pisik² sf [At: BUL. FIL. V 191 / Pl: ~ici / E: piesa cf pisoi^2[1]] (Arg) Pisoi².

pisik¹ sf [At: PRAV. GOV. 49^r/13 / Pl: ~ici / E: pis² + ica cf tc dal pisik] 1 Animal domestic carnivor din familia felidelor cu corpul suplu acoperit cu blana deasa shi moale de diferite culori cu capul sferic botul foarte scurt ghearele retractile shi ascutzite Si: (pop) matza (Felis domestica). 2 (Spc) Femela a acestui animal. 3 (Is) ~ salbatica Animal de prada cu corpul lung de aproximativ 70 cm cu blana deasa de culoare cenushiegalbuie cu varful cozii negru precedat de doua inele negre Si: (reg) matza salbatica (Felix silvestris). 4 (Is) Ochi de ~ Far mic sau bucata triunghiulara de material reflectorizant pus la spatele unor vehicule pentru semnalizarea pozitziei. 5 (Ila) De ~ Specific pisicii¹ (1). 6 (Ial) In felul pisicii (1). 7 (Ial) K al pisicii (1). 89 (Ie; ila) (A fi) ~ blanda (A fi) prefacut Si: ipocrit fatzarnic. 10 (Ie) A trai (sau a se intzelege a se iubi etc.) k cainele (sau k shoarecele) cu ~k A fi in relatzii foarte rele unii cu altzii. 11 (Iae) A trai rau cu cineva. 12 (Ie) A umbla cu ~can traista A incerca sa inshele pe cineva. 13 (Ie) A cumpara ~k in traista A nu putea fi cunoscut un lucru inainte de a intra in posesia lui. 14 (Ie) A avea ochi de ~ A avea privirea agera. 15 (Iae) A fi viclean. 16 (Fam; ie) A face rachiu ~icii A plange fara rost. 17 (Ie) A avea noua suflete k ~k A fi rezistent. 18 (Iae) A avea o mare vitalitate. 19 (Ie) A cadea in picioare k ~k A ieshi cu bine din orice incurcatura. 2021 (Ie; ila) A fi ~ plouata (A fi) fara chef abatut descurajat. 22 (Iae) A arata prost. 23 (Iae) A avea o tzinuta necorespunzatoare. 24 (Iae) A fi umilit. 25 (Ie) A spala (sau a matura) k ~ A face o curatzenie superficiala. 26 (Iae) A fi neglijent shi murdar. 27 (Reg) A rupe ~k (de la inceput) A fi energic. 28 (Iae) A shti sashi impuna vointza. 29 (Reg; ie) A trage ~k da coada (pe rogojina) A o duce greu din cauza saraciei Si: a fi sarac a fi stramtorat. 30 (Reg; ie) A da apa (sau tzuica) la ~ci A pierde vremea degeaba. 3132 (Fam; ie) A fi (sau a face rost) de ~ pe orez (A fi sau) a face rost de ceva bun Si: a se invarti. 33 Blana prelucrata a pisicii¹ (1) Si: (irg) matza. 34 (Iht; ic) ~demare Peshte mare cu corpul turtit lipsit de solzi de forma romboidala cu coada in forma de bici prevazuta cu un spin lung shi ascutzit care contzine otrava cu care intzeapa pentru a se apara cand este atacat (Trygon pastinaca). 35 (Ent; ic) ~capopii Omida mare paroasa colorata pe spate in negruroshiatic din care iese fluturele Arctia caja Si: omidaurs (reg) matzapopii pisicutza (4)popii. 3637 (Ent; iac) Cainelebabei (Oniscus murarius shi Oniscus asellus). 38 Carucior deplasabil pe o grinda sau pe un pod rulant prevazut cu un mecanism de ridicare a sarcinilor. 39 Dispozitiv pentru agatzarea shi declansharea berbecului de soneta cu cadere libera. 40 Manunchi de sarme de otzel folosit pentru curatzirea de noroi sau de pamant a utilajelor folosite la foraj. 41 (Mun; Trs; shis ~ de lemn) Cursa primitiva de shoareci Si: (reg) matz matza. 42 (Mun; Olt) Dispozitiv in forma de furca cu doua coarne aplicat la inima carutzei sau a carului care impiedica vehiculul oprit pe o panta sa dea inapoi Si: (reg) matza. 43 (Reg) Jgheab metalic folosit k piedica la roata unei carutze sau a unui car ce inainteaza la vale. 44 Clama pentru prins perdeaua. 45 (Bot; reg; lpl) Papanash (Trifolium arvense). 46 (Mun) Fiecare dintre cei trei flacai care merg cu brezaia inaintea colindatorilor anuntzand venirea lor.

