NORÓC (pop.) noroace s. n. 1. Soarta ursita destin (favorabil). ◊ Cu sau fara (de) noroc = a) loc. adj. shi adv. (care este) cu (sau fara) succes; b) loc. adj. care exprima arata (ne)fericire (in)succes. ◊ Loc. adv. La (sau intrun) noroc = la intamplare fara a fi sigur de reushita. ◊ Expr. (Pop.) La cat mia sta norocul = in ce masura voi fi favorizat de soarta. Ai fi scris in noroc sa... = ai fi sortit sa... 2. Intamplare neashteptata sau concurs de imprejurari favorabile care asigura reushita unei actziuni indeplinirea unei dorintze etc.; shansa bafta. ◊ Joc de noroc = nume generic dat jocurilor in care cashtigul depinde (aproape exclusiv) de intamplare. ◊ Expr. A avea noroc sau a fi cu noroc = a avea succes sau a fi favorizat de imprejurari in actziunile intreprinse. Noroc k... = bine k... din fericire... A avea norocul sa.... = a se ivi prilejul favorabil pentru... A avea noroc de cineva (sau de ceva) = a avea avantajul de a da peste cineva (sau ceva) folositor; a se putea sluji cu folos de cineva sau de ceva. Undei norocul sa... = ce bine ar fi sa... A da noroc =a saluta; b) a inchina a ciocni a ura. Noroc! = formula de salut sau de urare.Stare sufleteasca sau situatzie in care omul se simte fericit; fericire bine. ◊ Bunastare. Din sl. naroku.

noroc sn [At: PARACLIS (1639) 20 / V: (ivp) nar~ (reg) nar~ ~ruc / Pl: ~oace (rar) ~uri / Vc: ~oace ~ule / E: slv нарокцъ] 1 Destin favorabil Si: (pop) norocire (1) (rar) noroceala (1). 2 Intamplare neashteptata sau concurs de imprejurari favorabile care asigura reushita unei actziuni indeplinirea unei dorintze etc. Si: shansa (fam) bafta. 3 (Ie) La cat mi (tzi i etc.)a sta ~ul In ce masura este cineva favorizat de soarta. 4 (Ie) Ai fi scris in ~ sa... Ai fi sortit sa... 5 (Is) Joc de (sau inv la) ~ Joc de cartzi de zaruri etc. in care cashtigul depinde de intamplare. 6 (Reg; is) ~ul copiilor Ou roshu. 7 (Ivr; ila) De ~ul (cuiva) Care este potrivit cu soarta cuiva. 89 (Iljv) Cu ~ (Care este) cu succes. 1011 (Ial) (Care este) in avantajul cuiva. 1213 (Ial) (Care se incheie) in mod fericit. 1415 (Iljv) Fara (de) ~ (Care este) fara succes. 1617 (Ial) (Care este) in dezavantajul cuiva. 1819 (Ial) (Care se incheie) in mod nefericit. 2021 (Ila) Cu (sau fara) (de) ~ Care exprima prevesteshte (ne)fericire. 2223 (Ial) Care exprima prevesteshte (in)succes. 2425 (Iljv) De ~ (Care este) de bun augur. 2627 (Ila) (Care este facut) pentru ai merge bine. 2829 (Ial) (Facut) pentru a avea succes. 30 (Ilav) Intrun (sau la) ~ La intamplare. 31 (Reg; ie) Cum (sau ce) a (sau o) da targul shi ~ul A face ceva la intamplare indiferent de rezultat. 32 (Inv; ie) Ai fi (cuiva) scris in ~ sa... Ai fi cuiva sortit sa... 33 (Ie) A(shi) incerca (sau cerca cauta inv ispiti reg probi) ~ul A intreprinde o actziune fara a fi sigur k va reushi. 34 (Ie) A avea ~ la... A avea succes la... 35 (Ie) A avea ~ porcesc (sau orb chior cu carul) sau ai curge (cuiva) ~ul garla A obtzine intotdeauna succese foarte mari in actziunile riscante intreprinse. 36 (Ie) A fi plin de ~ k broasca de par sau (inv) ai sta ~ul tot impotriva A nu reushi in actziunile intreprinse. 37 (Iae) A fi ghinionist. 38 (Ie) Ai manca ~ul (cuiva) A fi vinovat de nereushita actziunii intreprinse de cineva. 39 (Iae) A nenoroci pe cineva. 40 (In superstitzii; ie) A fi cu ~ A aduce imprejurari favorabile. 4142 (Ie) Ashi face de ~ A face descantece vraji etc. (pentru ashi ghici soarta sau) pentru ashi asigura succesul in actziunile intreprinse. 43 (D. pasari; ie) Ai canta (cuiva) de ~ Ai prevesti cuiva succesul in actziunile intreprinse. 44 (Ie) A avea ~ (sau ~ul) sa... A i se ivi prilejul favorabil pentru... 45 (Ie) A avea ~ de (sau cu... reg pe...) A avea avantajul de a intalni pe cineva sau ceva folositor. 46 (Iae) A se sluji cu folos de cineva sau de ceva. 47 (Ie) A avea ~ (sau ~ul) k... sau ~ (reg de la Dumnezeu sau din cer pana in pamant) k... A avea shansa sa... 48 (Ilav) Noroc k... Bine k... 49 (Ial) Din fericire... 50 (Ie) Undei ~ul sa... Ce bine ar fi sa... 51 (Ie) A da ~ A da mana cu cineva. 52 (Pex; iae) A saluta. 53 (Iae) A ciocni paharul de bautura cu cineva. 54 (Ie) Noroc! Formula de salut sau de urare. 55 (Ivr) Talisman. 56 Stare sufleteasca sau situatzie in care omul este fericit Si: bine fericire norocire (8). 57 Bunastare.

