15 definitzii pentru parjoli

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PARJOLÍ parjolesc vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. 2. Tranz. (Adesea fig.) A arde a mistui in flacari o fiintza. 3. Intranz. (Despre soare) A incalzi peste masura; a arde a dogori. 4. Tranz. (Despre soare) A ofili a veshteji a usca din cauza arshitzei prea mari. Din magh. pörzsölni.

parjoli [At: URECHE L. 92 / V: (inv) par~ / Pzi: ~lesc 3 shi (reg) ~lejte / E: mg perzsel pörzsöl] 1 vt (C. i. ashezari omeneshti terenuri cultivate paduri fanatzuri etc.) A da foc cu scopul de a distruge Si: a incendia. 2 vt A pustii prin foc. 3 vt (Inv) A arunca un obiect in foc pentru a fi ars. 4 vt (Pgn) A face prapad Si: a devasta a distruge a pustii. 5 vt (Ivr; c. i. fiintze) A mistui in flacari. 6 vt (Ivr; c. i. fiintze) A arde de viu. 7 vr (Reg) A muri prin ardere. 8 vr (Reg) A fi mistuit de foc. 9 vr (Reg) A muri in urma oparelii. 10 vt (C. i. partzi ale corpului) A provoca arsuri. 1112 vtr (Fig) (A provoca sau) a avea mari framantari sufleteshti Si: a (se) chinui. 13 vt (Inv) A parli parul. 14 vt (Trs; Mar; c. i. animale taiate) A parli (5). 15 vt (Reg) A opari cu apa. 16 vt (Pop; c. i. alimente) A praji. 17 vt (Pop; c. i. alimente) A coace la repezeala in mod superficial. 18 vi (D. soare) A incalzi peste masura Si: a arde a dogori. 19 vr (Rar; d. oameni) A se expune la caldura soarelui pentru (a se incalzi sau) a se bronza. 20 vt (D. soare; c. i. vegetatzia) A usca din cauza caldurii puternice Si: a ofili a veshteji. 21 vr (Ivr; c. i. materii organice) A se usca zbarcinduse shi innegrinduse sub actziunea indelungata shi puternica a razelor solare. 22 vt (Inv; fig; rar) A pagubi (1) prin inshelatorie. 23 vt (Inv; fig; rar) A inshela.

PARJOLÍ parjolesc vb. IV. 1. Tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. 2. Tranz. (Adesea fig.) A arde a mistui in flacari o fiintza. 3. Intranz. (Despre soare) A incalzi peste masura; a arde a dogori. 4. Tranz. (Despre soare) A ofili a veshteji a usca din cauza arshitzei prea mari. Din magh. pörzsölni.

A PARJOLÍ ~ésc 1. tranz. A supune parjolului; a nimici prin foc. ~ granele. 2. intranz. (despre surse de caldura) A emana radiatzii fierbintzi raspandind caldura foarte mare; a parli; a frige; a dogori; a pali; a arde. Soarele ~eshte. /<ung. pörzsölni

parjolì v. 1. a arde tare; 2. fig. a jefui cumplit; 3. fam. a inshela: ai parjolit la cartzi pe sardarul AL. [Derivat din parjoala: lit. a frige carne pe carbuni].

PIRJOLÍ pirjolesc vb. IV. Tranz. 1. A da foc a aprinde a incendia; a distruge a pustii prin foc. Pirjoleau o tzara intreaga. SADOVEANU O. I 535. SHtefanvoda dupa ce slabise caii turcilor pirjolind iarba inaintea lor peste tot locul prin care trebuiau sa treaca ia tras la strimtoare. BALCESCU O. I 127. Fig. Domnia tzior pirjoli Palaturi tzior pustii Praf shi pulbere cor fi. TEODORESCU P. P. 105. 2. A arde. [Camasha] atit se lipise incit se facu una cu pielea lui shil pirjolea de parea k este pus pe jeratec. ISPIRESCU U. 77. Fatai hazulie shi ma farmacat Dacai vrea sa ma ascultzi eu te sfatuiesc sa no iei pe asta. SHi focui hazuliu dar tare rau te pirjoleshte citeodata. CREANGA P. 164. ◊ Intranz. Soarele de primavara pirjolise cu putere iar sub streshina codrului caldura prindea a se potoli. SADOVEANU N. P. 22. ♦ (Cu privire la un aliment) A expune timp indelungat actziunii focului; a arde (in cuptor). Cind eram la maica fata Mincam turta coaptan vatra SHo coceam sho pirjoleam Tot mai grasa ma faceam. SEVASTOS C. 27. ♦ Fig. A pricinui o paguba o pierdere mare cuiva; a da foc (III 1). Ai pirjolit mai daunazi la cartzi pe sardarul Cuculetz. ALECSANDRI T. I 138.

pirjolésc v. tr. (ung. porzsolni a praji perzselni perselni a pirli). Ard shi jafuĭesc devastez: Tatariĭ aŭ pirjolit tzara. Fur tot: a pirjoli bugetu.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

parjolí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. parjolésc imperf. 3 sg. parjoleá; conj. prez. 3 sa parjoleásca

parjolí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. parjolésc imperf. 3 sg. parjoleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. parjoleásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PARJOLÍ vb. 1. v. distruge. 2. v. arde.

