15 definitzii pentru parjoli
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PARJOLÍ parjolesc vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. 2. Tranz. (Adesea fig.) A arde a mistui in flacari o fiintza. 3. Intranz. (Despre soare) A incalzi peste masura; a arde a dogori. 4. Tranz. (Despre soare) A ofili a veshteji a usca din cauza arshitzei prea mari. Din magh. pörzsölni.
parjoli [At: URECHE L. 92 / V: (inv) par~ / Pzi: ~lesc 3 shi (reg) ~lejte / E: mg perzsel pörzsöl] 1 vt (C. i. ashezari omeneshti terenuri cultivate paduri fanatzuri etc.) A da foc cu scopul de a distruge Si: a incendia. 2 vt A pustii prin foc. 3 vt (Inv) A arunca un obiect in foc pentru a fi ars. 4 vt (Pgn) A face prapad Si: a devasta a distruge a pustii. 5 vt (Ivr; c. i. fiintze) A mistui in flacari. 6 vt (Ivr; c. i. fiintze) A arde de viu. 7 vr (Reg) A muri prin ardere. 8 vr (Reg) A fi mistuit de foc. 9 vr (Reg) A muri in urma oparelii. 10 vt (C. i. partzi ale corpului) A provoca arsuri. 1112 vtr (Fig) (A provoca sau) a avea mari framantari sufleteshti Si: a (se) chinui. 13 vt (Inv) A parli parul. 14 vt (Trs; Mar; c. i. animale taiate) A parli (5). 15 vt (Reg) A opari cu apa. 16 vt (Pop; c. i. alimente) A praji. 17 vt (Pop; c. i. alimente) A coace la repezeala in mod superficial. 18 vi (D. soare) A incalzi peste masura Si: a arde a dogori. 19 vr (Rar; d. oameni) A se expune la caldura soarelui pentru (a se incalzi sau) a se bronza. 20 vt (D. soare; c. i. vegetatzia) A usca din cauza caldurii puternice Si: a ofili a veshteji. 21 vr (Ivr; c. i. materii organice) A se usca zbarcinduse shi innegrinduse sub actziunea indelungata shi puternica a razelor solare. 22 vt (Inv; fig; rar) A pagubi (1) prin inshelatorie. 23 vt (Inv; fig; rar) A inshela.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PARJOLÍ parjolesc vb. IV. 1. Tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. 2. Tranz. (Adesea fig.) A arde a mistui in flacari o fiintza. 3. Intranz. (Despre soare) A incalzi peste masura; a arde a dogori. 4. Tranz. (Despre soare) A ofili a veshteji a usca din cauza arshitzei prea mari. Din magh. pörzsölni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
A PARJOLÍ ~ésc 1. tranz. A supune parjolului; a nimici prin foc. ~ granele. 2. intranz. (despre surse de caldura) A emana radiatzii fierbintzi raspandind caldura foarte mare; a parli; a frige; a dogori; a pali; a arde. Soarele ~eshte. /<ung. pörzsölni
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
parjolì v. 1. a arde tare; 2. fig. a jefui cumplit; 3. fam. a inshela: ai parjolit la cartzi pe sardarul AL. [Derivat din parjoala: lit. a frige carne pe carbuni].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
parjoli v vz parjoli
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PIRJOLÍ pirjolesc vb. IV. Tranz. 1. A da foc a aprinde a incendia; a distruge a pustii prin foc. Pirjoleau o tzara intreaga. SADOVEANU O. I 535. SHtefanvoda dupa ce slabise caii turcilor pirjolind iarba inaintea lor peste tot locul prin care trebuiau sa treaca ia tras la strimtoare. BALCESCU O. I 127. Fig. Domnia tzior pirjoli Palaturi tzior pustii Praf shi pulbere cor fi. TEODORESCU P. P. 105. 