NORÓC (pop.) noroace s. n. 1. Soarta ursita destin (favorabil). ◊ Cu sau fara (de) noroc = a) loc. adj. shi adv. (care este) cu (sau fara) succes; b) loc. adj. care exprima arata (ne)fericire (in)succes. ◊ Loc. adv. La (sau intrun) noroc = la intamplare fara a fi sigur de reushita. ◊ Expr. (Pop.) La cat mia sta norocul = in ce masura voi fi favorizat de soarta. Ai fi scris in noroc sa... = ai fi sortit sa... 2. Intamplare neashteptata sau concurs de imprejurari favorabile care asigura reushita unei actziuni indeplinirea unei dorintze etc.; shansa bafta. ◊ Joc de noroc = nume generic dat jocurilor in care cashtigul depinde (aproape exclusiv) de intamplare. ◊ Expr. A avea noroc sau a fi cu noroc = a avea succes sau a fi favorizat de imprejurari in actziunile intreprinse. Noroc k... = bine k... din fericire... A avea norocul sa... = a se ivi prilejul favorabil pentru... A avea noroc de cineva (sau de ceva) = a avea avantajul de a da peste cineva (sau ceva) folositor; a se putea sluji cu folos de cineva sau de ceva. Undei norocul sa... = ce bine ar fi sa... A da noroc = a) a saluta; b) a inchina a ciocni a ura. Noroc! = formula de salut sau de urare. 3. Stare sufleteasca sau situatzie in care omul se simte fericit; fericire bine. ♦ Bunastare. Din sl. naroku.

