MATZA matze s. f. 1. (Pop.) Pisica; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu matza in sac = a surprinde a descoperi pe cineva care cauta sa inshele sa minta. A umbla cu matza in sac = a umbla cu inshelaciuni. (A fi) matza blanda = (a fi) prefacut ipocrit fatzarnic. K o matza plouata = a) abatut descurajat fara chef; b) rushinat umilit. A trai (sau a se intzelege a se avea etc. cu cineva) k matza cu shoarecele (sau cu shoarecii cu cainele) = a fi in relatzii foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi k matzele = a) a fi in relatzii foarte proaste cu cineva; b) a se certa a se insulta. A trage matza de coada = a fi stramtorat din punct de vedere material a o duce greu a fi sarac nevoiash. A se uita k matza in calendar = a nu pricepe nimic a fi cu totul strain de o problema de un subiect. (Reg.) A rupe matza in doua = a fi voinic energic curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab prapadit jigarit. 3. Nume dat unor obiecte instrumente dispozitive etc. cu care se apuca se prinde se trage sau se fixeaza ceva. Formatzie onomatopeica. Cf. alb. mica.

matza sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~tze / E: pbl fo cf alb mica] 1 (Pop) Pisica (Felis domestica). 23 (Prc) Pui (de sex feminin al) pisicii. 4 (Reg; ics) (Dea) ~tza oarba sau dea ~tza Joc de copii Si: dea baba oarba. 5 (Pop; ics) (Dea) ~tza shi shoarecele Joc de copii in care jucatorii sunt ashezatzi in cerc iar doi dintre ei care indeplinesc rolul de matza respectiv de shoarece se fugaresc in jurul cercului. 6 (Pop; ics) ~tza de vanzare Joc de copii la priveghiul mortului in care unul dintre jucatori incearca dupa un anumit sistem sa vanda celorlaltzi o matza reprezentata printro lingura. 7 (Pop; ics) ~tza popii Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 8 (Fam; ie) A fl ~ blanda A fi prefacut ipocrit. 9 (Fam; ie) A fl (k o) ~ plouata (sau uda) A fi fara chef abatut. 10 (Iae) A fi rushinat umilit. 11 (Reg; ie) (A cumpara sau a lua a fi etc.) ~tzan (sau ~n) sac Se spune despre un lucru care nul potzi cunoashte inainte de a intra in posesia lui. 12 (Fam; ie) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu ~tzan sac A umbla sau a prinde pe cineva cu inshelaciuni. 13 (Fam; ie) A trai (sau a se intzelege etc.) k ~tza cu shoarecii (sau cu shoarecele ori cu cainele) A fi in relatzii foarte rele unii cu altzii. 14 (Reg; ie) A se stupi k ~tzele A nu se intzelege bine. 15 (Iae) A se certa mahalageshte. 16 (Pop; ie) A fi invatzat k ~tza la lapte A fi rau invatzat. 17 (Iae) A avea un obicei prost. 18 (Reg; ie) A patzi cinstea ~tzei la oala cu smantana A fi batut. 19 (Reg; ie) A se invarti k ~tza imprejurul oalei cu smantana A da tarcoale unui lucru sau unei fiintze carei place. 20 (Reg; ie) A umbla k ~tza pe langa laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg; ie) A se invarti k ~tza pe langa blidul cu pasat A evita sa spuna adevarul. 22 (Reg; ie) A trai k ~tza pe rogojina A o duce rau. 23 (Fam; ie) A trage ~tza de coada (sau reg pe rogojina) A o duce greu din cauza saraciei. 24 (Reg; ie) A nu avea nici ~ la casa A fi foarte sarac. 25 (Reg; ie) A se uita k ~tza la peshte A privi cu lacomie. 26 (Fam; ie) A se uita (sau a se pricepe etc.) k ~tzan calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg; ie) Matura k ~tza Se spune despre un om murdar care ishi ascunde murdariile. 28 (Pfm; ie) A se spala k ~tza A se spala superficial. 29 (Reg; ie) (Taci) sa nu te auda (sau k te aude) ~tza Taci k spui minciuni care nu le crede nimeni. 30 (Iae) Baga de seama ce spui. 31 (Reg; ie) A calca in urme de ~ stearpa A fi indragostit. 32 (Fam; ie) A rupe ~tza in doua A fi voinic. 33 (Iae) A fi energic hotarat. 34 (Iae) A fi vrednic. 35 (Reg; iae) A se invoi din pretz cu cineva. 36 (Reg; ie) A se face ~ A se ghemui k o pisica la panda. 37 (Reg; ie) Ai oua shi ~tza A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoana vicleana k pisica ipocrita. 39 (Rar; dep) Cal slab prapadit Vz gloaba martzoaga. 