PAR² peri s. m. 1. Totalitatea firelor subtziri de origine epidermica cornoasa care cresc pe pielea omului shi mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire care acopera capul omului. ◊ In doi peri = a) loc. adj. (pop.) carunt; p. ext. care este intre doua varste; b) loc. adj. shi adv. (care este) neprecizat nedefinit bine nehotarat intre doua stari; p. ext. indoielnic confuz echivoc neclar; c) loc. adj. shi adv. (reg.) ametzit de bautura; cherchelit. ◊ Loc. adv. In par = cu totzi de fatza. ◊ Expr. Din (sau dea) fir in (ori a) par = de la un capat la altul shi cu lux de amanunte; in intregime in amanunt. Tras de par se spune despre o concluzie fortzata la care ajunge cineva exagerand sau denaturand adevarul. A se lua cu mainile de par sau ashi smulge parul din cap se spune cand cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de par cu cineva = a se certa foarte tare a se incaiera cu cineva. A atarna de un fir de par = a depinde de o nimica toata. A se da dupa par = a se comporta dupa cum cere imprejurarea; a se acomoda. Nam par in cap sau cat par in cap k parul din cap = in numar foarte mare; foarte mult. Cat par in palma (sau pe broasca) = nimic; deloc. Cand mio creshte par in palma = niciodata. A avea par pe limba = a fi prost; a fi lipsit de educatzie necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) parul (in cap sau in varful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) parul maciuca = a se inspaimanta a se ingrozi ai fi foarte frica. A despica (sau a taia) parul (sau firul de par) in patru (ori in shapte etc.) = a cerceta ceva cu minutziozitate exagerata. Ai scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sacai a agasa (pe cineva). Ai ieshi (cuiva) peri albi = a imbatrani din cauza prea multor necazuri. Ai ieshi (sau ai trece) cuiva parul prin caciula = a face eforturi deosebite trecand peste multe greutatzi; a ajunge la limita rabdarii. ♦ (Pop.) Peri rai = numele unei boli de ochi de obicei provocata de firele de gene mai lungi care irita globul ocular. ♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acopera unele organe sau partzi ale corpului insectelor. ♦ P. anal. Firele scurte ieshite in afara care acopera suprafatza unei tzesaturi in special a unui covor. 2. Denumire generala data fibrelor naturale de origine animala; p. ext. tzesatura din aceste fibre. 3. P. anal. Fiecare dintre filamentele (fine) de origine epidermica existente pe anumite organe ale unor plante. 4. Arc in forma de spirala la ceas. 5. Compuse: parulfetei = planta criptogama inrudita cu feriga folosita k planta medicinala shi ornamentala (Adianthum capillusVeneris); parulMaiciiDomnului = planta erbacee cu frunze mate crestate adanc (Asplenium adianthum nigrum); parulporcului = planta erbacee cu frunze lungi shi cu spiculetze (Equisetum telmateja). 6. Compus: (Astron.) Parul Berenicei = numele unei constelatzii din emisfera boreala. Lat. pilus.

