parc sn [At: CR (1830) 241¹/24 / Pl: uri / E: fr parc] 1 Suprafatza de teren intinsa cu plantatzii cu alei shi banci adesea cu lacuri sau bazine cu diferite constructzii adecvate amenajata k loc public de odihna shi agrement. 2 (Is) ~ natzional Suprafatza intinsa de teren pazita shi ingrijita in care exploatarile de orice fel silvica miniera vanatoreasca agricola etc. sunt oprite pentru a se pastra neschimbata natura care contzine exemplare rare. 3 (SHis ~ de vanatoare) Teren imprejmuit unde vanatul este crescut shi ingrijit pentru reproductzie shi vanatoare Vz rezervatzie. 4 Gradina mare in jurul unei cladiri cu alei copaci adesea cu bazine chioshcuri etc. 5 Suprafatza de teren parcelata pentru locuintze avand numeroase spatzii verzi. 6 (Rar; euf) Cimitir. 7 (Reg) TZarc al oilor. 810 Loc neacoperit shi neingradit (de statzionare mai indelungata a vehiculelor shi) (a animalelor de tractziune sau) de depozitare a materialelor. 1113 (Pex) (Vehicule) (cu animale de tractziune shi) materiale aflate intrun parc (810). 14 (Udp „de” rar „din”) Totalitate a vehiculelor a mashinilor a aparatelor etc. unei intreprinderi ale unei institutzii ale unei armate etc. 15 (Udp „de”) Totalitate a instalatziilor mecanice de pe un teren de unde se extrage minereu sau unde sunt amenajate sonde. 16 (Is) ~ electric Retzea centrala de distribuire a curentului electric.

PARC parcuri s. n. 1. Suprafatza de teren relativ intinsa cu plantatzii alei lacuri sau bazine folosita k loc pentru odihna shi distractzii uneori shi pentru manifestari culturale. Parc de cultura shi odihna ▭ Ma uit pe fereastra spre parc. Arborii sint tare batrini incovoiatzi de vinturi shi de vreme. STANCU U.R.S.S. 40. Ieri am gasit pe banca solitara din parc un biet manunchi de flori trecute. IOSIF P. 36. Parc natzional = suprafatza intinsa de teren pazita shi ingrijita in care e oprita exploatarea silvica miniera vinatoreasca agricola etc. in scopul de a fi pastrata natura (teren fauna flora) neschimbata. Parc de vinatoare = teren imprejmuit in care vinatul e crescut shi ingrijit pentru vinatoare. Animalele salbatice... care se afla pe teritoriul Republicii Populare Romine in libertate sau in parcuri de vinatoare... sint proprietatea statului k bunuri ale intregului popor. B. O. 1953 35. ♦ Gradina mare cu alei shi copaci in jurul unei case. Copacii din parcul conacului inchideau k un zid negru zarea din curte spre Ruginoasa. REBREANU R. II 105. ♦ Suprafatza de teren parcelata pentru locuintze cu spatzii verzi foarte numeroase. 2. Loc de statzionare mai indelungata shi de garare a vehiculelor shi animalelor sau de depozitare a materialelor; vehiculele garate in acest loc. in fatza shoproanelor mai multzi soldatzi spalau doua automobile alaturi de un intreg parc de motociclete. REBREANU P. S. 255. Parcul compus din carutze shi camile forma dosul. HASDEU I. V. 86. ♦ Totalitatea vehiculelor mashinilor aparatelor etc. ale unei intreprinderi ale unei institutzii etc.

PARC s.n. 1. Gradina publica mare amenajata special cu arbori cu peluze etc. ♦ Gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuintze. 2. Suprafatza de teren inchisa (plantata cu arbori) unde se ingrijeshte shi se creshte vanatul. 3. Loc unde se gareaza vehiculele; loc unde se depoziteaza materialele unei institutzii. ♦ Totalitatea vehiculelor unei institutzii ale unei unitatzi. 4. Parc electric = retzea centrala de distribuire a curentului electric. [Cf. fr. parc it. parco germ. Park < lat. t. parcus].

PARC s. n. 1. gradina publica mare amenajata cu arbori peluze etc. ◊ gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuintze. 2. suprafatza de teren inchisa unde se ingrijeshte shi se creshte vanatul. 3. loc de statzionare a autovehiculelor sau de depozitare a utilajelor shi materialelor unei institutzii unei unitatzi. ◊ totalitatea autovehiculelor unei intreprinderi institutzii etc.. 4. ~ electric = retzea centrala de distribuire a curentului electric. (< fr. parc)

PARC ~uri n. 1) Teren cu vegetatzie naturala sau plantata cu alei adesea cu lacuri sau bazine care serveshte drept loc de plimbare shi odihna. ◊ ~ natzional suprafatza de teren unde flora shi fauna sunt supuse protejarii. ~ sportiv complex sportiv amenajat in mijlocul unor spatzii verzi. 2) Spatziu imprejmuit in care sunt crescute shi ingrijite animale pentru vanat. 3) Loc pentru statzionarea shi repararea vehiculelor. 4) Totalitate a vehiculelor de care dispune o institutzie sau o intreprindere. /<fr. parc

parc n. gradina mare cu pajishti alee boschete.