40 (Ivr) Blana prelucrata a pisicii. 41 (Ivr; pgn) Blana prelucrata a unor animale asemanatoare cu pisica. 42 (Reg; lpl; gmtz) Cositze la fete. 43 (Reg is) ~ salbatica Pisica salbatica (Felis sylvestris). 44 (Inv; ic) ~ de mare Specie de sharpe cu coada lunga nedefinit mai indeaproape. 45 (Reg; ic) ~tzapopii Omida mare paroasa colorata pe spate in negruroshiatic din care iese fluturele Arctia caja Si: omida urs. 46 (Ent; reg; iae) Cantarida (Lytta vesicatoria). 4748 (Ent; reg; iae) Cainelebabei (Oniscus murarius shi asellus). 49 (Ent; reg; iae) Scolopendra (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg; iae) Repede (Cicindela compestris). 51 (Pop; ie) A se da dea ~tzapopii A se da peste cap dea rostogolul dea berbeleacul. 52 (Bot; reg) Matzishor (4). 53 (Bot; reg) Salcie. 5455 (Pgn; shhp) Creanga (mica). 56 (Bot; reg) Barbaursului (Equisetum arvense). 57 (Bot; reg) Papadie (Taraxacum ofjicinale). 58 Mushchi de pe scoartza copacilor. 59 Radacina aeriana a porumbului. 60 (Trs; Ban) Matz (11). 61 (Reg) Botnitza pentru vitzel. 62 (Pes; reg) Ostie. 63 (Reg) Fiecare dintre cele doua varfuri ale scoabei. 64 (Reg) Maner al cleshtelui de tras cercuri la butoaie la putini etc. 65 (Reg) Cleshte. 66 (Prc) Carlig al cleshtelui de tras cercuri la butoaie la putini etc. 67 (Mar) Broasca in care se fixeaza sfredelul. 68 (Inv) Ancora de nava. 69 (Trs; Ban) Carlig cu mai multe bratze indoite shi ascutzite la varf cu care se prinde shi se scoate un obiect cazut in fantana. 70 Dispozitiv de sigurantza prevazut cu un fel de gheare care serveshte la prinderea automata a coliviei dintro mina cand se rupe cablul. 71 (Reg) Latz pentru prins pasari. 72 (Reg) Bucata de lemn sau de metal care prinde capriorii unei case sau care leaga diverse partzi componente ale unei constructzii Vz grinda. 73 (Mol; Buc) Carlig gros de fier prins intro coada de lemn care serveshte la rostogolitul bushtenilor. 74 (Reg) Placa de fier cu unul sau mai multzi coltzi fixata pe fundul ulucului pentru a micshora viteza bushtenilor impinshi pe uluc. 75 (Reg) Butuc greu prins cu un capat pe o margine a ulucului shi cu celalalt sprijinit pe marginea opusa avand rolul de a micshora viteza bushtenilor impinshi pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la razboiul de tzesut. 77 (Trs) Oishte. 78 (Reg) Dispozitiv in forma de furca cu doua coarne aplicat la inima carutzei sau a carului care impiedica vehiculul oprit pe o panta sa dea inapoi. 79 (Reg) Lantz sau curea care leaga grindeiul plugului de rotile Si: potang. 80 (Trs; Olt) Cumpana de care se leaga stavila joagarului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier in forma de furca care impinge roata dintzata a joagarului. 82 (Trs; Olt; la joagar) Grauntzar. 83 (Trs; Olt) Coada a furcii joagarului. 84 (Trs; Olt) Roata zimtzata a joagarului. 85 (Trs; Olt) Fiecare dintre tortzile care intind panza joagarului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagarului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagarului. 88 (Reg) Bucata de lemn scobit care se invarteshte cepul grindeiuiui de la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patina pentru alunecat pe gheatza. 90 (Reg) Placa de fier cu coltzi ascutzitzi care muncitorii forestieri shio fixeaza pe talpa incaltzamintei k sa nu alunece. 91 (Reg) Carlig de fier cu coltzi cu ajutorul caruia muncitorii de la intretzinerea liniilor electrice sau de telegraf se urca pe stalpi. 92 (Mar) Coshuletz care are in partea superioara un cerc prevazut cu dintzi cu care pot fi prinse cozile fructelor la cules. 93 (Reg) Gratar care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie care se pune un vas la foc. 95 (Reg) Gratar de fier care se pune pe vatra sub lemnele care ard cu scopul de a le face sa arda mai bine. 96 (Reg) Dig de proportzii reduse. 9798 (Reg) Firida (mica) facuta in peretele camarii Si: (reg) matzoaca (3). 99 (Pop; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 100 (Pop; art.) Melodie dupa care se executa matza (99).