2. A arde. [Camasha] atit se lipise incit se facu una cu pielea lui shil pirjolea de parea k este pus pe jeratec. ISPIRESCU U. 77. Fatai hazulie shi ma farmacat Dacai vrea sa ma ascultzi eu te sfatuiesc sa no iei pe asta. SHi focui hazuliu dar tare rau te pirjoleshte citeodata. CREANGA P. 164. ◊ Intranz. Soarele de primavara pirjolise cu putere iar sub streshina codrului caldura prindea a se potoli. SADOVEANU N. P. 22. ♦ (Cu privire la un aliment) A expune timp indelungat actziunii focului; a arde (in cuptor). Cind eram la maica fata Mincam turta coaptan vatra SHo coceam sho pirjoleam Tot mai grasa ma faceam. SEVASTOS C. 27. ♦ Fig. A pricinui o paguba o pierdere mare cuiva; a da foc (III 1). Ai pirjolit mai daunazi la cartzi pe sardarul Cuculetz. ALECSANDRI T. I 138.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
pirjolésc v. tr. (ung. porzsolni a praji perzselni perselni a pirli). Ard shi jafuĭesc devastez: Tatariĭ aŭ pirjolit tzara. Fur tot: a pirjoli bugetu.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
parjolí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. parjolésc imperf. 3 sg. parjoleá; conj. prez. 3 sa parjoleásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
parjolí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. parjolésc imperf. 3 sg. parjoleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. parjoleásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PARJOLÍ vb. 1. v. distruge. 2. v. arde.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PARJOLÍ vb. v. parli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PIRJOLI vb. 1. a devasta a distruge a nimici a prapadi a pustii (reg.) a pustului (inv.) a sfirshi a strica. (Dushmanii au ~ tot ce lea ieshit in cale.) 2. a arde a dogori a frige (pop.) a pripi a zapushi (inv. shi reg.) a pali a prigori. (Soarele ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pirjoli vb. v. PIRLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pirjolí (parjolésc parjolít) vb. A pirli a pirpali. Mag. pörzsölni (Cihac II 286) perzselni (Tiktin) in legatura cu sl. pružiti (Miklosich Slaw. Elem. 40) cf. praji pirg. Der. pirjol s. n. (pirlire incendiu foc) deverbal cf. mr. pirjala „loc insorit” slov. pražola „pirlire” (originea tc. cf. Graur BL VI 167 pare indoielnica); pirjoala s. f. (chiftea; carne la gratar) unde pare sa fie o incrucishare cu it. braciuola ven. bresuola „vitzel la gratar” ngr. μπρίζολα tc. purzola mr. brujola (Pascu I 226).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
parjoli, parjolescverb
- 1. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pirjoleau o tzara intreaga. SADOVEANU O. I 535. DLRLC
- SHtefanvoda dupa ce slabise caii turcilor pirjolind iarba inaintea lor peste tot locul prin care trebuiau sa treaca ia tras la strimtoare. BALCESCU O. I 127. DLRLC
- Domnia tzior pirjoli Palaturi tzior pustii Praf shi pulbere cor fi. TEODORESCU P. P. 105. DLRLC
-
-
- [Camasha] atit se lipise incit se facu una cu pielea lui shil pirjolea de parea k este pus pe jeratec. ISPIRESCU U. 77. DLRLC
- Fatai hazulie shi ma farmacat... – Dacai vrea sa ma ascultzi eu te sfatuiesc sa no iei pe asta. SHi focui hazuliu dar tare rau te pirjoleshte citeodata. CREANGA P. 164. DLRLC
- 2.1. (Cu privire la un aliment) A expune timp indelungat actziunii focului; a arde (in cuptor). DLRLCsinonime: parli
- Cind eram la maica fata Mincam turta coaptan vatra SHo coceam sho pirjoleam Tot mai grasa ma faceam. SEVASTOS C. 27. DLRLC
-
-
- Ai pirjolit mai daunazi la cartzi pe sardarul Cuculetz. ALECSANDRI T. I 138. DLRLC
-
-
-
- Soarele de primavara pirjolise cu putere iar sub streshina codrului caldura prindea a se potoli. SADOVEANU N. P. 22. DLRLC
-
etimologie:
- pörzsölni DEX '09 DEX '98