*parc n. pl. urĭ (fr. parc cuvint de origine nesigura shi care supt o forma cam asemenea exista in toate limbele romane. Proventzalu pargue shi parc arata k forma primitiva trebuĭe sa fi fost parico saŭ parrico [cp. de altfel germ. pferch cu vgerm. pfartih anglosax. pearroc sh. a.] contras in parco. Cu lat. parcus „econom crutzator” n’are legatura. Mlat. parricus orĭ parcus apare in Legea ripuarica [sec. VIII]. V. parcan parchet). Teren ingradit mare gradina orĭ padurice rezervata vinatuluĭ saŭ plimbariĭ shi alipita uneĭ locuintze boĭereshtĭ. Gradina publica intr’un orash. Ocol de vite. Ingraditura facuta in apa p. peshte saŭ p. stridiĭ. Arm. Parte din tabara rezervata tunurilor munitziunilor proviziunilor: parcu de artilerie. Pin ext. Materialu contzinut intr’un parc.

éxpopárc s. n. ◊ „Din aceasta primavara cartierul Bucureshti din Piteshti va imbraca o haina florala deosebita. Colectivul administratziei serelor pepinierelor shi parcurilor pregateshte aici un original «Expoparc» pe o suprafatza de 15.000 mp.” R.l. 8 IV 71 p. 2 (din expo[zitzie in] parc)

parc(aúto)shcoála s. n. (circ.) Spatziu amenajat pentru a invatza regulile de circulatzie ◊ „Fundeniul nu va mai fi un parc obishnuit ci un «parc autoshcoala» pentru elevi [...] In foarte scurt timp (23 saptamani) copiii vor putea veni sa invetze sa conduca sa invetze regulile de circulatzie.” I.B. 29 X 73 p. 3. ◊ „Ieri in cartierul ColentinaFundeni a fost inaugurat primul parcshcoala de circulatzie pentru elevii din Capitala.” Sc. 29 IV 74 p. 2; v. shi I.B. 16 V 72 p. 1; v. shi cartodrom (din parc [+ auto] + shcoala; cf. fr. parcautos; DMN 1961)

padúrepárc s. f. Padure amenajata k un parc ◊ „In orashul Iashi pe o suprafatza de 20 hectare teren degradat sa amenajat o padureparc.” Sc. 16 VII 61 p. 2. ◊ „In padureaparc «Lunca Jiului» din municipiul Craiova au inflorit cateva palcuri de porumbari.” R.l. 15 XI 76 p. 5 (din padure + parc)

parc s. n. pl. párcuri

parc s. n. pl. párcuri

PARC s. 1. gradina. (~ public.) 2. parc zoologic v. gradina zoologica.

PARC s. 1. gradina. (~ public.) 2. parc zoologic = gradina zoologica (livr.) zoo zooparc.

parc (párcuri) s. n. Gradina de agrement rezervatzie loc de statzionare a vehiculelor. Fr. parc. Der. parca vb. (a inchide animalele sau oamenii intrun tzarc mare; a asheza autovehiculele intrun loc) din fr. parquer; parchet s. n. (pardoseala de lemn in forme geometrice; institutzie judiciara; curatura) din fr. parquet popular in Olt. shi Munt.; cu ultimul sens datorita folosirii lui in silvicultura.

PARC DE AVIOANE totalitatea avioanelor aflate in dotarea unei unitatzi militare de aviatzie sau a unei institutzii cu profil aviatic.

