PARC (< fr.) s. n. 1. Gradina publica mare sau gradina plantata cu arbori flori etc. in jurul unei proprietatzi mari amenajata cu alei peluze etc. Vegetatzia poate fi combinata cu oglinzi de apa cu forme de relief (terase cascade peshteri etc.) cu statui chioshcuri pavilioane. Vegetatzia este lasata sa se dezvolte liber sau este aranjata dupa reguli precise de armonizare a speciilor dimensiunilor formei cromaticii etc. ori in functzie de traseele (aleile) de parcurs. ◊ P. dendrologic (arboretum) = p. care cuprinde o mare varietate de specii autohtone shi exotice de arbori shi arbushti prezentand o deosebita valoare shtiintzifica shi educatzionala. Printre cele mai valoroase p.d. din Romania se numara cele de la Simeria (jud. Hunedoara) Mihaeshti (jud. Argesh) Valeni (jud. Neamtz) Dofteana shi Hemeiush (jud. Bacau). ◊ P. industrial = areal bine delimitat (avand de regula cel putzin 10 ha) administrat de o societate comerciala care detzine infrastructura necesara dotari tehnice shi sisteme de conectare la utilitatzile din exteriorul parcului shi in care se desfashoara activitatzi economice de cercetare shtiintzifica prin care este valorificat potentzialul uman shi material din zona. Constituirea shi functzionarea p. i. se bazeaza pe colaborarea dintre autoritatzile administratziei publice agentzi economici unitatzile de invatzamant superior de cercetaredezvoltare shi altzi parteneri. Activitatea economica se realizeaza pe baza de contracte comerciale intre societatzile care administreaza p. i. shi divershi agentzi economici interesatzi sa utilizeze dotarile de care dispune p. i. ◊ P. natzional = arie naturala protejata de mare intindere care conserva ecosisteme reprezentative foarte putzin modificate de om cu valoare shtiintzifica shi peisagistica deosebita oferind posibilitatea vizitarii in scopuri shtiintzifice educative recreative shi turistice cu respectarea unor reguli stricte de ocrotire. Sunt excluse orice forme de exploatare a resurselor naturale shi de utilizare a terenurilor care pot duce la modificarea mediului; este interzisa constructzia de locuintze iar dotarile turistice sunt cantonate in zona limitrofa (zona preparc). Pentru conservarea elementelor de mare interes shtiintzific sau foarte vulnerabile in cadrul parcului se delimiteaza rezervatzii shtiintzifice integrale (cu regim strict de ocrotire) in care accesul publicului nu este permis. Primul p. n. din lume a fost instituit in 1872 in S.U.A. (p. n. Yellowstone). In Romania primul p. n. a fost infiintzat in 1935 in masivul Retezat. Recent au mai fost declarate o serie de p. n. limitele teritoriale shi modul lor de administrare fiind stabilite prin H.G. 230/2003 urmand k suprafatza exacta shi zonarea interioara a lor sa fie precizata ulterior. Aceste p. n. sunt: DomogledValea Cernei (care cuprinde aproape in intregime bazinul Cernei shi partea superioara a bazinului Motrului inclusiv Piatra Closhanilor); Cheile NereiBeushnitza (care cuprinde partea de S a mtzilor Aninei shi capatul nordic al mtzilor Locvei); mtzii Rodnei; Cheile BicazuluiHashmash (care se intinde din bazinul Bicazului pana in valea Oltului la Balan); Ceahlau; Calimani; Cozia (care cuprinde cea mai mare parte a masivului Cozia un sector al defileului Oltului shi partzile estice ale mtzilor Capatzanii shi Lotrului); PiatraCraiului; SemenicCheile Carashului (in mtzii Semenic shi n Mtzilor Aninei); mtzii Macinului (inclusiv rezervatzia Valea FagilorLuncavitza). P. n. Retezat shi p. n. Rodnei au fost desemnate k shi rezervatzii ale biosferei (alaturi de Rezervatzia biosferei Delta Dunarii). ◊ P. natural = arie naturala protejata care conserva ecosisteme reprezentative dar in oarecare masura modificate de om shi care ofera posibilitatzi de recreere turism activitatzi shtiintzifice shi educatzionale. In general p. n. sunt arii in care interactziunea omului cu natura a creat ansambluri peisagistice originale cu o biodiversitate ridicata shi in care se mai pastreaza numeroase elemente de interes shtiintzific. In cadrul lor exista ashezari omeneshti (in general de mici dimensiuni); sunt admise shi chiar incurajate activitatzile antropice traditzionale dar sunt oprite implantarile industriale shi modificarile radicale ale folosintzei terenurilor. In aceasta categorie sunt incluse unele arii de mare interes dar care nu pot obtzine statutul de p. natzional (conform normelor Uniunii Internatzionale pentru Conservarea Naturii) datorita ponderii prea mari a terenurilor modificate antropic (p. n. Bucegi Balta Mica a Brailei desemnat shi k zona umeda de importantza internatzionala in cadrul conventziei Ramsar; p. n. Portzile de Fier p. n. al mtzilor Apuseni p. n. Gradishtea MunceluluiCioclovina p. n. VanatoriNeamtz). Corespunde categoriei UICN „arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului shi recreere”. V. rezervatzie. ◊ P. de vanatoare = teren imprejmuit unde este crescut vanatul. 2. Suprafatza de teren parcelata pentru locuintze cu numeroase spatzii verzi. 3. P. sportiv = complex cu mai multe terenuri sportive sau sali care au imprejurul lor spatzii verzi pentru odihna shi recreere. 4. Loc de statzionare a vehiculelor sau de depozitare a utilajului unei institutzii. ♦ P. de vehicule = totalitatea vehiculelor unei intreprinderi (de transport). 5. Totalitatea instalatziilor de pe un teren unde se fac extractzii de minereuri sau de tzitzei.