par¹ sm [At: PSALT. HUR. 34^v/2 / V: (ivr) per / Pl: peri ~uri / E: ml pilus] 1 Formatzie de origine epidermica cornoasa filiforma flexibila care creshte pe corpul omului shi mai ales pe al unor animale. 2 (Csc) Totalitate a acestor formatzii care acopera corpul omului sau al animalelor. 3 (Spc) Fiecare dintre firele de felul celor de mai sus care crescand lungi shi dese acopera capul omului. 4 (Csc) Totalitate a firelor de par¹ (3). 5 (Ie) Lupul ishi schimba ~ul dar naravul ba Se zice despre un om rau care deshi pare a se fi indreptat nu ishi schimba niciodata firea. 6 (Trs; Buc; is) Fata in ~ Fata care a ramas nemaritata Si: fata batrana. 7 (Ban; Olt; is) ~ul pintenului Smoc de fire de par¹ (1) lungi shi aspre care cresc pe pintenul calului. 8 (Mol; is) ~ul pamantului Plante cultivate semanaturi. 9 (Pop; d. animale; ila) In doi peri Care are parul¹ (1) in amestec de doua culori Si: sur. 10 (D. oameni; ial) Carunt. 11 (Pex; d. oameni; ial) Care este intre doua varste. 1213 (Reg; dom; iljv) In doi peri (Care este) ametzit de bautura Si: cherchelit afumat. 1415 (Ial) (Care este) neprecizat. 1617 (Ial) (Care este) nehotarat. 1819 (Iae) (Care este) indoielnic Si: confuz echivoc. 20 (D. modul de a calari; ilav) Pe ~ sau pe ~ul calului Fara sha Si: pe deshelate. 21 (Reg; ilav) In ~ (Ioc in raspar) In sensul directziei normale de creshtere a firelor de par¹ (1). 22 (Ial) Cu totzii prezentzi fara sa lipseasca vreunul. 23 (Ilav; d. povestit) Din (sau dea) fir in (ori a) ~ sau (reg) pana intrun ~ De la un capat la altul shi cu lux de amanunte in intregime shi cu multe detalii. 24 (Ie) A atarna de un fir de ~ A depinde de foarte putzin. 25 (Iae) A avea o pozitzie primejdioasa. 26 (Ie) A se lua cu mainile (ori rar a se smulge) de ~ sau ashi smulge ~ul (sau perii) (din cap) A fi foarte suparat cuprins de disperare. 27 (Ie) A se lua (sau a se prinde) (cu cineva) de ~ A se lua la bataie Si: a se incaiera. 28 (Ie) A i se ridica (sau a i se sui) (tot) ~ul (in cap sau in varful capului) sau a i se face (sau a i se ridica etc.) ~ul maciuca (sau valvoi reg puica) (pe cap sau in varful capului) sau a i se zbarli (ori reg a i se arici a i se inspica tot) parul (in cap) A fi cuprins de o spaima puternica Si: a se ingrozi a se inspaimanta. 29 (Ie) A despica (sau a taia) ~ul (sau firul de par un fir de par) in patru (sau in shapte etc.) A cerceta ceva in mod amanuntzit a se ocupa de ceva cu minutziozitate exagerata mai mult decat este necesar. 3031 (Ie) (Nici) un ~ (mai mult) sau nici cat e un fir de ~ (Nici) oricat de putzin. 32 (Ie) Cat sar (ori ai) rupe un ~ (din cap) Foarte putzin. 3334 (Ie) Nam ~ in cap (sau in barba) sau cat ~in cap k ~ul din cap Se spune pentru a arata k ceva este (in numar sau) in cantitate foarte mare. 35 (Reg; ie) Cat ~ (sau catzi peri) in palma (ori pe broasca) Deloc. 36 (Ila) Tras de ~ Se spune despre o concluzie o afirmatzie etc. fortzata sau exagerata care denatureaza adevarul despre un lucru nefiresc silit. 37 (Ie; reg) Ai lua (cuiva) ~ul foc A intra in mari incurcaturi sau primejdii Si: a da de belea. 38 (Ie) A scoate (cuiva) peri albi A pricinui cuiva multe necazuri shi suparari. 39 (Iae) A sacai pe cineva. 40 (Ie) Ai ieshi (cuiva) peri albi A imbatrani inainte de vreme din cauza prea multor necazuri. 41 (Iae) A fi hartzuit shi tracasat de ceva. 42 (Ie) Ai ieshi (sau ai trece) cuiva ~ul prin caciula A face eforturi deosebite trecand peste multe greutatzi a ajunge la limita rabdarii fiind silit sa suporte multe neajunsuri. 43 (Reg; ie) A intoarce ~ul pe dos A se mania. 44 (Reg; ie) A se tzine in ~ A arata bine a se mentzine tanar sanatos. 45 (Reg; ila) Cu ~ pe limba Lipsit de educatzie. 46 (Pop; ie) Ashi da ~ul pe mana altuia sau a fi cu ~ul in mana altuia Ashi incredintza soarta cuiva a fi la discretzia cuiva. 47 (Reg; ie) A tzine (sau a apuca) pe cineva de ~ A avea influentza asupra cuiva. 48 (Reg; iae) A depinde cu totul de cineva. 49 (Pop; ie) A se da (sau a se lasa) dupa ~ A accepta sa se comporte asha cum i se cere sa faca ceea ce i se cere Si: a se acomoda a se conforma. 