NORÓC (rar) noroace s. n. 1. Soarta ursita destin (favorabil). Din casa voastra unden umbra Pling doinele shi ride hora Va straluci odata vremii Norocul nost’ al tuturora. GOGA P. 11. A oftat adinc de nedreptatea norocului. CARAGIALE P. 24. Cearca shi tu sa vezi cum tzia sluji norocul. CREANGA P. 187. Cind norocushi schimba pasul Naduc ani ceaduce ceasul! ALECSANDRI O. 116. Norocul e cum shil face omul. ◊ Expr. La (sau intrun) noroc = la intimplare fara a fi sigur de rezultat. Socotind k a venit vremea... o ceru de sotzie intrun noroc. GANE N. I 96. Apuca shi el intrun noroc spre rasarit. ISPIRESCU L. 124. Cum a da tirgul shi norocul = dupa imprejurari. Apoi da tata cum a da tirgul shi norocul. CREANGA P. 197. La cit mia sta norocul = in ce masura voi fi favorizat de soarta. Nu shtiu zau la cit mia sta norocul. CREANGA P. 219. A(shi) incerca norocul v. incerca (1).2. Intimplare neashteptata sau concurs de imprejurari favorabile care asigura reushita succesul unei actziuni indeplinirea unei dorintze etc.; shansa. A fost un noroc k in clipa aceea ia vazut Gica. C. PETRESCU C. V. 181. Norocul ma facu sa dau peste o ashezare omeneasca. HOGASH M. N. 76. ◊ (In proverbe shi zicatori) Munca norocul omului cel mai mare shi mai sigur. Cind cu gindul nu gindeshti Atunci norocul tzil gaseshti. Numai (sau tot) de noroc sa se plinga omul se spune despre omul norocos carel ajuta norocul in toate. Nu shedea catzi shade norocul ( = daca eshti inactiv nu realizezi nimic). ◊ Joc de noroc = joc (cu cartzi zaruri etc.) practicat mai ales in societatea burgheza in care partenerii risca sume de bani urmarind cishtiguri care depind numai de intimplare. Bacaraua e un joc de noroc la care proshtii nau noroc. DELAVRANCEA la TDRG. ◊ Expr. A avea noroc sau a fi cu noroc = a avea succes in actziunile intreprinse datorita unor imprejurari favorabile neashteptate. Navea noroc la vinat. ISPIRESCU L. 288. Se vede k tot mai ai oleaca de noroc deai nimerit tocmai la mine. CREANGA P. 90. Intrase acasa cu torba plina caci avusese noroc in ziua aceea. NEGRUZZI S. I 82. A avea norocul sa... = a se ivi prilejul favorabil pentru... Intzelegea sa pretzuiasca binele in care avusese norocul sa intre. SADOVEANU O. VIII 222. A avea noroc de (sau la) cineva (sau ceva) = a avea avantajul de a da peste cineva (sau ceva) folositor; a putea profita sau a se bucura de cineva (sau ceva) a se putea sluji de cineva (sau de ceva). Tot drumul avura noroc de vreme buna. SADOVEANU O. I 129. Au avut noroc de un vint bun de la coasta. BART E. 277. Ai avut mare noroc de mine. CREANGA P. 202. Noroc k... = din fericire sa intimplat k... bine k... Noroc k tocmai atunci sosise pustnicul. ISPIRESCU L. 30. Noroc din cer pinan pamint k nu ma prins... haraminul de Trasnea. CREANGA A. 68. ◊ (In formule de salut sau de urare uneori determinat prin «bun») Le dai tovarashilor de la Uniune «noroc bun» shi din partea mea. DAVIDOGLU M. 72. Noroc noroc Trifoane! striga Leonte Orbishor din ulitza. REBREANU R. II 59. Noroc bun Tudore! ALECSANDRI T. II 26. ◊ (Familiar afectuos in formule imitind imprecatziile) Batate norocul sa te bata! 3. Stare sufleteasca in care omul se simte fericit; ceea ce procura omului o astfel de stare; fericire bine. Soarele mirat stan loc K la ajuns shiacest noroc Sa vada el atita joc Pacest pamint! COSHBUC P. I 58. Fatzai roshie k marul de noroc is umezi ochii. EMINESCU O. I 85. Cit imi pare de bine Cam sa ma marit! Ce noroc pe mine! Ce vis fericit! ALECSANDRI T. I 37.

NORÓC ~oáce n. pop. 1) Soarta destin favorabil. ◊ La (sau intrun) ~ la intamplare. 2) Concurs de imprejurari favorabile. ◊ Ai surade cuiva ~ocul ai merge cuiva in viatza. Ashi incerca ~ocul a intreprinde ceva fara a fi sigur de reushita. Spre ~ocul cuiva din fericire. Cum a da targul shi ~ocul cum va fi; dupa imprejurari. A avea ~ a reushi a avea succes. Joc de ~ joc (de cartzi de zaruri etc.) in care cashtigul este intamplator; joc de hazard. ~! formula de salut. 3) Stare de satisfactzie deplina; fericire. Ashi gasi ~ocul. ◊ A fugi de ~ a evita inconshtient ceea ce putea sa aduca fericire. /<sl. naroku

noroc n. 1. soarta: fiecare cu norocul sau; 2. shansa: n’am noroc; 3. fericire: noroc sa dea Dzeu! [Vechiu rom. naroc = slav. NAROKŬ lit. ceeace s’a rostit].

