PÓSHTA poshte s. f. I. 1. Institutzie publica care efectueaza transportul shi distribuirea scrisorilor telegramelor mandatelor poshtale shi coletelor; (concretizat) localul in care se afla aceasta institutzie. O sai cumpar o pereche de ghete shi o sa i le trimitem cu poshta. STANCU D. 175. Din sus dinspre poshta sauzi deodata un pas greoi cadentzat. Petrache Hulubi factorul pornise la impartzirea corespondentzei in orash. BART E. 20. 2. (Cu sens colectiv) Corespondentza expediata primita sau distribuita in aceeashi zi. Probabil k [autobusul] nu avea de ce sa opreasca. Nor fi fost calatori. No fi avut poshta. SEBASTIAN T. 24. Prin urmare dabia cu poshta viitoare la 26 tzio voi trimite. BALCESCU la GHICA A. 507. Cu prima poshta (cu poshta viitoare sau urmatoare) cu prima corespondentza care urmeaza sa plece. (in forma invechita posta) Surorilor shi lui Alecu voi raspunde cu posta viitoare. KOGALNICEANU S. 223. Vagon de poshta = vagon de cale ferata cu care se transporta corespondentza. Oamenii de la vagonul de poshta... scoteau capul shi intrebau ce se petrece. DUMITRIU N. 98. Poshta redactziei = rubrica intro revista sau intrun ziar in care se publica raspunsuri la corespondentza trimisa de cititori. ◊ Fig. (Rar) Poshta satului = porecla data unei persoane care raspindeshte vorbe birfeli face intrigi. ◊ Expr. A duce (a purta sau a umbla cu) poshta = a purta vorbe mincinoase a face intrigi. O cam banuiau... k umbla cu poshta de la o casa la alta. SADOVEANU la TDRG. 3. Curier poshtal poshtash.Echipa de muncitori pentru incarcarea vapoarelor acostate la chei. Poshtele se intocmeau cu mare greutate aleginduse pe grupe: hamalii lopatatzii stivatorii ipistatzii. BART E. 289. 4. Serviciu de transport pentru calatori shi corespondentza folosit inainte de introducerea cailor ferate. Aicea la noi mariata nui can tzara acestui ava frantzuz: sa ai pe drum imparatesc piatra batuta cu ciocanul shi poshta rinduita shi toate can palma. SADOVEANU Z. C. 40. Era shi poshta organizata de la Bucureshti pe la Curtea de Argesh shi catre Rimnic. CAMIL PETRESCU O. I 327. Poshtele in Moldova sint in stare mai putzin proasta k in Valahia. Cu toate acestea doua poshte aproape de Iashi le gasiram inapoiate cu totul. BOLINTINEANU O. 275. ♦ Vehicul folosit de catre acest serviciu. Calatoreau intro caleashca cu cai de poshta. CAMIL PETRESCU O. II 18. Poshta pleaca in toate zilele in tzinutul Austrii shi iar in toate zilele alta vine. GOLESCU I. 109. Trasura poshtei sau trasura (ori carutza) de poshta = vehicul pentru transportul in comun folosit de serviciul descris mai sus; poshtalion diligentza. Nui da mina sa vie cu trasura poshtei caci avea totdeauna cite ceva de adus shi daca luai pe seama ta caii k sa te duca cu poshtalionul tau incarcat costa scump. CAMIL PETRESCU O. I 327. (In forma posta) Se sui intro carutza de posta shi ajungind la Iashi trase la cel mai bun birt unde nami cele mai frumoase odai. NEGRUZZI S. I 84. Cal de poshta = cal utilizat la carutzele de poshta. Of! mari frate De ai pacate Cu cai de poshta sa te porneshti. ALECSANDRI T. I 114. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge) cal de poshta v. cal. ♦ Loc de popas statzie han pe parcursul unui drum unde calatorii gaseau vehicule de transport in comun shi cai de schimb. Ceilaltzi au mas la poshta de la Onceshti. La TDRG. Saduci vro patru surugii de la poshta sht sa le porunceshti k sa ureze... cu harapnicele pe spinarea lui. ALECSANDRI T. 12. 5. (In trecut) Distantza intre doua statzii de schimb al cailor avind aproximativ 20 de km; (astazi) distantza nedeterminata (de obicei mare). De la Riureni pina la gura Luncavatzului e o poshta. GALACTION O. I 264. Caii calcau pina la doua poshte pe zi. CAMIL PETRESCU O. I 543. O cale scurta de 2 poshte de la Falticeni la Neamtz nu se potriveshte co intindere de shese poshte lungi shi obositoare de la Iashi pina la Neamtz. CREANGA A. 117. ◊ Expr. (Cale) deo poshta = (de) la o distantza (relativ) mare. In fundul grajdului era o gloaba de cal roshu dar numai pielea pe oase de gras; deo poshtai vedeai coastele. RETEGANUL P. IU 54. Un gelos amiroase amorez atzii... deo poshta de departe. ALECSANDRI O. P. 25. II. (De obicei la pl.) Bucatzi de hirtie unse cu grasime care se lipesc pe talpa unui om adormit shi se aprind pentru al speria shi a stirni hazul celorlaltzi. Pindim cind erau ceilaltzi dushi deacasa shi ne apucam de facut poshte k savem pe mai multa vreme. CREANGA A. 101. Variante: (I invechit) pósta (regional) póshtie poshtii (DELAVRANCEA S. 11 CARAGIALE O. I 173) s. f.