MATZA matze s. f. 1. (Pop.) Pisica; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu matza in sac = a surprinde a descoperi pe cineva care cauta sa inshele sa minta. A umbla cu matza in sac = a umbla cu inshelaciuni. (A fi) matza blanda = (a fi) prefacut ipocrit fatzarnic. K o matza plouata = a) abatut descurajat fara chef; b) rushinat umilit. A trai (sau a se intzelege a se avea etc. cu cineva) k matza cu shoarecele (sau cu shoarecii cu cainele) = a fi in relatzii foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi k matzele = a) a fi in relatzii foarte proaste cu cineva; b) a se certa a se insulta. A trage matza de coada = a fi stramtorat din punct de vedere material a o duce greu a fi sarac nevoiash. A se uita k matza in calendar = a nu pricepe nimic a fi cu totul strain de o problema de un subiect. (Reg.) A rupe matza in doua = a fi voinic energic curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab prapadit jigarit. 3. Nume dat unor obiecte instrumente dispozitive etc. cu care se apuca se prinde se trage sau se fixeaza ceva. Probabil formatzie onomatopeica. Cf. alb. mica.

matza sf [At: ANON. CAR. / Pl.: matze / E: pbl fo cf. alb mica] 1 (Pop.) Pisica (Felis domestica). 23 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (Reg.; ics) (Dea) matza oarba sau dea matza Joc de copii Si: dea baba oarba. 5 (Pop.; ics) (Dea) matza shi shoarecele Joc de copii in care jucatorii sunt ashezatzi in cerc iar doi dintre ei care indeplinesc rolul de matza respectiv de shoarece se fugaresc in jurul cercului. 6 (Pop.; ics) matza de vanzare Joc de copii la priveghiul mortului in care unul dintre jucatori incearca dupa un anumit sistem sa vanda celorlaltzi o matza reprezentata printro lingura. 7 (Pop.; ics) matza popii Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 8 (Fam.; ie) a fi matza blanda A fi prefacut ipocrit. 9 (Fam.; ie) a fi (k o) matza plouata (sau uda) A fi fara chef abatut. 10 (Iae) A fi rushinat umilit. 11 (Reg.; ie) (A cumpara sau a lua a fi etc.) matzan sac Se spune despre un lucru care nul potzi cunoashte inainte de a intra in posesia lui. 12 (Fam.; ie) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu matzan sac A umbla sau a prinde pe cineva cu inshelaciuni. 13 (Fam.; ie) A trai (sau a se intzelege etc.) k matza cu shoarecii (sau cu shoarecele ori cu cainele) A fi in relatzii foarte rele unii cu altzii. 14 (Reg.; ie) A se stupi k matzele A nu se intzelege bine. 15 (Iae) A se certa mahalageshte. 16 (Pop.; ie) A fi invatzat k matza la lapte A fi rau invatzat. 17 (Iae) A avea un obicei prost. 18 (Reg.; ie) A patzi cinstea matzei la oala cu smantana A fi batut. 19 (Reg.; ie) A se invarti k matza in jurul oalei cu smantana A da tarcoale unui lucru sau unei fiintze care i place. 20 (Reg.; ie) A umbla k matza pe langa laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg.; ie) A se invarti k matza pe langa blidul cu pasat A evita sa spuna adevarul. 22 (Reg.; ie) A trai k matza pe rogojina A o duce rau. 23 (Fam.; ie) A trage matza de coada (sau reg. pe rogojina) A o duce greu din cauza saraciei. 24 (Reg.; ie) A nu avea nici matza la casa A fi foarte sarac. 25 (Reg.; ie) A se uita k matza la peshte A privi cu lacomie. 26 (Fam.; ie) A se uita (sau a se pricepe etc.) k matzan calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg.; ie) Matura k matza Se spune despre un om murdar care ishi ascunde murdariile. 28 (Pfm; ie) A se spala k matza A se spala superficial. 29 (Reg.; ie) (Taci) sa nu te auda (sau k te aude) matza Taci k spui minciuni care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Iae) Baga de seama ce spui. 31 (Reg.; ie) A calca in urme de matza stearpa A fi indragostit. 32 (Fam.; ie) A rupe matzan doua A fi voinic. 33 (Iae) A fi energic hotarat. 34 (Iae) A fi vrednic. 35 (Reg.; iae) A se invoi la pretz cu cineva. 36 (Reg.; ie) A se face matza A se ghemui k o pisica la panda. 37 (Reg.; ie) Ai oua shi matza A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoana vicleana k pisica ipocrita. 39 (Rar; dep) Cal slab prapadit Vz gloaba martzoaga. 40 (Ivr) Blana prelucrata a pisicii. 