PISÍK pisici s. f. I. Animal domestic carnivor din familia felinelor cu corpul suplu acoperit cu o blana moale de culori variate cu ochii ageri; este folositor prin faptul k stirpeshte shoarecii (Felis domestica); (spre deosebire de cotoi motan) femela acestui animal; mitza. O pisica galbuie se strecura repede sub lavitza. PETRESCU S. 29. Nici k ai vazut asha pisica cuminte de cind ai facut ochi. ALECSANDRI T. I 384. Un shoarece de neam... Intilni intro zi pe chir Pisicovici Cotoi care avea bun numentre pisici. ALEXANDRESCU P. 71. ◊ (In proverbe shi zicatori) Cind pisica nui acasa shoarecii joaca pe masa (= in lipsa celor mari cei mici ishi fac de cap). Pisica cu clopotzei nu prinde shoareci (= cine se lauda prea mult dinainte cu ceea ce are de gind sa faca nu realizeaza mare lucru). Ce iese din pisica shoareci maninca se zice despre cineva cu caracter urit asemanator cu al parintzilor. Pisica blinda zgirie rau ( = nu te increde in cei blinzi caci adesea sint primejdioshi). ◊ Expr. A se intzelege (sau a trai unul cu altul a se iubi) k shoarecele (sau ciinele) cu pisica = a se certa tot timpul a nu se putea suferi. A avea ochi de pisica = a avea ochi foarte ageri shi patrunzatori. Nu mai maninca pisica otzet v. otzet. ♦ Blana animalului descris mai sus. O scurteica... captushita cu pisica. CARAGIALE la CADE. ◊ Pisica salbatica = animal de prada inrudit cu pisica domestica insa mai mare decit aceasta cu blana deasa de culoare roshcatcenushie cu dungi negre; e raspindit shi in padurile din tzara noastra (Felis silvestris). Pisica salbatica shi tigrul [titlu]. ALEXANDRESCU P. 108. Pisica de angora v. angora. Pisica siameza v. siamez. II. (Tehn.) 1. Dispozitiv de agatzare shi de desprindere a berbecului din capatul cablului de ridicare de la sonetele cu cadere libera folosite la baterea pilotzilor unei constructzii. 2. Caruciorul unei mashini de ridicat.

PISÍK ~ci f. 1) Mamifer carnivor de talie mica foarte sprinten cu blana neteda de diferite culori cu ochi ageri (care vad shi in intuneric) shi cu ghearele ascutzite retractile. ◊ ~ domestica specie de pisica care traieshte pe langa case shi se hraneshte cu shoareci. ~ salbatica specie de pisica mai mare decat cea domestica cu blana de culoare cenushie intunecata shi cu dungi negre transversale care traieshte prin paduri. ~k cu clopotzei nu prinde shoareci cel careshi da in vileag intentziile poate rata scopul urmarit. 2) Blana a acestui mamifer. 3): ~demare peshte marin veninos de talie mica avand corp in forma de romb. [G.D. pisicii] /pis + suf. ~ica

PISICA s.f. (TZR) Mitza. Ko(t)ka. Pisica. LEX. 115&{v}. Kotenci. Pui de pisica. LEX. 1683 29^r. Anatema acea pisica carea denainte ma linge shi denapoi ma zgiriie. FL. D 1700 24^v. Isop zise copiilor sa prinza o pisica. E 1777 105^r; cf. PRAV. GOV.; LEX. 1683 28^r; BIBLIA (1688); E 1748 4^r. Etimologie: pis + suf. ica. Cf. m i tz a (1).