PIRJOLI vb. 1. a devasta a distruge a nimici a prapadi a pustii (reg.) a pustului (inv.) a sfirshi a strica. (Dushmanii au ~ tot ce lea ieshit in cale.) 2. a arde a dogori a frige (pop.) a pripi a zapushi (inv. shi reg.) a pali a prigori. (Soarele ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pirjolí (parjolésc parjolít) vb. A pirli a pirpali. Mag. pörzsölni (Cihac II 286) perzselni (Tiktin) in legatura cu sl. pružiti (Miklosich Slaw. Elem. 40) cf. praji pirg. Der. pirjol s. n. (pirlire incendiu foc) deverbal cf. mr. pirjala „loc insorit” slov. pražola „pirlire” (originea tc. cf. Graur BL VI 167 pare indoielnica); pirjoala s. f. (chiftea; carne la gratar) unde pare sa fie o incrucishare cu it. braciuola ven. bresuola „vitzel la gratar” ngr. μπρίζολα tc. purzola mr. brujola (Pascu I 226).

Intrare: parjoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parjoli
  • parjolire
  • parjolit
  • parjolitu‑
  • parjolind
  • parjolindu‑
singular plural
  • parjoleshte
  • parjolitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • parjolesc
(sa)
  • parjolesc
  • parjoleam
  • parjolii
  • parjolisem
a II-a (tu)
  • parjoleshti
(sa)
  • parjoleshti
  • parjoleai
  • parjolishi
  • parjoliseshi
a III-a (el, ea)
  • parjoleshte
(sa)
  • parjoleasca
  • parjolea
  • parjoli
  • parjolise
plural I (noi)
  • parjolim
(sa)
  • parjolim
  • parjoleam
  • parjoliram
  • parjoliseram
  • parjolisem
a II-a (voi)
  • parjolitzi
(sa)
  • parjolitzi
  • parjoleatzi
  • parjoliratzi
  • parjoliseratzi
  • parjolisetzi
a III-a (ei, ele)
  • parjolesc
(sa)
  • parjoleasca
  • parjoleau
  • parjolira
  • parjolisera
parjoli
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

parjoli, parjolescverb

popular
  • 1. tranzitiv A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pirjoleau o tzara intreaga. SADOVEANU O. I 535. DLRLC
    • format_quote SHtefanvoda dupa ce slabise caii turcilor pirjolind iarba inaintea lor peste tot locul prin care trebuiau sa treaca ia tras la strimtoare. BALCESCU O. I 127. DLRLC
    • format_quote figurat Domnia tzior pirjoli Palaturi tzior pustii Praf shi pulbere cor fi. TEODORESCU P. P. 105. DLRLC
  • 2. tranzitiv adesea figurat A arde a mistui in flacari o fiintza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Camasha] atit se lipise incit se facu una cu pielea lui shil pirjolea de parea k este pus pe jeratec. ISPIRESCU U. 77. DLRLC
    • format_quote Fatai hazulie shi ma farmacat... – Dacai vrea sa ma ascultzi eu te sfatuiesc sa no iei pe asta. SHi focui hazuliu dar tare rau te pirjoleshte citeodata. CREANGA P. 164. DLRLC
    • 2.1. (Cu privire la un aliment) A expune timp indelungat actziunii focului; a arde (in cuptor). DLRLC
      sinonime: parli
      • format_quote Cind eram la maica fata Mincam turta coaptan vatra SHo coceam sho pirjoleam Tot mai grasa ma faceam. SEVASTOS C. 27. DLRLC
    • 2.2. figurat A pricinui o paguba o pierdere mare cuiva; a da foc. DLRLC
      • format_quote Ai pirjolit mai daunazi la cartzi pe sardarul Cuculetz. ALECSANDRI T. I 138. DLRLC
  • 3. intranzitiv (Despre soare) A incalzi peste masura. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Soarele de primavara pirjolise cu putere iar sub streshina codrului caldura prindea a se potoli. SADOVEANU N. P. 22. DLRLC
  • 4. tranzitiv (Despre soare) A ofili a veshteji a usca din cauza arshitzei prea mari. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.