PÁGUBA pagube s. f. 1. Pierdere materiala suferita de cineva sau adusa cuiva; distrugere care provoaca o pierdere o dauna. ◊ Loc. adv. In paguba = pierzand bani sau alte bunuri. ◊ Expr. Atata paguba! sau mare paguba! nicio paguba! paguban ciuperci! expresii exclamative care arata resemnarea sau nepasarea pentru o pierdere suferita. A fi rau de paguba se spune despre cineva ghinionist sau despre cineva ori ceva care aduce ghinion. A fluiera (sau a sufla a vorbi etc.) a paguba = a prevesti o pierdere; ashi manifesta regretul pentru o pierdere suferita. 2. Fig. SHtirbire pierdere a calitatzii a valorii unui lucru; prejudiciu moral. ◊ Loc. prep. In paguba (cuiva sau a ceva) = aducand un prejudiciu... ◊ Expr. (Reg.) Paguba k... (sau de...) sau e paguba sa... = pacat k... (sau de...); e regretabil sa... Din sl. paguba.

paguba sf [At: CORESI L. 470/2 / Pl: ~be (reg) pagubi / E: slv пагоуба] 1 Pierdere materiala adusa cuiva sau suferita de cineva. 2 Stricaciune care provoaca o pierdere Si: dauna. 3 (Pex) Neajuns¹. 4 (Pex) Necaz. 5 (Pex) Nenorocire. 6 (Ie) ~n ciuperci ! Nu este o pierdere importanta. 7 (Ilav) In ~ Fara folos material Si: in pierdere. 8 (Reg; ilav) Pe ~ba lui Riscand. 9 (Ilav) A da (pe cineva) de ~ A pagubi pe cineva. 10 (Ie) A fluiera a vorbi a sufla etc. a ~ A fluiera a vorbi etc. manifestandushi parerea de rau surprinderea pentru o pierdere suferita sau nedumerirea in fatza unei anumite situatzii. 11 (In superstitzii; ie) E rau de ~ E semn rau. 12 (Ie) A scoate a plati a intoarce ~ba A plati pretzul pierderii suferite de cineva sau pricinuite cuiva. 13 (Inv) Risipa. 14 (Fig) Pierdere a calitatzii unui lucru. 15 (Fig) Prejudiciu moral. 16 (Ilpp) In ~ba (cuiva sau a ceva) SHtirbind calitatea prestigiul autoritatea etc. cuiva sau a ceva. 17 (Reg; ie) E ~ k... (sau de...) E pacat k sa intamplat... 18 (Reg; ie) E ~ sa... E pacat daca se intampla...

PÁGUBA pagube s. f. 1. Pierdere materiala suferita de cineva sau adusa cuiva; stricaciune care provoaca o pierdere o dauna. ◊ Loc. adv. In paguba = pierzand bani sau alte bunuri. ◊ Expr. Atata paguba! sau mare paguba! nici o paguba! paguban ciuperci! expresii exclamative care arata resemnarea sau nepasarea pentru o pierdere suferita. A fi rau de paguba se spune despre cineva ghinionist sau despre cineva ori ceva care aduce ghinion. A fluiera (sau a sufla a vorbi etc.) a paguba = a prevesti o pierdere; ashi manifesta regretul pentru o pierdere suferita. 2. Fig. SHtirbire pierdere a calitatzii a valorii unui lucru; prejudiciu moral. ◊ Loc. prep. In paguba (cuiva sau a ceva) = aducand un prejudiciu. ◊ Expr. (Reg.) Paguba k... (sau de...) sau e paguba sa... = pacat k... (sau de...); e regretabil sa... Din sl. paguba.

PÁGUBA pagube s. f. 1. Pierdere materiala suferita de cineva sau adusa cuiva; stricaciune care provoaca o astfel de pierdere. V. prejudiciu. Asha sa fie piriul Horincei adincit shi curatzit! nar mai face atita paguba bietzilor oameni cind vine primavara de namoleshte shesul ori vara deneaca semanaturile! SP. POPESCU M. G. 80. Numai HarapAlb nu aducea nici o suparare insa k tovarash era partash la toate shi la paguba shi la cishtig shi prietenos cu fiecare. CREANGA P. 247. Au vazut k paguba nu era atita pe cit el o socotea. DRAGHICI R. 116. ◊ Fig. La acestea se mai adauga shi alte pagube morale. CARAGIALE O. III 203. ◊ Expr. A fluiera a paguba = ashi manifesta (fluierind) parerea de rau pentru o pierdere suferita pentru o nereushita. Pleca shi i lasa cu buzele umflate cu bratzele incrucishate shi fluierind a paguba. ISPIRESCU L. 249. Atita paguba (shi dobinda) sau mare paguba nici o paguba! expresii exclamative care arata nepasarea pentru o pierdere suferita sau fatza de anumite situatzii. Asha cum era el imbracat nici o paguba! C. PETRESCU A. R. 6. Taci mai zic eu ce mai vorbeshti in bobote; k sa minie omul shi sa duce shi el acasa. Ei shapoi? Ce mare paguba! CREANGA A. 105. A lucra (sau a ieshi) in paguba = a munci degeaba fara a realiza un cishtig sau pierzind bani timp. [Tata] ieshea in paguba mai mare cind lucra la alt antreprenor. PAS Z. I 33. TZaranul lucreaza pretutindeni in paguba gratzie sistemului de invoieli ce i sa impus. REBREANU R. I 261. A ramine de (mai rar a sufla a) paguba = a ramine pagubash a fi in pierdere. Daca stapinirea imparte moshia apoi are so imparta la cei saraci shi fara pamint iar dinshii sufla a paguba. REBREANU R. I 239. A nu se alege cishtigul din paguba = a nui ieshi cuiva nici un cishtig de pe urma muncii depuse a fi nenorocos in afaceri. 2. (Invechit shi popular in expr.) Paguba k... se spune pentru a exprima parerea de rau fatza de o situatzie neplacuta; pacat k... Paguba k Toderica na avut la el o dalta... k sa poata sapa mintuitorul semn. NEGRUZZI S. I 89. Prin gradina pe carare Paguba cai iarba mare SHi nu poci mere horind Mindrului versuri facind. JARNÍKBIRSEANU D. 253.