50 (Ie) Cu mari peri Cu deosebit efort. 51 (Fam; ils) ~ de caine Om de nimic. 52 (Ie) Are peri de lup Este un om rau hain la inima. 53 (Ivr; ils) ~ul purcelei Capac al lazii. 54 Fiecare dintre firele chitinoase care se gasesc pe unele organe sau partzi ale corpului insectelor. 55 (Pan; mpl) Fiecare dintre firele scurte ieshite in afara care acopera suprafatza unei tzesaturi in special a unui covor. 56 (Pan; Trs; Ban) Matase de porumb. 57 Par¹ (1) taiat sau smuls de pe corpul unor animale pentru a fi folosit in diverse scopuri mai ales k materie prima. 58 (Irg) Blana de animal. 59 (Pop) Lana de calitate superioara cu firul lung separata prin pieptanare sau daracire. 60 (Ie) ~ pe (sau in) ~ Se spune pentru a arata k se face un schimb intre lucruri echivalente sau in proportzii egale. 61 (Reg) Fuior de canepa. 62 Denumire generala data fibrelor textile de origine animala. 63 (Pex) TZesatura facuta din par¹ (62). 64 (Reg) Fibra de lemn. 65 (Pan; lsg) Fiecare dintre filamentele (foarte fine) de origine epidermica existente pe anumite organe ale unor plante. 66 (Pan; pop) Abces foarte dureros care se face de obicei la degetele de la mana. 67 (Pan) Arc in forma de spirala la ceas. 68 (Bot; reg; ic) ~uldoamnei Strashnic (Asplenium trichomanes). 69 (Bot; reg) ~ulciutei Verigar (Rhamnus cathartica). 70 (Bot; reg; ic) ~ulzanelor Colilie (Stipa pennata). 71 (Bot; reg; iac) Nagara (Stipa capillata). 72 (Reg; ic) ~ulMaiciiDomnului (sau ~ulMaicii Preciste) Planta erbacee cu frunzele lunguietze triunghiulare shi penate care creshte prin paduri in locuri umede shi umbroase sau prin crapaturile stancilor Si: (reg) ~ulfetei ~ulSfintelMarii (Asplenium adianhum nigrum). 73 (Bot; reg; iac) Parulfetei (Adianthum capillusVeneris). 74 (Bot; reg; iac) Strashnic (Asplenium trichomanes). 75 (Bot; reg; iac) Nafurica (Artemisia annua). 76 (Reg; ic) ~ul fetei (SHif ~ulfeteimishele ~ulorfanei) Planta criptogama inrudita cu feriga cu petziolurile lungi shi subtziri folosita in medicina shi cultivata uneori k planta ornamentala Si: (reg) buriculVinerei buruianadebubaneagra parulMaiciiDomnului percicafetei (Adianthum capillus Veneris). 77 (Bot; reg; iac) ParulMaiciiDomnului (Asplenium adianthum nigrum). 78 (Reg; ic) ~ul SfinteiMarii Planta Asplenium septentrionale. 7980 (Bot; reg; iac) Tortzel (Cuscuta epithymum shi europaea). 81 (Bot; reg; iac) ParulMaiciiDomnului (Asplenium adianthum nigrum). 82 (Bot; reg; iac) Parulfetei (Adianthum capillusVeneris). 83 (Bot; reg; ic) ~ulporcului Coadacalului (Equisetum telmateja). 8485 (Bot; reg; iac) Coadacalului (Equisetum arvense shi silvaticum). 86 (Bot; reg; iac; shif ~deporc ~delup) TZaposhica (Nardus stricta). 87 (Reg; iac) Planta graminee care creshte prin locuri nisipoase Si: (pop) paiushdenisipuri (Festuca vaginata). 88 (Bot; reg; iac) Paiush (Festuca ovina). 89 (Bot; reg; iac) Iarbacalului (Festuca sulcata). 90 (Bot; reg; iac) Ciumafaie (Datura stramonium). 91 (Reg; iac) Planta erbacee cu tulpina impartzita in numeroase ramificatzii subtziri shi aspre care creshte prin locurile umede de pe langa paraie (Juncus trifidus). 92 (Bot; reg; iac) Rugina (Juncus effusus). 93 (Bot; reg; iac) Bradatzel (Juncus compressus). 94 (Bot; reg; iac) Cornishor (Lycopodium annotimpum). 95 (Bot; reg; iac) Piedicutza (Lycopodium claviatum). 96 (Bot; reg; iac) Bradishor (Lycopodium selago). 97 (Bot; reg; iac) Alior (Euphorbia cyparissias). 98 (Bot; reg; ic) ~ul crajei Specie de lichen Si: (reg) puriceasca (Lecanora confluens). 99 (Reg; ic) ~ul ursului Planta nedefinita mai indeaproape. 100 (Pop; is) Peri rai Boala de ochi care se caracterizeaza prin creshterea anormala a unor fire pe gene pe partea inferioara a pleoapei provocand iritarea ochiului. 101 (Pop; pex; iac) Corp strain intrat in ochi shi care provoaca iritarea acestuia. 102 (Reg; is) ~ul porcului Boala la copiii mici care se manifesta prin aparitzia unor peri scurtzi shi aspri pe spinarea copilului care i provoaca dureri shi intzepaturi. 103 (Ast; ic) ~ulBerenicei Constelatzie din emisfera boreala.

