga mai mica; mamaligutza. (Regional) Puiul tirgului = cadou mic jucarie cumparata cuiva in zi de iarmaroc. (Regional) Puiul mesei = sertar. Puiul lazii = cutioara in interiorul lazilor tzaraneshti sau al lavitzelor; lacritza. 2. (Mai ales afectiv) Copil. Cei doi pui de hamal cu umeri cruzi cu talpile goale cu camashile sfishiate tzipa shi ei ingrozitzi. SAHIA N. 42. Ieri pe drum un om sarac intreba pe la vecine: «Poartase copiii bine? Daca nu sai vir in sac!».SHia venit la noi la poarta SHiam ieshit eu shi iam spus: Puiul meu e bun shi tace Nu tzil dau shi duten pace! COSHBUC P. I 234. Cum sa numi fie dor Co pasere de pe munte SHiinca avea doruri multe; Dar eu un pui de om Sa nam pe lume un dor? BIBICESCU P. P. 31. ◊ Pui de vipera (sau de napirca) = om rau primejdios. Atita am vrut sa aflu din gura ta pui de vipera ce miai fost zice atunci spinul. CREANGA P. 206. Pui de lele = om ushuratic shtrengar chefliu destrabalat. ◊ Expr. (Nici) pui de... = (in constructzii negative) nici picior de...; nimeni tzipenie. Miam ales acest loc pustiu shi miamfacut casa asta asha k pui de om sa nu mai poata razbi la mine. ISPIRESCU L. 61. ♦ (La vocativ k termen de dezmierdare folosit de persoane mai in virsta fatza de copii sau de tineri) Scumpule dragule. Draga puiule baiete Tragetzimina din cel joc Ce sentoarce linga foc SHochii de la cele fete Cu ochi mari farde noroc. ALECSANDRI P. A. 38. ♦ Iubit drag dragutz. Ma dusei la puica mea. Puica mantrebat asha: Puiule ce eshti scirbit Ori boii iai prapadit? BIBICESCU P. P. 12. Frunza verde pelinitza SHede puiul la portitza Cere apa shi guritza. SHEZ. I 11. Sarmana inima mea Iar au prins a ma durea; SHi ma doare nencetat De cind puiu mau lasat. SEVASTOS c. 150. 3. (Cu valoare augmentativa in expr.) Pui de om = om vrednic de isprava voinic zdravan. Mavrogheni era pui de om ma ala cind punea gheara pe cite unul k dalde dumnealui ma! il juca in labe cum joaca pisica pe shoarece ma! GHICA S. 503. Pui de ger = ger mare strashnic. Era un pui de ger in dimineatza aceea de crapau lemnele. CREANGA O. A. 44. Sa lasat un pui de ger de crapau pietrele iar marea se sleise pe linga mal. CONTEMPORANUL VII 116. Pui de nunta = nunta mare frumoasa. Imparatul.... puse de le facu un pui denuntza de shtiu k sa dus pomina. ISPIRESCU L. 392. Pui de chef = chef strashnic. Popa il lua cu trasura ori de cite ori se ducea in Armadia sau la Bistritza shi trageau cite un pui de chef. REBREANU I. 108. Pui de somn = somn bun adine. Trase un pui de somn de se rasuna pivnitza de horcaielile lui. La TDRG. Ciobanul adormi shi trase un pui de somn pina a doua zi. ISPIRESCU L. 252. Pui de zgiriebrinza = om foarte zgircit. Mosh Vasile era un carpanos shun pui de zgiriebrinza k shi matusha Marioara. CREANGA A. 50. Pui de bataie = bataie zdravana. In loc de bani se pomenea bietul om cu cite un pui de bataie buna. ISPIRESCU M. V. 14. Pui de Cotnar(i) = vin foarte bun de Cotnar. Am un pui de Cotnari care face cu ochiul. ALECSANDRI T. 841. 4. (La pl.) Broderie cusuta marunt pe pieptul shi pe minecile camashilor tzaraneshti; riuri. ♦ Puncte de alta culoare pe stofe; picatzele. 5. (In economia capitalista) Actziune dintro noua emisiune care are un curs mai scazut decit actziunile din vechile emisiuni. 6. Ambarcatzie mica cu visle folosita pentru anumite servicii la bordul navelor mai mari. 7. (In expr.) A face (sau a da) pui de giol v. giol.