POSHTA¹ poshte s. f. I. 1. Institutzie publica care asigura transportul shi distribuirea corespondentzei a coletelor etc.; local in care se afla aceasta institutzie. ◊ Loc. adj. De poshta = poshtal. 2. Transport de corespondentza; corespondentza. ◊ Poshta redactziei = rubrica intrun periodic in care se publica raspunsuri la scrisorile shi la intrebarile cititorilor. ◊ Expr. Cu prima poshta sau cu poshta viitoare (sau urmatoare) = cu prima corespondentza care urmeaza sa vina sau sa plece. (Fam.) A duce (sau a purta a umbla cu) poshta = a colporta shtiri zvonuri etc.; a barfi. ♦ Factor poshtal. 3. Serviciu de transport pentru calatori (shi corespondentza) cu diligentza folosit inainte de introducerea cailor ferate; vehicul folosit de acest serviciu; diligentza poshtalion. ♦ Loc special amenajat pe parcursul unui drum unde se gaseau vehicule de transport in comun shi cai de schimb. ◊ Cal de poshta = cal folosit doar la transportul cu poshtalionul sau calare. ◊ Expr. A fi sau a ajunge cal de poshta = a fi foarte solicitat a alerga mult. 4. Unitate de masura a distantzelor folosita in trecut egala cu aproximativ 20 km; p. gener. (fam.) distantza (mare) nedeterminata. ◊ Expr. (Cale) deo poshta = distantza (relativ) mare. II. (Pop.) Bucata de hartie unsa cu grasime care se lipeshte de talpa unui om adormit shi care apoi se aprinde pentru al speria. Poshta merge = numele unui joc de copii. III. Echipa de hamali pentru incarcarea vapoarelor acostate la chei. [Var.: (inv.) pósta (reg.) póshtie s. f.] Din rus. počta.

poshta¹ sf [At: (a. 1790) IORGA S. D. VIII 110 / V: (irg) postie^[1] (inv) pocita posta / Pl: ~te (rar) ~ti / E: rs почта ger Post mg posta fr poste] 1 (Inv) Serviciu de transport pentru calatori shi corespondentza folosit mai ales inainte de introducerea cailor ferate Si: (irg) olac. 2 Institutzie publica specializata in transportul shi distribuirea corespondentzei a coletelor etc. 3 Cladire sediu al poshtei (2). 46 (Ila) De ~ Poshtal (13). 7 (Inv; is) Carutza de ~ Poshtalion (2) mai ales pentru corespondentza. 8 (Inv; spc) Loc special amenajat pe parcursul unui drum unde se gaseau vehicule de transport in comun shi cai de schimb shi unde se putea asigura odihna calatorilor. 9 Unitate de masura de lungime din trecut care a variat in timp shi dupa regiuni intre cca 10 shi cca 22 de km. 10 (Pgn) Distantza foarte mare. 1112 (Ilav) (Cale) deo ~ sau de la o ~ (De) la o distantza relativ mare. 1314 (Ial) (De sau) pana departe. 15 (Inv) Poshtalion (2). 16 (Reg; ie) A se duce cu ~ta nemtzeasca A merge pe jos. 17 (Is) Cal de ~ Cal destinat exclusiv serviciului de transport cu poshtalionul sau calare shi schimbat la fiecare popas. 1819 (Inv; ilav) In cai de ~ Cu ajutorul poshtalionului sau cu ajutorul cailor schimbatzi la fiecare popas. 2021 (D. oameni; ie) A fi (sau a ajunge etc.) cal de ~ (A fi sau) a ajunge sa fie extrem de solicitat de hartzuit cu treburi marunte. 22 (iae) A fi obligat sa alerge mereu intro parte shi in alta pentru treburi marunte. 23 Transport de corespondentza primita sau expediata in aceeashi zi sau intro perioada data. 24 Corespondentza. 25 (Pex) Veste. 26 (Reg; ie) A taia ~ta cuiva A impiedica pe cineva de la o actziune inceputa ori planuita. 27 (Is) ~ta redactziei Rubrica in paginile unei reviste sau ziar in care se publica raspunsurile la intrebarile cititorilor ori se fac aprecieri asupra valorii productziei literare trimise de aceshtia spre publicare. 28 (Inv) Crainic. 29 SHtafeta. 30 (Fig) Persoana care umbla cu minciuni. 31 (Pex; fig) Intriga. 32 (Pex; fig) Minciuna. 33 (Ie) A umbla cu ~ta sau a aduce (ori a purta) ~ta A face public un secret. 34 (Iae) A raspandi zvonuri shtiri pareri de la o persoana la alta. 35 (Iae) A face intrigi. 36 (Ilav) Cu prima ~ sau cu ~ta urmatoare (sau viitoare) Cu prima corespondentza care urmeaza sa vina sau sa plece. 37 Poshtash (2). 38 (Pan; ic) ~ta merge Joc de copii in care jucatorii se asheaza alaturi shi se lovesc succesiv unul pe altul spunand „poshta merge”. 39 Echipa de hamali zilieri folosita la incarcarea vapoarelor acostate la chei. 40 (Mpl) Bucata de hartie ori frunza unsa cu grasime sau cu rashina care se pune pe talpa ori intre degetele picioarelor unui om adormit shi care se aprinde pentru al speria.