noróc shi (vest) naróc n. pl. oace (vsl. narokŭ hotarire soarta d. reštirekon a zice a vorbi; sirb. narok soarta; pol. narok intr’adins. V. obroc proroc soroc). Soarta fericita fericire: Ce noroc pe el! Noroc sa dea Dumnezeu! Soarta buna saŭ rea: asha ĭa fost norocu. La noroc (saŭ shi: intr’un noroc) la intimplare in bobote: am ochit la noroc shi tot am nimerit! A avea noroc a avea parte de fericire. Batate norocu! formula de blestem glumetz egala cu: sa fii fericit! V. orind ursita.

noruc sn vz noroc

noróc s. n. pl. noroáce

noróc s. n. pl. noroáce

NORÓC s. interj. 1. s. shansa (inv. shi pop.) norocire strishte (inv.) selamet (fam.) bafta (rar fig.) vena. (Lipsit de ~; ~ul lui a fost acela k...) 2. s. v. fericire. 3. interj. ferice! halal! (~ de voi!) 4. s. v. soarta.

NOROC s. interj. 1. s. shansa (inv. shi pop.) norocire strishte (inv.) selamet (fam.) bafta (rar fig.) vena. (Lipsit de ~; ~ul lui a fost acela k...) 2. s. fericire (pop.) norocire. (Ce ~ a dat pe el!) 3. interj. ferice! halal! (~ de voi!) 4. s. destin fatalitate menire predestinare soarta ursita zodie (rar) predeterminatzie (inv. shi pop.) strishte (pop.) data facut noroceala norocire orinda parte rinduiala scrisa soroc (inv. shi reg.) sorocire (reg.) ursa urseala (inv.) predestinatzie preursire preursita trishte ursitoare (grecism inv.) proorizmos (fig.) stea. (Asha ia fost ~.)

Noroc ≠ ghinion nenoroc nenorocire

noróc (noroáce) s. n. 1. SHansa fericire. 2. Intimplare hazard. Sl. narokŭ (Miklosich Slaw. Elem. 32) cf. sb. cr. pol. narok. Der. noroceala (var. norocire) s. f. (soarta noroc); noroci vb. (a face fericit); norocos adj. (fericit cu noroc); nenoroc s. n. (nenorocire); nenoroci vb. (a pierde a distruge a ruina; a silui); nenorocos adj. (fara noroc).

noróc noroace (naroc) s.n. 1. Soarta ursita destin: „Arda focu pe tot locu / Daca rau mia fost norocu” (Calendar 1980: 86). 2. Stare de fericire bine; bunastare: „Mama la ce mai facut / Daca noroc nam avut? / SHi de ce vrei sa ma ai / Daca nai noroc sami dai?” (Calendar 1980: 91); „Fantana cu barbanoc / Omu bun nare noroc / Nici cat arde paiun foc; / Nici noroc shi nici ticneala / Nici cat arde paiun para. / Mandra floarei norocu / Nu rasaren tat locu” (Calendar 1980: 85). In dimineatza de Anul Nou colinda numai coconii. „Fetele aduc saracie; baietzii aduc noroc”. 3. SHansa bafta: „Ce sa ma fac daca nui / Norocu la vremea lui / Cu mana degeabal pui; / K norocu pus cu mana / I sa usca radacina” (Calendar 1980: 91). ♦ Noroc! formula de salut sau de urare. In Maramuresh se foloseshte frecvent expresia „Noroc bun!”. „Inainte in sat la noi dzacem naroc bun buna dzua!. Apoi or si cam dzace ai de cand so inceput a sa dzace Laudase Isus Hristos! cand sa intalnesc doi oameni. (...) O zinit porunca de la Vladica la poptí k sa dzica oamenii asha” (Papahagi 1925: 319320; Giuleshti 1920). Aceasta formula de salut a fost preluata de baieshi. ♦ (mit.) De remarcat cultul zeitzei romane Fortuna care a patruns pe teritoriul getodac fiind numita Fortuna Daciarum obtzinand numeroase altare in unele orashe (Kernbach 1989). Din sl. narokǔ „soarta” (SHaineanu Scriban; Miklosich cf. DER; DEX MDA).

