PARLÍ parlesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) arde ushor la suprafatza. ◊ Expr. (Tranz.) A o parli la (sau de) fuga = a fugi repede. 2. Tranz. A trece prin flacari un porc taiat o pasare taiata pentru ai indeparta complet perii puful sau penele. 3. Tranz. shi refl. A (se) innegri (din cauza actziunii soarelui); a (se) bronza. 4. Tranz. shi refl. A (se) ofili a (se) veshteji a (se) usca. 5. Tranz. shi refl. Fig. A (se) pacali a (se) inshela. Din bg. parlja sb. prljiti.

parli v [At: ANON. CAR. / V: (reg) pur~ / Pzi: ~lesc / E: bg пърля cf srb prljiti] 1 vt A arde ushor la suprafatza cu ajutorul flacarii al unui corp de metal incandescent sau foarte incins. 2 vt (Reg; ie) A o ~ la (sau de) fuga A pleca repede pentru a nu patzi ceva. 3 vt (Iae) A o lua la fuga. 4 vr (Trs; d. mancare) A se afuma. 5 vt (C. i. animale taiate pentru hrana) A trece prin foc pentru a distruge prin ardere parul sau puful ramas pe suprafatza pielii Si: (pop) a parpali (6) (reg) a parjoli (14). 6 vt (C. i. fire textile tzesaturi) A distruge prin carbonizare fibrele ieshite in afara firului sau a tzesaturii pentru a se obtzine o suprafatza neteda. 78 vtr A (se) bronza. 9 vr (D. plante sau partzi ale lor) A se ofili din cauza actziunii soarelui a brumei etc. 10 (Reg; d. pamant) A ramane lipsit de vegetatzie. 11 vt (Fig; fam; c. i. oameni) A induce in eroare prin viclenie prin minciuna pentru a trage un folos sau pentru a se amuza Si: a amagi a inshela a pacali.

PARLÍ parlesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) arde ushor la suprafatza. ◊ Expr. (Tranz.) A o parli la (sau de) fuga = a fugi repede. 2. Tranz. A trece prin flacari un porc taiat o pasare taiata pentru ai indeparta complet perii puful sau penele. 3. Tranz. shi refl. A (se) innegri (din cauza actziunii soarelui); a (se) bronza. 4. Tranz. shi refl. A (se) ofili a (se) veshteji a (se) usca. 5. Tranz. shi refl. Fig. A (se) pacali a (se) inshela. Din bg. parlja scr. prljiti.

A PARLÍ ~ésc 1. tranz. A face sa se parleasca. ◊ A o ~ (sau patzi) a nimeri intro situatzie neplacuta; a da peste belea. A o ~ la (sau de) fuga a incepe sa fuga repede; a o lua iute din loc; a o zbughi. 2. intranz. (despre surse de caldura) A emana radiatzii fierbintzi raspandind caldura foarte mare; a parjoli; a frige; a dogori; a pali; a arde. Soarele ~eshte. /<bulg. parlja sb. prljiti

A SE PARLÍ ma ~ésc intranz. 1) A se arde ushor la suprafatza. 2) (despre persoane shi despre corpul lor) A deveni negru (sub actziunea razelor solare); a se innegri; a se bronza. 3) (despre plante) Ashi pierde putzin seva (de caldura de frig); a se usca putzin. 4) fig. A suferi un eshec; a ramane pagubash; a se arde; a se frige. ◊ Cine se pripeshte se ~eshte cine se grabeshte pierde. /<bulg. parlja sb. prljiti

parlì v. 1. a arde putzintel: soarele a parlit iarba; 2. a da prin foc: cand taia porcul shil parlia CR.; 3. a porni iute: noi atunci am parlito la fuga CR.; 4. fam. a inshela: m’a parlit; 5. fam. a fura. [Serb. PERLITI].