poshta² sf [At: CIHAC GL. / V: (reg) ~tie / Pl: ~te / E: mg posta] (Reg) Posh² (1).

poshta³ sf [At: COMAN GL. / Pl: ~te / E: ger Pfosten] (Reg) 1 Scandura groasa. 2 Rama de lemn a ushii. 3 Bushtean mai lung din corpul unei plute de care se leaga cu sarma pluta care urmeaza.

poshta⁴ sf [At: ARVINTE TERM. 162 / Pl: ~te / E: ger Posten „santinela”] (Reg) Persoana care supravegheaza de pe marginea ulucului desfashurarea muncii de transportare a lemnului taiat.

PÓSHTA¹ poshte s. f. I. 1. Institutzie publica care asigura primirea transportul shi distribuirea scrisorilor a telegramelor a mandatelor poshtale shi a coletelor; local in care se afla aceasta institutzie. ◊ Loc. adj. De poshta = poshtal. 2. Corespondentza primita expediata sau distribuita in aceeashi zi sau intro perioada data. ◊ Poshta redactziei = rubrica intro revista sau intrun ziar in care se publica raspunsuri la scrisorile shi la intrebarile cititorilor. ◊ Expr. Cu prima poshta sau cu poshta viitoare (sau urmatoare) = cu prima corespondentza care urmeaza sa vina sau sa plece. (Fam.) A duce (sau a purta a umbla cu) poshta = a colporta shtiri aprecieri pareri zvonuri de la o persoana la alta a umbla cu vorbe a face intrigi. ♦ Factor poshtal. 3. Serviciu de transport pentru calatori (shi corespondentza) cu diligentza folosit inainte de introducerea cailor ferate; vehicul folosit de acest serviciu; diligentza poshtalion. ♦ Loc de popas han ashezat pe parcursul unui drum unde calatorii care foloseau poshta¹ (3) gaseau vehicule de transport in comun sau cai de schimb. ◊ Cal de poshta = cal destinat exclusiv serviciului de transport. ◊ Expr. A fi sau a ajunge cal de poshta = a fi foarte solicitat a alerga de colo pana colo. 4. Unitate de masura a distantzelor folosita in trecut egala cu aproximativ 20 km; p. gener. (fam.) distantza (mare) nedeterminata. ◊ Expr. (Cale) deo poshta = distantza (relativ) mare. II. (Pop.) Bucata de hartie unsa cu grasime care se lipeshte de talpa unui om adormit shi care apoi se aprinde pentru al speria. ◊ Poshta merge = numele unui joc de copii. III. Echipa de hamali pentru incarcarea vapoarelor acostate la chei. [Var.: (inv.) pósta (reg.) póshtie s. f.] Din rus. počta.