noróc noroace (naroc) s.n. 1. Soarta ursita destin: „Strainus strainai tzara / Inimami arde k para. / Arda focu pe tot locu / Daca rau mia fost norocu” (Calendar 1980: 86). 2. Stare de fericire bine; bunastare: „Mama la ce mai facut / Daca noroc nam avut? / SHi de ce vrei sa ma ai / Daca nai noroc sami dai?” (Calendar 1980: 91). „Fantana cu barbanoc / Omu bun nare noroc / Nici cat arde paiun foc; / Nici noroc shi nici ticneala / Nici cat arde paiun para. / Mandra floarei norocu / Nu rasaren tat locu” (Calendar 1980: 85). In dimineatza de Anul Nou colinda numai coconii. „Fetele aduc saracie; baietzii aduc noroc”. 3. SHansa bafta: „Ce sa ma fac daca nui / Norocu la vremea lui / Cu mana degeabal pui; / K norocu pus cu mana / I sa usca radacina” (Calendar 1980: 91). ♦ Noroc! formula de salut sau de urare. In Maramuresh se foloseshte frecvent expresia „Noroc bun!”. „Inainte in sat la noi dzacem naroc bun buna dzua!. Apoi or si cam dzace ai de cand so inceput a sa dzace Laudase Isus Hristos! cand sa intalnesc doi oameni. (...) O zinit porunca de la Vladica la poptí k sa dzica oamenii asha” (Papahagi 1925: 319320; Giuleshti 1920). Aceasta formula de salut a fost preluata de baieshi. ♦ Din punct de vedere mitologic de remarcat cultul zeitzei romane Fortuna care a patruns pe teritoriul getodac fiind numita Fortuna Daciarum obtzinand numeroase altare in unele orashe (Kernbach 1989). Din sl. narokǔ.

AUDACES FORTUNA IUVAT (lat.) norocul (soarta) i ajuta pe cei indraznetzi Vergiliu „Eneida” X 284: „Audentes fortuna iuvat”.

FORTES^[1] FORTUNA ADIUVAT (lat.) norocul (soarta)^[2] ajuta pe cei tari Terentziu „Phornio” act. I scena 4 25. V. shi Audaces fortuna iuvat.

FORTUNA CAECA EST (lat.) norocul este orb Cicero „De amicitia” XV 54.

Audaces fortuna iuvat (lat. „Pe cei indraznetzi i ajuta norocul”) varianta populara dupa un hemistih din Eneida lui Vergiliu (cartea X versul 284). Textul original este Audentes fortuna iuvat avind acelashi intzeles. Vergiliu aduce un elogiu temeritatzii eroii lui secotind k zeii i iubesc shi i ocrotesc pe cutezatori. De aceea fortuna i insotzeshte pretutindeni shii ajuta in ispravile lor. Se shtie k Fortuna la romani era zeitza norocului. La rindul sau versul lui Vergiliu pornind cu tot curajul sa calatoreasca pe foarte diferite meridiane a avut norocul sa placa shi sa fie incetatzenit pretutindeni. Ceva mai mult: a gasit shi „parintzi adoptivi”. Poetul german Schiller in drama Wilhelm Tell (act. I sc. 2) a confirmat k Dem Mutigen hilft Gott (celui indraznetz i ajuta Dumnezeu) iar scriitorul francez Crébillon in piesa Xerxes (act. I sc. 1) a parafrazat: Laudace a fait les rois (Indrazneala a facut regi). Cei ce evita folosirea expresiei socotind k ar fi greshit sa ne bizuim pe colaborarea norocului savirshesc ei inshishi o gresheala deoarece aici cuvintul noroc are intzeles de succes de izbinda a celor indraznetzi. Ashadar cind se iveshte un prilej potrivit pentru audaces fortuna iuvat… indraznitzi! LIT.

a calca in noroc expr. (eufem.) a calca din neatentzie pe strada etc. in materia fecala (de provenientza cel mai adesea canina).

ai surade norocul expr. a fi norocos.

noroc chior / orb / porcesc expr. noroc extraordinar.

plin de noroc k shi cainele de purici expr. foarte norocos.