PÁGUBA ~e f. 1) Pierdere materiala sau spirituala suferita de cineva; dauna. 2) Stricaciune pricinuita cuiva; dauna. ◊ A fi in ~ a pagubi. ~n ciuperci (atata ~) putzin imi pasa. [G.D. pagubei] /<sl. paguba

paguba f. 1. pierdere: paguba nu e mare; 2. stricaciune cauzata: in paguba lui. [Slav. PAGUBA pierdere].

páguba f. pl. e (vsl. bg. rus. páguba. V. deshugubina guban). Dauna stricacĭune: focu seceta ploaĭa a cauzat marĭ pagube. Perdere: din acest negotz m’am ales cu o paguba de 20000 de francĭ. Atita paguba! saŭ paguba’n cĭupercĭ! numĭ pasa! putzin imĭ pasa!

páguba s. f. g.d. art. págubei; pl. págube

páguba s. f. g.d. art. págubei; pl. págube

PÁGUBA s. 1. dauna pierdere prejudiciu stricaciune (inv. shi pop.) pricaz (pop.) vatamare (inv. shi reg.) sminta sminteala (prin Ban.) shteta (inv.) scadere stricare stricatura vatamatura. (~ele provocate de incendiu.) 2. pierdere (fig.) parleala. (Cum shia scos ~?)

PAGUBA s. 1. dauna pierdere prejudiciu stricaciune (inv. shi pop.) pricaz (pop.) vatamare (inv. shi reg.) sminta sminteala (prin Ban.) shteta (inv.) scadere stricare stricatura vatamatura. (~ele provocate de incendiu.) 2. pierdere (fig.) pirleala. (Cum shia scos ~?)

Paguba ≠ cashtig dobanda folos profit venit

páguba (págube) s. f. Dauna prejudiciu pierdere. Sl. paguba (Miklosich Slaw. Elem. 34; Cihac II 238). Der. pagubi vb. (a aduce daune a prejudicia; a pierde) din sl. pagubiti „a pierde”; pagubash s. m. (victima om care pierde prejudiciat); pagubitor adj. (care aduce paguba); pagubos adj. (dezavantajos; nefast); pagubnic adj. (inv. daunator vatamator); despagubi vb. (a compensa a indemniza; a se revansha) format dupa fr. dédommanger.

PAGUBA. Subst. Paguba pagubire pierdere deficit prejudiciu dauna vatamare (pop.) stricaciune; avarie deteriorare; distrugere nimicire; dezastru calamitate prapad prapadenie (pop.). Pagubash daunash (reg.). Adj. Pagubitor prejudiciabil daunator daunos (rar) pernicios (livr.) vatamator stricator stricacios; distrugator nimicitor prapaditor (rar). Pagubit prejudiciat. Pagubash ghinionist. Vb. A pagubi a pricinui pagube a face paguba a da cu prashtia in (prin) ceva a pirjoli (fig.) a lasa (pe cineva) pagubash a prejudicia a cauza prejudicii a dauna a pricinui daune a vatama (pop.) a strica. A suferi o paguba a fi (a ramine) pagubash a pierde a fi (a ramine) in pierdere a fi in paguba a fi in deficit a avea (a ieshi in) deficit a se shterge (a se linge) pe bot de ceva a bate (a da a sufla) din (in) buze a fluiera a paguba. A lucra (a ieshi) in paguba. Adv. In paguba in pierdere in deficit. V. dezastru disparitzie distrugere.

paguban ciuperci! expr. (resemnare sau nepasare pentru o pierdere suferita) nu conteaza! nare importantza!

rau de paguba expr. 1. (cart.) suparacios irascibl. 2. care suporta greu (din punct de vedere psihic) pierderile materiale.