PÓSHTA poshte s. f. I. 1. Institutzie publica care efectueaza transportul shi distribuirea scrisorilor telegramelor mandatelor poshtale shi coletelor; (concretizat) localul in care se afla aceasta institutzie. O sai cumpar o pereche de ghete shi o sa i le trimitem cu poshta. STANCU D. 175. Din sus dinspre poshta sauzi deodata un pas greoi cadentzat. Petrache Hulubi factorul pornise la impartzirea corespondentzei in orash. BART E. 20. 2. (Cu sens colectiv) Corespondentza expediata primita sau distribuita in aceeashi zi. Probabil k [autobusul] nu avea de ce sa opreasca. Nor fi fost calatori. No fi avut poshta. SEBASTIAN T. 24. Prin urmare dabia cu poshta viitoare la 26 tzio voi trimite. BALCESCU la GHICA A. 507. Cu prima poshta (cu poshta viitoare sau urmatoare) cu prima corespondentza care urmeaza sa plece. (in forma invechita posta) Surorilor shi lui Alecu voi raspunde cu posta viitoare. KOGALNICEANU S. 223. Vagon de poshta = vagon de cale ferata cu care se transporta corespondentza. Oamenii de la vagonul de poshta... scoteau capul shi intrebau ce se petrece. DUMITRIU N. 98. Poshta redactziei = rubrica intro revista sau intrun ziar in care se publica raspunsuri la corespondentza trimisa de cititori. ◊ Fig. (Rar) Poshta satului = porecla data unei persoane care raspindeshte vorbe birfeli face intrigi. ◊ Expr. A duce (a purta sau a umbla cu) poshta = a purta vorbe mincinoase a face intrigi. O cam banuiau... k umbla cu poshta de la o casa la alta. SADOVEANU la TDRG. 3. Curier poshtal poshtash.Echipa de muncitori pentru incarcarea vapoarelor acostate la chei. Poshtele se intocmeau cu mare greutate aleginduse pe grupe: hamalii lopatatzii stivatorii ipistatzii. BART E. 289. 4. Serviciu de transport pentru calatori shi corespondentza folosit inainte de introducerea cailor ferate. Aicea la noi mariata nui can tzara acestui ava frantzuz: sa ai pe drum imparatesc piatra batuta cu ciocanul shi poshta rinduita shi toate can palma. SADOVEANU Z. C. 40. Era shi poshta organizata de la Bucureshti pe la Curtea de Argesh shi catre Rimnic. CAMIL PETRESCU O. I 327. Poshtele in Moldova sint in stare mai putzin proasta k in Valahia. Cu toate acestea doua poshte aproape de Iashi le gasiram inapoiate cu totul. BOLINTINEANU O. 275. ♦ Vehicul folosit de catre acest serviciu. Calatoreau intro caleashca cu cai de poshta. CAMIL PETRESCU O. II 18. Poshta pleaca in toate zilele in tzinutul Austrii shi iar in toate zilele alta vine. GOLESCU I. 109. Trasura poshtei sau trasura (ori carutza) de poshta = vehicul pentru transportul in comun folosit de serviciul descris mai sus; poshtalion diligentza. Nui da mina sa vie cu trasura poshtei caci avea totdeauna cite ceva de adus shi daca luai pe seama ta caii k sa te duca cu poshtalionul tau incarcat costa scump. CAMIL PETRESCU O. I 327. (In forma posta) Se sui intro carutza de posta shi ajungind la Iashi trase la cel mai bun birt unde nami cele mai frumoase odai. NEGRUZZI S. I 84. Cal de poshta = cal utilizat la carutzele de poshta. Of! mari frate De ai pacate Cu cai de poshta sa te porneshti. ALECSANDRI T. I 114. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge) cal de poshta v. cal. ♦ Loc de popas statzie han pe parcursul unui drum unde calatorii gaseau vehicule de transport in comun shi cai de schimb. Ceilaltzi au mas la poshta de la Onceshti. La TDRG. Saduci vro patru surugii de la poshta sht sa le porunceshti k sa ureze... cu harapnicele pe spinarea lui. ALECSANDRI T. 12. 5. (In trecut) Distantza intre doua statzii de schimb al cailor avind aproximativ 20 de km; (astazi) distantza nedeterminata (de obicei mare). De la Riureni pina la gura Luncavatzului e o poshta. GALACTION O. I 264. Caii calcau pina la doua poshte pe zi. CAMIL PETRESCU O. I 543. O cale scurta de 2 poshte de la Falticeni la Neamtz nu se potriveshte co intindere de shese poshte lungi shi obositoare de la Iashi pina la Neamtz. CREANGA A. 117. ◊ Expr. (Cale) deo poshta = (de) la o distantza (relativ) mare. In fundul grajdului era o gloaba de cal roshu dar numai pielea pe oase de gras; deo poshtai vedeai coastele. RETEGANUL P. IU 54. Un gelos amiroase amorez atzii... deo poshta de departe. ALECSANDRI O. P. 25. II. (De obicei la pl.) Bucatzi de hirtie unse cu grasime care se lipesc pe talpa unui om adormit shi se aprind pentru al speria shi a stirni hazul celorlaltzi. Pindim cind erau ceilaltzi dushi deacasa shi ne apucam de facut poshte k savem pe mai multa vreme. CREANGA A. 101. Variante: (I invechit) pósta (regional) póshtie poshtii (DELAVRANCEA S. 11 CARAGIALE O. I 173) s. f.