41 (Ir; pgn) Blana prelucrata a unor animale asemanatoare cu pisica. 42 (Reg.; lpl; gmtz) Cositze la fete. 43 (Reg.; is) Matza salbatica Pisica salbatica (Felix silvestris). 44 (Inv; ic) matza de mare Specie de sharpe cu coada lunga nedefinit mai indeaproape. 45 (Reg.; ic) matzapopii Omida mare paroasa colorata pe spate in negruroshiatic din care iese fluturele Arctia caja Si: omidaurs. 46 (Ent; reg.; iac) Cantarida (Lytta vesicatoria). 4748 (Ent; reg.; iac) Cainelebabei (Oniscus murarius shi asellus). 49 (Ent; reg.; iac) Scolopendra (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg.; iac) Repede (Cicindela compestris) 51 (Pop.; ie) A se da dea matzapopii A se da peste cap dea rostogolul dea berbeleacul. 52 (Bot.; reg.) Matzishor (4) 53 (Bot.; reg.) Salcie. 5455 (Pgn; shhp) Creanga (mica). 56 (Bot.; reg.) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot.; reg.) Papadie (Taraxacum officinale). 58 Mushchi de pe scoartza copacilor. 59 Radacina aeriana a porumbului. 60 (Trs; Ban) Matz (11). 61 (Reg.) Botnitza pentru vitzel. 62 (Pes; reg.) Ostie. 63 (Reg.) Fiecare dintre cele doua varfuri ale scoabei. 64 (Reg.) Maner al cleshtelui de tras cercuri la butoaie la putini etc. 65 (Reg.) Cleshte. 66 (Prc) Carlig al cleshtelui de tras cercuri la butoaie la putini etc. 67 (Mar.) Broasca in care se fixeaza sfredelul. 68 (Inv) Ancora de nava. 69 (Trs; Ban) Carlig cu mai multe bratze indoite shi ascutzite la varf cu care se prinde shi se scoate un obiect cazut in fantana. 70 Dispozitiv de sigurantza prevazut cu un fel de gheare care serveshte la prinderea automata a coliviei dintro mina cand se rupe cablul. 71 (Reg.) Latz de prins pasari. 72 (Reg.) Bucata de lemn sau de metal care prinde capriorii unei case sau care leaga diverse partzi componente ale unei constructzii Vz grinda. 73 (Mol; Buc) Carlig gros de fier prins intro coada de lemn care serveshte la rostogolitul bushtenilor impinshi pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placa de fier cu unul sau mai multzi coltzi fixata pe fundul ulucului pentru a micshora viteza bushtenilor impinshi pe uluc. 75 (Reg.) Butuc greu prins cu un capat pe o margine a ulucului shi cu cellalt sprijinit pe marginea opusa avand rolul de a micshora viteza bushtenilor impinshi pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la razboiul de tzesut. 77 (Trs) Oishte. 78 (Reg.) Dispozitiv in forma de furca cu doua coarne aplicat la inima carutzei sau a carului care impiedica vehiculul oprit pe o panta sa dea inapoi. 79 (Reg.) lantz sau curea care leaga grindeiul plugului de rotile Si: potang. 80 (Trs; Olt) Cumpana de care se leaga stavila joagarului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier in forma de furca care impinge roata dintzata a joagarului. 82 (Trs; Olt la joagar) Grauntzar. 83 (Trs; Olt) Coada a furcii joagarului. 84 (Trs; Olt) Roata zimtzata a joagarului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din tortzile care intind panza joagarului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagarului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagarului. 88 (Reg.) Bucata de lemn scobit care se invarteshte cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patina pentru alunecat pe gheatza. 90 (Reg.) Placa de fier cu coltzi ascutzitzi care muncitorii forestieri shio asheaza pe talpa incaltzamintei k sa nu alunece. 91 (Reg.) Carlig de fier cu coltzi cu ajutorul caruia muncitorii de la intretzinerea liniilor electrice sau de telegraf se urca pe stalpi. 92 (Mar.) Coshuletz care are in partea superioara un cerc prevazut cu dintzi cu care pot fi prinse cozile fructelor la cules. 93 (Reg.) Gratar care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie care se pune un vas la foc. 95 (Reg.) Gratar de fier care se pune pe vatra sub lemnele care ard cu scopul de a le face sa arda mai bine. 96 (Reg.) Dig de proportzii reduse. 9798 (Reg.) Firida mica facuta in peretele camarii Si: (reg.) matzoaca(3). 99 (Pop.; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 100 (Pop.; art.) Melodie dupa care se executa matza(99).