PARC (< fr.) s. n. 1. Gradina publica mare sau gradina plantata cu arbori flori etc. in jurul unei proprietatzi mari amenajata cu alei peluze etc. Vegetatzia poate fi combinata cu oglinzi de apa cu forme de relief (terase cascade peshteri etc.) cu statui chioshcuri pavilioane. Vegetatzia este lasata sa se dezvolte liber sau este aranjata dupa reguli precise de armonizare a speciilor dimensiunilor formei cromaticii etc. ori in functzie de traseele (aleile) de parcurs. ◊ P. dendrologic (arboretum) = p. care cuprinde o mare varietate de specii autohtone shi exotice de arbori shi arbushti prezentand o deosebita valoare shtiintzifica shi educatzionala. Printre cele mai valoroase p.d. din Romania se numara cele de la Simeria (jud. Hunedoara) Mihaeshti (jud. Argesh) Valeni (jud. Neamtz) Dofteana shi Hemeiush (jud. Bacau). ◊ P. industrial = areal bine delimitat (avand de regula cel putzin 10 ha) administrat de o societate comerciala care detzine infrastructura necesara dotari tehnice shi sisteme de conectare la utilitatzile din exteriorul parcului shi in care se desfashoara activitatzi economice de cercetare shtiintzifica prin care este valorificat potentzialul uman shi material din zona. Constituirea shi functzionarea p. i. se bazeaza pe colaborarea dintre autoritatzile administratziei publice agentzi economici unitatzile de invatzamant superior de cercetaredezvoltare shi altzi parteneri. Activitatea economica se realizeaza pe baza de contracte comerciale intre societatzile care administreaza p. i. shi divershi agentzi economici interesatzi sa utilizeze dotarile de care dispune p. i. ◊ P. natzional = arie naturala protejata de mare intindere care conserva ecosisteme reprezentative foarte putzin modificate de om cu valoare shtiintzifica shi peisagistica deosebita oferind posibilitatea vizitarii in scopuri shtiintzifice educative recreative shi turistice cu respectarea unor reguli stricte de ocrotire. Sunt excluse orice forme de exploatare a resurselor naturale shi de utilizare a terenurilor care pot duce la modificarea mediului; este interzisa constructzia de locuintze iar dotarile turistice sunt cantonate in zona limitrofa (zona preparc). Pentru conservarea elementelor de mare interes shtiintzific sau foarte vulnerabile in cadrul parcului se delimiteaza rezervatzii shtiintzifice integrale (cu regim strict de ocrotire) in care accesul publicului nu este permis. Primul p. n. din lume a fost instituit in 1872 in S.U.A. (p. n. Yellowstone). In Romania primul p. n. a fost infiintzat in 1935 in masivul Retezat. Recent au mai fost declarate o serie de p. n. limitele teritoriale shi modul lor de administrare fiind stabilite prin H.G. 230/2003 urmand k suprafatza exacta shi zonarea interioara a lor sa fie precizata ulterior. Aceste p. n. sunt: DomogledValea Cernei (care cuprinde aproape in intregime bazinul Cernei shi partea superioara a bazinului Motrului inclusiv Piatra Closhanilor); Cheile NereiBeushnitza (care cuprinde partea de S a mtzilor Aninei shi capatul nordic al mtzilor Locvei); mtzii Rodnei; Cheile BicazuluiHashmash (care se intinde din bazinul Bicazului pana in valea Oltului la Balan); Ceahlau; Calimani; Cozia (care cuprinde cea mai mare parte a masivului Cozia un sector al defileului Oltului shi partzile estice ale mtzilor Capatzanii shi Lotrului); PiatraCraiului; SemenicCheile Carashului (in mtzii Semenic shi n Mtzilor Aninei); mtzii Macinului (inclusiv rezervatzia Valea FagilorLuncavitza). P. n. Retezat shi p. n. Rodnei au fost desemnate k shi rezervatzii ale biosferei (alaturi de Rezervatzia biosferei Delta Dunarii). ◊ P. natural = arie naturala protejata care conserva ecosisteme reprezentative dar in oarecare masura modificate de om shi care ofera posibilitatzi de recreere turism activitatzi shtiintzifice shi educatzionale. In general p. n. sunt arii in care interactziunea omului cu natura a creat ansambluri peisagistice originale cu o biodiversitate ridicata shi in care se mai pastreaza numeroase elemente de interes shtiintzific. In cadrul lor exista ashezari omeneshti (in general de mici dimensiuni); sunt admise shi chiar incurajate activitatzile antropice traditzionale dar sunt oprite implantarile industriale shi modificarile radicale ale folosintzei terenurilor. In aceasta categorie sunt incluse unele arii de mare interes dar care nu pot obtzine statutul de p. natzional (conform normelor Uniunii Internatzionale pentru Conservarea Naturii) datorita ponderii prea mari a terenurilor modificate antropic (p. n. Bucegi Balta Mica a Brailei desemnat shi k zona umeda de importantza internatzionala in cadrul conventziei Ramsar; p. n. Portzile de Fier p. n. al mtzilor Apuseni p. n. Gradishtea MunceluluiCioclovina p. n. VanatoriNeamtz). Corespunde categoriei UICN „arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului shi recreere”. V. rezervatzie. ◊ P. de vanatoare = teren imprejmuit unde este crescut vanatul. 2. Suprafatza de teren parcelata pentru locuintze cu numeroase spatzii verzi. 3. P. sportiv = complex cu mai multe terenuri sportive sau sali care au imprejurul lor spatzii verzi pentru odihna shi recreere. 4. Loc de statzionare a vehiculelor sau de depozitare a utilajului unei institutzii. ♦ P. de vehicule = totalitatea vehiculelor unei intreprinderi (de transport). 5. Totalitatea instalatziilor de pe un teren unde se fac extractzii de minereuri sau de tzitzei.