PÓSHTA s. f. institutzie publica care asigura transportul shi distribuirea corespondentzei a coletelor a banilor etc.; cladirea in care functzioneaza. (< germ. Post fr. poste)

PÓSHTA ~e f. 1) Institutzie care se ocupa cu transportarea shi distribuirea corespondentzei mandatelor telegramelor coletelor shi presei periodice. ◊ ~a redactziei rubrica intro publicatzie periodica in care se dau publicitatzii scrisorile cititorilor shi raspunsurile la intrebarile lor. De ~ poshtal. 2) Cladire unde se afla aceasta institutzie. 3) Totalitate a corespondentzei shi a publicatziilor periodice primite expediate sau distribuite intro perioada de timp. ◊ A duce (sau a purta a umbla cu) ~a a purta a duce zvonuri facand intrigi. A fi ~a satului a se ocupa cu barfeli. 4) inv. Serviciu de transport pentru calatori (shi corespondentza) pe distantze mari cu diligentza folosit inainte de aparitzia caii ferate. 5) v. POSHTALION I. ◊ Cal de ~ cal de schimb la o diligentza. A ajunge (sau a fi) cal de ~ a fi trimis cu diferite treburi in toate partzile. 6) Loc special amenajat unde faceau popas drumetzii care calatoreau cu poshtalionul. 7) Distantza dintre doua popasuri ale poshtalionului egala cu aproximativ 22 km (folosita shi k unitate de masura a lungimii). ◊ Cale deo ~ la o distantza destul de mare. [G.D. poshtei] /<rus. potzta fr. poste

poshta f. 1. depozit de cai cu schimbul shi statziunea unde s’afla; 2. mod de a calatori cu cai de poshta; 3. distantza intre doua statziuni de poshta (10.000 stj. = 19 km. 66 sau 22 km. 30): am facut trei poshte; 4. administratziune publica pentru transportul shi distribuirea scrisorilor; 5. biuroul unde se depun; 6. curierul care le duce: poshta pleaca de mai multe ori pe zi; 7. prin analogie bucata de hartie lipita cu sau topit pusa incet la talpile celui adormit shi apoi aprinsa cu un chibrit: de cate ori miai pus shi poshte la picioare CR. [Rus. POČTA (din germ. Post)].