MATZA ~e f. 1) pop. Mamifer carnivor de talie mica cu blana neteda cu ochi ageri (care vad shi in intuneric) foarte sprinten cu gheare ascutzite retractile; pisica. * A trai k ~a cu cainele a trai in dushmanie; a nu se impaca. A umbla cu ~a in sac a se ocupa cu lucruri necinstite. ~a blanda zgarie rau se spune despre oamenii in aparentza buni cu infatzishare inofensiva dar cu fire plina de venin. A trage ~a de coada a) a duce un trai greu; b) ashi indeplini obligatziile cu mare greutate anevoios. ~ blanda om fatzarnic. 2) Femela motanului shi a unor animale salbatice (a jderului rasului etc.). 3) rar Obiect (unealta instrument dispozitiv) cu care se apuca se trage sau se fixeaza ceva. /Onomat.

matza f. 1. Mold. pisica: matza blanda ipocrit; a umbla cu matza in sac a cauta sa inshele; 2. roata zimtzata a fusului joagarului shi (Tr.) patinele de cari se servesc plutashii k sa nu alunece pe barne (aluziune la ghiarele matzei); 3. matzapopii scolopendra (dupa conformatziunea insectei). [Termen comun idiomelor balcanice de origina imitativa dupa strigatul mitzmitz! cu care se cheama].