PAR² peri s. m. 1. Totalitatea firelor subtziri de origine epidermica cornoasa care cresc pe pielea omului shi mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire care acopera capul omului. ◊ In doi peri = a) loc. adj. (pop.) carunt; p. ext. care este intre doua varste; b) loc. adj. shi adv. (care este) neprecizat nedefinit bine nehotarat intre doua stari; p. ext. indoielnic confuz echivoc neclar; c) loc. adj. shi adv. (reg.) ametzit de bautura; cherchelit. ◊ Loc. adv. In par = cu totzi de fatza. ◊ Expr. Din (sau dea) fir in (ori a) par = de la un capat la altul shi cu lux de amanunte; in intregime in amanunt. Tras de par se spune despre o concluzie fortzata la care ajunge cineva exagerand sau denaturand adevarul. A se lua cu mainile de par sau ashi smulge parul din cap se spune cand cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de par cu cineva = a se certa foarte tare a se incaiera cu cineva. A atarna de un fir de par = a depinde de o nimica toata. A se da dupa par = a se comporta dupa cum cere imprejurarea; a se acomoda. Nam par in cap sau cat par in cap k parul din cap = in numar foarte mare; foarte mult. Cat par in palma (sau pe broasca) = nimic; deloc. Cand mio creshte par in palma = niciodata. A avea par pe limba = a fi prost; a fi lipsit de educatzie necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) parul (in cap sau in varful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) parul maciuca = a se inspaimanta a se ingrozi ai fi foarte frica. A despica (sau a taia) parul (sau firul de par) in patru (ori in shapte etc.) = a cerceta ceva cu minutziozitate exagerata. Ai scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sacai a agasa (pe cineva). Ai ieshi (cuiva) peri albi = a imbatrani din cauza prea multor necazuri. Ai ieshi (sau ai trece) cuiva parul prin caciula = a face eforturi deosebite trecand peste multe greutatzi; a ajunge la limita rabdarii. ♦ (Pop.) Peri rai = numele unei boli de ochi de obicei provocata de firele de gene mai lungi care irita globul ocular. ♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acopera unele organe sau partzi ale corpului insectelor. ♦ P. anal. Firele scurte ieshite in afara care acopera suprafatza unei tzesaturi in special a unui covor. 2. Denumire generala data fibrelor naturale de origine animala; p. ext. tzesatura din aceste fibre. 3. P. anal. Fiecare dintre filamentele (fine) de origine epidermica existente pe anumite organe ale unor plante. 4. Arc in forma de spirala la ceas. 5. Compuse: parulfetei = planta criptogama inrudita cu feriga intrebuintzata k planta medicinala shi ornamentala (Adianthum capillusVeneris); parulMaiciiDomnului = planta erbacee cu frunze mate crestate adanc (Asplenium adianthum nigrum); parulporcului = planta erbacee cu frunze lungi shi cu spiculetze (Equisetum telmateja). 6. Compus: (Astron.) Parul Berenicei = numele unei constelatzii din emisfera boreala. Lat. pilus.