póshta f. pl. e (rus. počta rut. sirb. pošta d. germ. post care vine d. fr. poste lat. pósita posta f. de la pósitus postus pus care e part. d. pónere a pune adica „post pozitziune kĭ de poshta”). Statziune de kĭ pushĭ din distantza in distantza p. a trage trasúrile cu calatorĭ shi a aduce corespondentza cind nu era calea ferata. Distantza dintre doŭa statziunĭ de acestea (10000 de stinjenĭ saŭ 19 km. 66 m. in Munt. shi 22 km. 30 m. Mold.). Administratziune publica p. transportu corespondentzeĭ: carutza poshteĭ. Corespondentza adusa de aceasta administratziune (cu trenu vaporu aeroplanu saŭ carutza): azĭ n’a sosit poshta. Edificiu in care functzioneaza functzionariĭ poshtalĭ: palatu poshteĭ. Mold. Poshurĭ alice marĭ de lupĭ (fr. tot poste). A calatori cu poshta a calatori cu vehiculu poshteĭ. Poshta restanta (fr. poste restante) distribuirea scrisorilor la poshta (nu la domiciliŭ) p. aceĭ ce n’aŭ adresa fixa. Cal de poshta cal saŭ om care trebuĭe sa alerge mult: am ajuns curat cal de poshta. A fi poshta orashuluĭ a purta vorbe de colo colo: baba astaĭ poshta mahalaleĭ. A pune poshte cuĭva (Cr.) aĭ pune la picĭoare cind doarme o fishie de hirtie shi a o aprinde la un capat asha in cit focu sal ajunga cind te veĭ fi departat tu. In Munt. shi poshte (sing.) shi póshtie: doŭa poshtiĭ. V. menzil olac.

PÓSHTIE² s. f. poshta¹.

pocita sf vz poshta¹

posta² sf vz poshta¹ corectata

poshtie^1[1] sf vz poshta¹

poshtie² sf vz poshta²

PÓSHTIE² s. f. v. poshta¹.

PÓSTA s. f. v. poshta.

PÓSHTIE¹ s. f. v. poshta.

póshta s. f. g.d. art. póshtei; pl. póshte

póshta s. f. g.d. art. póshtei; pl. póshte

poshta

poshta te.

PÓSHTA s. v. curier mesager shtafeta.

PÓSHTA s. 1. v. corespondentza. 2. v. poshtash. 3. v. diligentza. 4. (inv.) conac. (A mers cale deo poshta.)

POSHTA s. 1. corespondentza. (~ ne vine aproape zilnic.) 2. factor poshtar poshtash (rar) curier (reg.) poshtalash poshtalau (prin Mold.) plicar (inv.) impartzitor. (A venit ~ cu o recomandata.) 3. diligentza poshtalion (inv.) menzil olac. (~ transporta calatori si corespondentza.) 4. (inv.) conac. (A mers cale deo ~.)

poshta s. v. CURIER. MESAGER. SHTAFETA.

póshta² póshte s.f. (reg.) persoana care supravegheaza de pe marginea ulucului desfashurarea muncii de transportare a lemnului taiat.

póshta¹ póshte s.f. (reg.) 1. scandura groasa. 2. rama de lemn a ushii. 3. bushtean butuc mai lung din corpul unei plute de care se leaga cu sarma pluta urmatoare.

póshta s.f. v. foshta („scandura groasa”).

póshta s.f. v. foshta.

POSHTA AERIANA serviciu rapid de mesagerie coletarie shi corespondentza care se efectueaza pe calea aerului. In locuri greu accesibile se utilizeaza poshta aeriana parashutata.

POSHTA CALNAU com. in Buzau situata in zona de contact a campiei Ramnicului cu Subcarpatzii Buzaului pe raul Calna; 5.799 loc. (2003). Ferma avicola. Centru de ceramica populara. Satul P.C. apare mentzionat documentar in 1519. Pana la 17 fenr. 1968 satul shi com. P.C. sau numit Poshta.

poshta poshte s. f. 1. practica sexuala prin care mai multzi barbatzi poseda simultan sau pe rand o femeie. 2. fumarea unei tzigari in comun de catre doi sau mai multzi fumatori. 3. farsa care consta in a introduce chibrituri aprinse intre degetele de la picioarele unei persoane adormite.

a duce poshta / shtafeta expr. 1. a barfi. 2. a se tzine de intrigi.

a face poshta expr. a comite un viol in grup; a intretzine raporturi sexuale pe rand cu aceeashi femeie.

a umbla cu poshta expr. 1. a divulga informatzii confidentziale. 2. a fi indiscret.