MÍTZA mitze s. f. 1. Pisica. Cind mam intors am gasito cu o mitza alba in bratze. IBRAILEANU A. 83. Mai motane... Dear fin lumeun stat de mitze zeu can el teash pune vornic. EMINESCU N. 43. Ne acatzaram k mitzele pe o scara ce se indoia scirtziind sub picioarele noastre. ALECSANDRI O. P. 217. Mitza blinda zgirie rau se zice despre cel care sub o aparentza de blindetze ascunde un caracter rau. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mitzan sac = a surprinde pe cineva care cauta sa inshele. Sa nu care cumva sa va prind shi pe voi cu mitzan sac k vai de mama voastra! C. PETRESCU I. I 46. A umbla cu mitzan sac = a umbla cu inshelaciuni cu viclenii. A prins pe boieri imblind cu mitzan sac shi ia pus la pedeapsa. ALECSANDRI la TDRG. A rupe mitzan doua = a fi voinic energic curajos. Acu vad shi eu k eshti barbat om verde colea care rupe mitzan doua. ALECSANDRI T. 907. A fi mitza blinda = a fi prefacut. A trage mitza de coada v. coada. A se uita (la ceva) k mitzan calendar v. calendar. Cind o prinde mitza peshte v. peshte. 2. Fig. (Depreciativ) Animal slab jigarit. Da ce vrai sa fac eu cu mitza asta bre?.. Mitza nemitza ai sa vezi numai mersul ei face mai mult decit am dat. HOGASH M. N. 9. 3. Femela jderului a risului shi a altor animale salbatice. 4. Nume dat la diverse obiecte sau instrumente in forma de gheara cu care se apuca se prinde sau se fixeaza ceva: a) un fel de ancora cu patru cirlige cu care se scoate un obiect cazut intro fintina; b) ancora de la capatul lantzului capcanei de fier care nu lasa k animalul prins sa plece cu capcana; c) (mai ales la pl.) coltzari care se pun la bocanci k sa nu alunece pe gheatza sau pe brinele plutelor; d) dispozitiv de sigurantza pentru prinderea coliviei ascensorului din mine in cazul ruperii cablului cu care aceasta este legata.

MITZA s.f. 1. (Mold. Ban. Trans. SE) Pisica. A: Denaintea leului. . . sta . . . pardosul ursul lupul . ... mitza selbateca. CANTEMIR IST. Eghiptenii la ace vrerii sa inchina mitzilor. E 1779 19^v. C: Mĕcze. Cattus. Felis. AC 352. Felis. Mucza. LEX. MARS. 205; cf. E 1703 143^r143^v. // B: Mitza intra intro pravalie. E 1717 178^v; cf. E ante 1704 21^v 22^r. 2. (Crish. Trans. SV) Ancora. Mitzele de fier carele tzin corabiia in loc N. TEST. (1648). Mitze de fer aruncara in fundul marii. MISC. SEC. XVII 133^r. // B: Cf. ST. LEX. 291. Etimologie: probabil formatzie onomatopeica. Cf. pisica; anghira.

mítza f. pl. e (sirb. mák mica bg. mák [dim. mačka] mitza care vine d. Mák alintatura din Maria. Tot de aicĭ ung. macska de unde apoĭ rut. máčka [ĭar ung. moca d. rom. mitza] alb. mač mačok motan maísa mača mitsa mitza. Cp. shi cu it. micia mucia masc. mício). Mold. Trans. Olt. sh. a. Pisica un animal felin domestic care prinde shoarecĭ. Mitza blinda zgirie raŭ oameniĭ blinzĭ in aparentza is periculoshĭ in realitate. A umbla cu mitza’n sac (cu gind s’o inecĭ) a face incorectitudinĭ. A prinde pe cineva cu mitza’n sac al surprinde cu incorectitudinĭ. A trage mitza de coada a trage targa pe uscat a trai in mizerie.

matza (pop.) s. f. g.d. art. matzei; pl. matze

matza s. f. g.d. art. matzei; pl. matze

!poámelematzei (planta) (pop.) s. f. pl. art.