PAR² peri s. m. 1. (La sg. cu intzeles colectiv) Totalitatea firelor subtziri de formatzie cornoasa care iau nashtere in epiderma shi care cresc pe pielea mamiferelor. Calul se shi scutura de trei ori shi indata ramine cu parul linsprelins shi tinar k un tretin. CREANGA P. 195. So aflai un turc batrin Cu barba de par pagin. SHEZ. I 109. Lupul parushi schimba dar naravul ba. ◊ Expr. (In constructzie cu verbele «a fi» «a se afla») (Totzi sau cu totzii) in par = a fi sau a se afla totzi de fatza fara sa lipseasca nimeni dintre cei care ar trebui sau care neam ashtepta sa fie prezentzi. Familia Herdelea se afla in par in pridvor. REBREANU I. 66. Purceii erau totzi in par la ugerul scroafei shi sugeau. ISPIRESCU L. 129. A doua seara se shi infiintzase cheful in salonashul lui Iorgu. SHampanie din destul shi totzi shtrengarii in par. CARAGIALE O. III 13. A ramine (sau a fi) fata in par = a ramine (sau a fi) necasatorita. Fata babei insa... a ramas fatan par... shi tot fata in par va fi shi pina in ziua de astazi. MARIAN O. II 197. Tras de par = fortzat exagerat sau denaturind adevarul. Din fir in par v. fir. ♦ (Prin restrictzie) Totalitatea firelor descrise mai sus care acopera capul omului. Deodata Bardac ishi simtzi parul ridicinduise in virful capului. SADOVEANU O. VII 362. Din dalb iatac de foishor Ieshi Zamfiran mers istetz Frumoasa k un gind razletz Cu trupul nalt cu parul cretz Cu pas ushor. COSHBUC P. I 56. Parul tau tzi se desprinde SHi frumos tzi se mai shede. EMINESCU O. I 209. Fratele cel mijlociu SHi cu parul castaniu Din ochi tare lacrima. JARNÍKBIRSEANU D. 499. Capitan Rimlean Calca peste piatra SHi iata candata Lumei se arata o dalba de fata... Vie shi frumoasa... Cu par aurit. ALECSANDRI P. P. 15. ◊ Expr. A se lua cu miinile de par sau (prin exagerare) ashi smulge parul din cap se spune cind cineva este cuprins de desperare. Cind auzi imparateasa de cele ce se intimplase se lua cu miinile de par. ISPIRESCU L. 121. Sa teajunga dor cumplit Sa lashi lingura pe blid Sa ieshi afara plingind SHi parul din cap smulgind. JARNÍKBIRSEANU D. 265. A se lua de par cu cineva = a se incaiera cu cineva; (cu sens atenuat) a se certa foarte tare cu cineva. A(i) ieshi (cuiva) parul prin caciula v. caciula. A se da dupa par = a se comporta dupa cum cere situatzia sau imprejurarea a se acomoda. Bre tatar date dupa par. Altfel te lepadam. Aicea treabai una suparareai alta. Nici navem cind fi suparatzi. SADOVEANU O. L. 109. Asha era acum shi altfel nu putea sa fie shi ea se dete din ce in ce dupa par. SLAVICI O. I 137. Nam par in cap (sau cit par in cap k parul din cap) = foarte mult in foarte mare numar. Lume multa... iacasha k paru din cap. BUJOR S. 134. Ei! domnule cite dastea nam citit eu nam par in cap! CARAGIALE O. I 95. Cit par in palma (sau pe broasca) = de loc. Odinioara am avut minte cit par pe broasca. SADOVEANU O. I 504. Cind o face broasca par = niciodata. Cind mia creshte par in palma = niciodata. So pricopsi cind mio creshte par in palm. PANN la TRDG. A avea par pe limba = a fi prost necioplit lipsit de educatzie. (Mai ales in basme) A (i) se face (cuiva) parul maciuca V. maciuca. ◊ Compuse: (invechit) pardeciine = inshelator pezevenghi. Eshti un hotz un pardeciine nu voi sa te vaz mai mult. PANN. P. V. III 114; (Bot.) parulMaiciiDomnului = planta erbacee cu frunzele fara luciu shi crestate adinc avind sporangii dispushi pe partea inferioara a frunzei; creshte prin crapaturile stincilor shi prin padurile umede shi umbroase (Asplenium adiantum nigrum); parulporcului = barba ursului. 2. (La sg.) Fiecare dintre firele care alcatuiesc parul. Un fir de par alb in barba. ◊ Expr. A despica parul (sau firul de par) in patru v. despica. A (i) se tzine (sau ai atirna) viatza intrun fir de par se zice cind cineva este in primejdie de ashi pierde viatza. (Despre evenimente imprejurari situatzii hotariri) A atirna deun fir de par = a depinde deo nimica toata. ◊ (La pl.) Vorbea mereu despre perii incaruntzitzi inainte devreme... spunea mereu k o singura dorintza mai avea in viatza. SLAVICI N. I 130. Cine sa fie acel neomenit care mia necinstit perii cei albi. ai batrinetzelor mele? ISPIRESCU L. 121. Loc. adj. shi adv. In doi peri = a) intre doua stari la mijloc nici asha nici asha; neprecis nehotarit. Zimbea in doi peri. VORNIC P. 141. Ciocoi in doi peri giumatate acatzat de protipenda prin maritishul unei matushi a lui cun boieri mare shi giumatate atirnat in gios de rudele lui de starea a doua. ALECSANDRI T. 1343; b) cherchelit beat. Cind i omul in doi peri sa te fereshti de dinsul catunci e cum i mai rau. CREANGA P. 166; c) (despre vorbe) cu doua intzelesuri; echivoc. Totzi se umflara de ris deodata shi incepura al cam lua peste picior cu vorbe in doi peri. ISPIRESCU L. 36. ◊ Expr. A scoate cuiva peri albi = a necaji a sicii a pricinui suparari cuiva. Ducetziva de pe capul meu k miatzi scos peri albi de cind atzi venit. CREANGA O. A. 261. Ai ieshi (cuiva) peri albi = a avea multe suparari a imbatrini din cauza prea multor necazuri. Of!... mio ieshit peri albi de cind am fata mare! ALECSANDRI T. I 51. ♦ Peri rai = numele popular al unei boli de ochi cauzata de o inflamatzie cronica a pleoapei care face k perii genelor sa irite globul ochiului. V. blefarita. 3. (La sg. cu sens colectiv) Denumire generala data fibrelor naturale de origine animala; tzesatura din aceste fibre. Scapase cartea pe invelitoarea ushoara de par de camila. SADOVEANU O. VII 97. Imbracat intro pijama de par de camila sta rasturnat intrun fotoliu BART E. 296. 4. (La pl.) Fire scurte care acopera intreaga suprafatza a unei tzesaturi de lina in special a unui covor. Multzi tatari stau impregiur Cu ochi mici k ochi de ciur SHi stau totzi ingenunchietzi Pe covor cu perii cretzi. ALECSANDRI P. P. 77. 5. (La pl.) Firishoarele scurte care acopera k un puf frunzele sau tulpinile unor plante.