purli v vz parli

PIRLÍ pirlesc vb. IV. Tranz. 1. A arde ceva la suprafatza cu ajutorul flacarii (mai rar al jaraticului) sau cu ajutorul unui corp de metal foarte incins. V. pirjoli. A pirli rufele la calcat. ▭ Cind taia tata porcul shil pirlea shil oparea shil invalea iute cu paie del inadushea k sa se poata rade mai frumos eu incalecam pe porc deasupra paielor shi faceam un chef de mii de lei. CREANGA A. 41. Eschil insotzi uriashele sale trilogii tragice cu cite o drama satirica unde infatzisha sau pe Prometeu aducind intro trestie focul cerului de care ishi pirleau degetele satirii sau pe Circea prefacind in rimatori pe nenorocitzii tovarashi ai lui Odiseu. ODOBESCU S. I 34. Team minat apoi pe loc Cu hirbul sami aduci foc; Hirbul mi lai bucatzit Sprincenile tziai pirlit. ALECSANDRI P. P. 351. Nu te juca cu focul k te pirleshte (= nu cauta primejdia). ◊ Refl. Unul din ogari a dat cu coada prin foc sa pirlit nitzel shi daia miroase greu. ISPIRESCU L. 384. Cumatra ma pirlesc ard mor nu ma lasa! CREANGA P. 33. ◊ Expr. (Rar) A o pirli la (sau de) fuga = a o rupe la fuga a o tunde la fuga; a o lua la sanatoasa. Noi atunci am pirlito la fuga. Iar el zvirr! cu o scurtatura in urma noastra. CREANGA O. A. 54. 2. (Subiectul este soarele) A innegri a bronza. Eram pirlit de soare k un harap. SADOVEANU O. VIII 27. Descultz shi cu pieptul gol pirlit de soarele primaverii era un diavol k oricare altul din sat. C. PETRESCU R. DR. 14. In Iashi oamenii nu se scoala inainte de rasaritul soarelui ba inca dorm pina la prinzishor. Soarele nui pirleshte. NEGRUZZI S. I 297. 3. (Cu privire la vegetatzie p. ext. la pamint) A ofili a veshteji a usca. Copacul voieshte Sa tot odrasleasca (Sa infrunzeasca) Dar nu conteneshte Bruma sal pirleasca. PANN P. V. II 42. ◊ Refl. Vremea vremuieshte floarea se pirleshte. Ashai lumea bato so bata! ALECSANDRI T. I 339. Pe unde umbla uritul Se pirleshte pamintul; Pe unde umbla dragostea Inverzeshte pajishtea. BIBICESCU P. P. 197. 4. Fig. A pacali a inshela. V. arde (III 1). Vivat spanchia de Birzoaie!... Lumeantreaga sa pirleasca. ALECSANDRI I. 76. ◊ Refl. Calul le raspunse: o! o! cine se pripeshte se pirleshte. ISPIRESCU L. 195.

pirlésc v. tr. (bg. pŭrlĭy sirb. prijiti oprijiti a pirli d. para abur; ceh. prliti. V. pirlaŭ pirnaĭe para). Ard putzin pe deasupra: A pirli un porc exploziunea ĭa pirlit mustatzile shi sprincenele fara sal raneasca. Intunec la coloare din cauza prea mariĭ caldurĭ: soarele pirleshte pelea. Fig. Fam. Inshel escrochez: m’a pirlit c’un franc. Jafuĭesc prad: demagogiĭ aŭ pirlit bugetu. A o pirli la fuga a o rupe de fuga a fugi grabnic. V. refl. Ma ard putzin pe deasupra. Ma inegresc de arshitza soareluĭ. Fig. Ma inshel shi sufer o paguba din cauza asta ma frig: m’am pirlit cu casa asta cu zece francĭ.

parlí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. parlésc imperf. 3 sg. parleá; conj. prez. 3 sa parleásca

parlí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. parlésc imperf. 3 sg. parleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. parleásca

PARLÍ vb. 1. (pop.) a parpali (Mold. shi Bucov.) a ciupeli (Transilv. shi Maram.) a parjoli. (A ~ porcul dupa taiere.) 2. v. bronza.

PARLI vb. v. ademeni amagi incanta inshela mintzi momi pacali prosti purta trisha.

PIRLI vb. 1. (pop.) a pirpali (Mold. shi Bucov.) a ciupeli (Transilv. shi Maram.) a pirjoli. (A ~ porcul dupa taiere.) 2. a (se) arde a (se) bronza a (se) innegri a (se) praji (inv. shi reg.) a (se) pali. (Se ~ la soare la mare.)

pirli vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCINTA. INSHELA. MINTZI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISHA.

parlí (parlésc parlít) vb. 1. A parjoli a arde ushor. 2. A se bronza a se innegri. 3. A inshela a amagi. 4. A da nota proasta unui elev. 5. (Refl.) A pierde a face o afacere proasta. Megl. parlés parliri. Sb. prljiti bg. oparljam (Miklosich Slaw. Elem. 40; Cihac II 243) cf. ceh. prliti shi para pirjoli. Der. pirlaci s. m. (escroc sharlatan) care Philippide II 729 il leaga greshit de alb. përlaj „a fura”; pirlacie s. f. (Mold. pungashie); pirlea s. m. (nume care se evoca pentru a exprima ideea unei fugi la fel de rapide sau de precise k pentru a scapa de un incendiu) cf. focului cu acelashi sens cr. u porlu zemlju „in tzara pirjolului = nu se shtie unde”; PirleaVoda s. m. (porecla data domnitorului Alexandru Mavrocordat in timpul caruia in 1783 a fost un mare incendiu in Iashi); pirlit adj. (pirlojit ars; dezbracat golan); pirlitura s. f. (pirjol; arsura); pirla adj. (oaie cu lina incretzita pe jumatate) probabil pentru k lina se incretzeshte cind incepe sa fie arsa.

parlí parlesc vb. tranz. refl. A (se) arde a (se) parjoli. Din scr. prljiti bg. parlja (Scriban; Miklosich Cihac cf. DER; DEX MDA).

parli parlesc I. v. t. 1. a pacali a inshela 2. (intl.) a bate 3. (d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie II. v. r. 1. a se pacali a fi inshelat 2. a participa la un act sexual