!scáramatzei (joc) (reg.) s. f. art. g.d. art. scắriimatzei

MATZA s. v. ancora cracana patina papadie pirostrie pisica potang tindeche.

MATZA SALBÁTICA s. v. pisica salbatica.

mintamitzei s. v. CATUSHNICA.

mitzapopii s. v. CANTARIDA. CIINELEBABEI. GINDACDEFRASIN. OMIDAURS. PISICAPOPII. SCOLOPENDRA.

mitza s. v. ANCORA. CRACANA. PATINA. PAPADIE. PIROSTRIE. PISICA. POTING. TINDECHE.

mitza salbatica s. v. PISICA SALBATICA.

mitza (tze) s. f. Pisica. Megl. matza. Creatzie expresiva comuna multor idiomuri cf. it. micio v. fr. mite sp. miz(o) germ. Mieze bg. sb. cr. maca (de unde megl. ngr. μάτσιον alb. matsë) v. Diez I 276; Cihac II 190; Meyer 263; SHeineanu Semasiol. 177; Berneker II 1; REW 5557. Der. mitz s. m. (pisoi); mitzesc adj. (de pisica); mitzan s. m. (pisoi cotoi); mitzeshte adv. (k pisicile); mitzishor s. m. (creanga de salcie in floare serveshte drept ramura de palmier in Duminica Floriilor); mitzos adj. (capricios). Din rom. provine mag. mók (Edelspacher 19).

matza matze s.f. 1. Pisica (Felis domestica). 2. Unealta pentru culesul fructelor. 3. Carlig in forma de gheara cu care se scoate galeata din fantana. 4. Capcana de prins shoareci (ALRRM 1973: 592). 5. (bot.) Specie de salcie mica. „Maní (1 aprilie 1923) e Staulu’ cu flori shi or sfintzi matza” (Papahagi 1925). ♦ (onom.) Matza nume de familie in Maramuresh. Creatzie expresiva comuna multor idiomuri cf. it. micio vfr. mite sp. miz(o) germ. Mieze bg. scr. maca (DER SHaineanu); probabil forma onomatopeica cf. alb. mica (DEX MDA). Cuv. rom. > magh. moca (Edelspacher cf. DER).

matza e s.f. 1. Pisica. 2. Unealta pentru culesul fructelor. 3. Carlig in forma de gheara cu care se scoate galeata din fantana. 4. Specie de salcie mica. „Maní (1 aprilie 1923) e Staulu cu flori shi or sfintzi matza” (Papahagi 1925). Probabil forma onomatopeica; Cf. alb. mica; Cf. germ. Mieze nume dat pisicii germ. muzmuz „pispis” (TZurcanu).

MATZELOR Lacul ~ lac antroposalin helioterm situat in perimetrul orashului Ocna Sibiului; 1.2355 m². Ad. max.: 747 m; salinitatea la supr. ajunge la 34‰ iar la 85 m ad. atinge 323‰. Temp. apei la supr. (in timpul verii) este de 248°C iar la 15 m ad. de 363°C.

a cumpara matza in sac expr. 1. a cumpara o marfa fara ai verifica in prealabil calitatea. 2. a accepta un lucru / o idee / o afacere etc. fara o verificare prealabila.

a prinde (pe cineva) cu matza in sac / cu ocaua mica / cu ratzan gura expr. a surprinde (pe cineva) in flagrant delict; a(i) dovedi (cuiva) vinovatzia / necinstea etc.

a se uita k curca la craci / k matzan calendar / k vitzelul la poarta noua expr. a fi complet neshtiutor intrun domeniu; a nu reushi sa intzeleaga o anumita chestiune.

a trage matza de coada expr. 1. a fi sarac / nevoiash. 2. a trandavi a pierde vremea.

de sta matzan coada expr. v. de spaima.

tot un drac! / o matza! expr. acelashi lucru!