PAR² peri m. 1) (la animalele mamifere shi la om) Fir cornos subtzire care creshte pe corp. 2) (cu sens colectiv) Ansamblu al acestor fire. ~ ondulat. ~ mare. ◊ Dea fir a ~ (sau din ~ in ~) foarte minutzios. A se tzine (sau a atarna a sta) intrun fir de ~ (sau de atza) a) a depinde de ceva foarte nesigur; b) a fi in pericol de moarte. A despica (sau a taia) ~ul (sau firul de ~) in patru (sau in shapte in noua etc.) a cerceta foarte amanuntzit. A scoate (cuiva) peri albi (sau suri) a cauza cuiva multe neplaceri. A i se face (sau a i se ridica) ~ul maciuca a fi cuprins de un sentiment de groaza. Ai ieshi ~ul prin caciula a) a fi foarte sarac; b) a se satura de atata ashteptare. Cand a creshte (cuiva) ~ in palma (sau cand a face broasca ~) nicicand. Cat ~ in palma defel; nimic. Tras de ~ fortzat; cu dea sila. In doi peri a) intrun mod neclar; ambiguu; b) care este neclar; ambiguu. Peri rai boala de ochi provocata de firele de gene mai lungi care irita globul ocular. ~ulporcului planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze marunte asemanatoare cu solzii de peshte shi cu sporangi in forma de spice terminale care creshte prin locuri umede. 3) Formatzie chitinoasa filiforma de pe corpul insectelor. 4) la pl. Firele retezate scurt de pe suprafatza unei tzesaturi (in special a unui covor). 5) la pl. Firele care cresc pe frunzele sau tulpinile unor plante. 6) pop. (la ceasuri) Arc subtzire in forma de spirala. /<lat. pilus

