PAS pasuri s. n. (Pop.) Suparare necaz; suferintza durere; imprejurare dificila impas. ◊ Loc. adv. Fara pas = nepasator; indiferent. Lat. pensum.

pas sn [At: CORESI EV. 410 / Pl: ~uri / E: ml pensum cf pasa¹] 1 (Reg) Greutate de obicei piatra cu care se apasa branza varza etc. puse la butoi. 2 (Ilaj; inv) ~ pamantului Nenumarat mult. 3 Durere sufleteasca greu de suportat shi care simtzi nevoia so impartasheshti cuiva Si: chin necaz nemultzumire suferintza suparare. 4 Grija. 5 Imprejurare dificila Vz impas. 6 (Ilav) Fara ~ Nepasator Si: indiferent. 7 (Ie) A nu avea ~ de... A nu se sinchisi Si: a nui pasa¹ de... 8 (Reg; ie) A avea ~ pe cineva A fi suparat pe cineva. 9 (Ban) Dorintza. 10 (Reg) Boala. 11 (Spc) Astma.

PAS pasuri s. n. Durere (sufleteasca) greu de suportat; suferintza chin; necaz suparare; grija; imprejurare dificila impas. ◊ Loc. adv. Fara pas = nepasator; indiferent. Lat. pensum.

PAS pasuri s. n. Suparare mihnire necaz; suferintza durere. Ishi. spun tare dorul shi pasul inimii lor in versuri scurte. VLAHUTZA R. P. 75. Imi povestea pasurile shi placerile oamenilor de la munte. ODOBESCU S. III 174. ◊ Loc. adv. Fara pas = fara grija indiferent; nepasator. Asha sta in limpezimea cimpiilor fara pas de primejdie coliba haiducului. DELAVRANCEA S. 165. Am jurat k peste dinshii sa trec falnic fara pas Din pristolul de la Roma sa. dau calului ovas. EMINESCU O. I 147.

PAS ~uri n. Durere sufleteasca apasatoare. ◊ Fara ~ fara griji; nepasator; indiferent. /<lat. pensum

pas n. greutate ce apasa inima necaz insotzit de nelinishte: fiecare ishi shtie pasul sau. [Lat. PENSUM greutate lucru greu (ce apasa asuprane) luat la figurat (v. apasà)].

1) pas n. pl. urĭ (lat. pensum greutate cintarita; it. sp. pg. peso pv. pes fr. pois [scris azĭ poids]. V. pas 2). Hatzeg. Greutate: dupa ce aĭ zmicurat cashu il ashezĭ intr’un cĭubar puĭ frunze pe el shi pe frunze un pas greŭ (BSG. 1937 96). Fig. Toata tzara. Grija suferintza morala: asculta pasurile mele!

pas (pop.) s. n. pl. pắsuri

pas s. n. pl. pasuri

PAS s. 1. necaz suparare. (SHia spus pe indelete ~ul.) 2. v. chin.

PAS s. v. framantare grija ingrijorare nelinishte temere.

PAS s. 1. necaz suparare. (SHia spus pe indelete ~.) 2. chin durere incercare patima patimire suferintza (inv. shi pop.) munca (pop.) aht cercare napasta (inv. shi reg.) patimita scirba (inv.) rabdare straste suferire (fig.) povara. (Cite ~uri a avut de indurat!)

pas s. v. FRAMINTARE. GRIJA. INGRIJORARE. NELINISHTE. TEMERE.

pas (pắsuri) s. n. Greutate nelinishte povara. Lat. pensum „povara” (Pushcariu 1279; CandreaDens. 1348; REW 6394) cf. it. sp. port. peso prov. cat. pes. Semantismul este normal cf. sp. shi Bogrea Dacor. IV 411. Der. pasa vb. (a cintari a impovara a copleshi; a durea a supara; a avea importantza a ingrijora) direct din lat. pensare (Pushcariu 1277; CandreaDens. 1347; REW 6391) cf. it. pesare prov. sp. port. pesar fr. peser (pentru ultimul sens cf. calabr. mi pisa „imi displace”); nepasare s. f. (indiferentza apatie); nepasator adj. (indiferent impasibil); pasamite adv. (dupa cite se vede) formatzie obscura care Candrea o deduce din imi pasa „ma priveshte” cu suf. bg. mite explicatzie aparent insufienta. Cf. apasa.

pas pắsuri s.n. (reg.) 1. greutate pentru apasat branza sau varza din putina. 2. durere sufleteasca suferintza chin; necaz suparare nemultzumire; grija imprejurare dificila impas. 3. boala; astma.