PUI¹ pui s. m. interj. I. S. m. 1. (De obicei urmat de determinari care indica specia) Pasare de la ieshirea din ou pana la maturitate. ◊ Expr. Pui de cuc = bastard. Pui de bogdaproste = a) pui de gaina (de obicei mai mic shi mai slab) care se da de pomana la inmormantare; b) copil mic prapadit; copil al nimanui; bastard. 2. Spec. Pui¹ (I 1) de gaina; carnea gatita a acestei pasari. 3. P. gener. Orice animal de la nashtere pana la maturitate. ◊ Expr. Pui de vipera (sau de naparca) = om rau viclean primejdios. 4. Ou sau larva de insecta. 5. Copil. ◊ Expr. Pui de lele = a) copil din flori bastard; p. ext. derbedeu; b) barbat afemeiat; c) femeie ushuratica imorala. (Nici) pui de om = nici tzipenie nimeni. ♦ (Fam.; adesea la voc.) Termen de dezmierdare folosit cand vorbeshti cu sau despre un copil ori cu sau despre barbatul iubit. ♦ (Urmat de prep. „de” care introduce un nume de obiect da acestuia valoare de diminutiv) Pui de mamaliga. Pui de perna. ♦ (Urmat de prep. „de” care introduce diverse nume confera acestora valoare de superlativ) Pui de somn. Pui de bataie. 6. Planta tanara puiet; ramura tanara care creshte din radacina sau tulpina unei plante; mladitza lastar. ♦ Spec. Vlastar care rasare pe langa tulpina porumbului copiletz. 7. (Pop.; la pl.) Cusatura decorativa marunta in forma de cruciulitze pe pieptul pe poalele shi pe manecile camashilor tzaraneshti. ♦ (Reg.) Puncte de alta culoare pe fondul unei tzesaturi; picatzele. 8. Ambarcatzie mica cu vasle folosita pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari. II. Interj. (De obicei repetat) Strigat cu care se cheama puii¹ (I 2) sau alte pasari de curte. Lat. *pulleus (= pullus).