par m. 1. fir subtzire ce creshte pe pielea capului la om; 2. (colectiv) totzi perii din capul omului: ashi tunde parul; in par in numar complet; 3. fire de par pe pielea animalelor in diferite partzi ale corpului: par de cal de capra; 4. coloarea parului: cu ochii in doi peri AL.; in doi peri cu parul alb indoit cu vanat (despre cai); fig. echivoc fam. beat; 5. parte paroasa la unele stofe; 6. filamentele unor plante: parul ciutei gladish; parul porcului barba ursului: parul Maicii Domnului planta ce creshte prin crapaturile stancilor din padurile umede shi umbroase (Asplenium adiantum); parul sf. Marii tortzel. [Lat. PILUS].

1) par m. pl. perĭ (lat. pilus it. sp. pelo pv. pel fr. poil. V. raspar depilez plisa 2 oripilant). Fir suptzire care creshte pe capu saŭ pe trupu omuluĭ shi pe trupu animalelor k sa le apere de frigĭ. TZiganiĭ aŭ par negru boiĭ aŭ de ordinar paru alb. Fir de par: TZiganiĭ aŭ periĭ negri tzĭa ĭeshit un par (saŭ: un fir de par) alb. Fire filamente la plante orĭ la stofe. Sugel panariciŭ (Mold.). Un fir suptzire spiralat care se intinde shi se stringe la ceasornic. In par in mare numar totzĭ: Jidaniĭ se adunase in par. Tras de par fortzat nenatural: argument tras de par asta e prea trasa de par. In doĭ perĭ nicĭ alb nicĭ negru nicĭ tinar nicĭ batrin k lupu cind ishĭ schimba paru (fig.) nehotarit evaziv: un om in doĭ perĭ (k etate saŭ in privintza graduluĭ de betzie) raspuns in doĭ perĭ. A te lua de par cu cineva a ajunge la cearta orĭ la bataĭe cu cineva. A tzi se face paru macĭuca a tzi se zbirli paru de frica. A scoate cuĭva perĭ albĭ al imbatrini pin suferintze. A despica paru (saŭ firu) in patru a te pricepe foarte bine a shti foarte multe a face distinctziunĭ foarte subtile. A depinde de un fir de par a depinde de foarte putzin lucru. Cu paru taŭ shi cu invatzu altuĭa profitind altu din munca ta. Prov. Lupu paru ishĭ schimba dar naravu ba. V. narav. K numirĭ de plante: paru cĭuteĭ patzachina (rhámnus cathártica); paru Maĭciĭ Domnuluĭ o planta erbacee care creshte pintre stincĭ in padurile umede shi umbroase (asplénium adiántum nigrum); paru porculuĭ 1. pir 2. barba ursuluĭ; paru Veneriĭ un fel de cŭartz.

per² sm vz par¹

parcauciúc(at) s. ◊ „Sa pus la punct o tehnologie prin care se obtzine parulcauciuc un material care pentru calitatzile sale deosebite poate fi utilizat la tapitzeria mobilei shi autovehiculelor k izolant la instalatziile termice la filtre de aer etc.” R.l. 28 IV 75 p. 5. ◊ „Reporterul a comparat in mod eronat produsul par cauciucat cu poliuretanul care il inlocuieshte.” R.l. 11 VIII 80 p. 3 (din par + cauciuc(at))

par s. m. pl. peri

par (bot. anat.) s. m. pl. peri

par (péri) s. m. 1. Fir cornos de pe corpul omului shi al animalelor. 2. Par (1) de pe cap. 3. Puf de pe plante sau fructe. 4. Puf de pe tzesaturi. 5. (Trans.) Lina. 6. (Mold.) Panaritziu sugel. Mr. megl. istr. per. Lat. pĭlus (Pushcariu 1262; CandreaDens. 1327; REW 6508) cf. vegl. pail it. sp. pelo prov. cat. pel fr. poil. Cuvint de uz general (ALR I 8). Der. paros adj. (cu puf pufos); paroshie s. f. (calitatea de paros); parui vb. (a se lua de par; a argasi); paruiala s. f. (depilare ciomageala); paruit s. n. (actziunea de a parui); imparosha (var. imparoshi) vb. (a se acoperi de par); raspar s. m. (varietate de biban Acerina Schraetser) numit asha din cauza aripioarei sale dorsale; in raspar adv. (contra directziei parului) cu pref. ras.

PAR. Subst. Par perishor (dim.). Plete coama cinepadracului (glumetz) chica (pop. shi fam.) chiculitza (dim. pop.) chicutza (reg.); shuvitza motz latze ciuf (reg.) tzuluc (reg.) smoc smoculetz (dim.) smocushor floc flocushor (dim.) mesha gitza (reg.) gitzishoara (dim. reg.). Coc conci motzoc (reg.) breton. Coada coditza (dim.) cositza cosicioara (dim.). Bucla cirliontz zuluf zulufel (dim. rar) percica (reg.) cretz. Peruca. Barbeta; perciune. Barba barbutza (dim.) barbitza (rar) barboi (augm.) barbarie tirsoaga (reg.); barbishon barbisha (rar) cioc tzacalie; favoritzi perciuni (rar) cotlete. Mustatza mustacioara (dim.). Sprinceana sprincenutza (dim. rar) sprincenea. Geana. Barbos. Mustacios. Sprincenat. Pilozitate. Coafare coafat frizare (rar) frizat (rar); pieptanare pieptanat; barbiereala barbierit ras. Depilare. Frizerie barbierie; coafura. Frizer barbier; coafor coafeza. Coafura pieptanatura; frizura freza; tunsoare tuns tunsura (rar). Adj. Pilos. Paros pletos latzos. Barbos. Perciunat. Mustacios. Sprincenat. Genat (rar). Cirliontzat incretzit; ciufulit zbirlit zbirlog (rar). Coafat pieptanat tuns; ras. Vb. A (se) tunde a(shi) taia parul; a (se) coafa a se friza (rar); a (se) pieptana a(shi) aranja parul a(shi) face freza. A (se) barbieri a (se) rade. A (se) depila. A (se) pensa. V. fir.

a i se face (cuiva) parul maciuca expr. a fi cuprins de spaima.

a i se ridica / a i se face parul maciuca expr. a se speria foarte tare a se ingrozi a se inspaimanta.

a scoate (cuiva) peri albi expr. a supara a hartzui; a shicana; a vexa (pe cineva).

a se tzine intrun fir de atza / de par expr. (shi fig.) a fi in pragul prabushirii / al colapsului; a fi shubred / firav / gata sa cada.

a vorbi in doi peri expr. a vorbi intentzionat confuz.

ai cadea (cuiva) parul din nas expr. (adol.) a fi surprins / uluit.

ai ieshi capul prin par expr. (adol.) a fi tuns zero.

ai ieshi parul prin caciula expr. 1. a i se uri cu ashteptatul. 2. a o duce greu.

ai ieshi peri albi expr. ashi face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat.

cand mio creshte par in palma expr. niciodata.

in doi peri exp. 1. fara a convinge. 2. dubios ambiguu.

plin de bani k broasca de par expr. (glum.) sarac nevoiash.

scoica cu par expr. vulva; vagin.

tras(a) de par expr. neverosimil; fortzat.