pisica f. animal domestic din ordinul carnivorelor care prinde shoareci (Felis). [Diminutiv din pisa dupa strigatul pis! pis! cu care o chemam].

pisík f. pl. ĭ (dim. d. pispis interj. pin care chemĭ pisica; shi turc. pisi pisík bg. pisa alb. pisso engl. puss). Vest. Mitza un animal felin domestic care prinde shoaricĭ. In argot inseamna shi „moneta de 5 fr.” (pataca).

paták f. pl. e saŭ shi patacĭ (bg. peták sirb. pétak pĭesa de 5 banĭ [cp. shi cu it. patacca letzcaĭe]. V. pitac 1). Munt. Fam. Pĭesa de cincĭ francĭ de argint numita shi pisica. Cu intz. de „bumashca” e greshit. V. carboava dublon gripsor pendar.

pisík s. f. g.d. art. pisícii; pl. pisíci

pisík s. f. g.d. art. pisícii; pl. pisíci

pisík salbática s. f. + adj.

pisík salbática s. f. + adj.

PISÍK s. 1. (ZOOL.; Felis domestica) (pop.) matza (Bucov.) cotoroaba (inv.) catusha. 2. (ZOOL.) pisica salbatica (Felis silvestris) = (reg.) matza salbatica. 3. (ENTOM.) pisicapopii = (reg.) sfaiog matzapopii. 4. (TEHN.) (reg.) matza. (Piedica de la carutza numita ~.)

PISIK s. 1. (ZOOL.; Felis domestica) (pop.) mitza (Bucov.) cotoroaba (inv.) catusha. 2. (ZOOL.) pisica salbatica (Felis silvestris) = (reg.) mitza salbatica. 3. (ENTOM.) pisicapopii = (reg.) sfaiog mitzapopii. 4. (TEHN.) (reg.) mitza. (Piedica de la carutza numita ~.)

pisici s. pl. v. PAPANASH.^[1]

PISICA. Subst. Pisica pisicutza (dim.) mitza (pop.) mitzuca (dim. pop.) felina; pisica domestica pisica salbatica; pisica siameza; angora. Pisic pisicutz (dim.) mitz (pop.) mitzishor (dim. pop.) mitzuc (rar) mitzan (rar) mitzoi (rar) motoc (reg.) motan motanash (dim.) motanel cotoi cotoc (pop.) cotoshman (pop.) mirtan (reg.) pisoi pisoiash (dim.). Neamul pisicesc; motanime neamul motanilor; rasa felina. Adj. Pisicesc mitzesc (pop. shi fam.) felin. Vb. A mieuna a miorlai. A toarce. A lipai. A zgiria. A prinde shoareci. V. animale carnivore glasuri de animale.

PISÍK (< pis) s..f I. 1. Mamifer carnivor din familia felidelor cu corpul suplu acoperit cu blana deasa moale de diverse culori cu cap rotund bot scurt maxilare puternice shi gheare retractile (Felis catus); (pop.) matza. Domesticita prezinta un mare numar de rase shi de varietatzi (comuna numita shi europeana cu par scurt persana birmaneza abisiana norvegiana de padure sphinx angora siameza etc.). ◊ P. salbatica = mamifer de prada inrudit cu pisica lung de c. 70 cm cu blana cenushiegalbuie tarcata cu negru shi varful cozii negru (Felis silvestris). Traieshte in padurile de foioase din Europa shi Asia. In lume mai exista numeroase alte specii de pisici salbatice in general cu un numar mic de exemplare de exemplu in Africa p. libiana p. cu picioare negre p. de deshert in Asia p.leopard p.pescar p.marmorata in America de Sud p. de pampas p. lui Geoffrey p. chiliana p. andina; unele sunt considerate specii rare ocrotite de lege. ◊ P. de stepa (sau de barcana) = mamifer carnivor (Felis manul) inrudit cu pisica cu corpul suplu de c. 50 cm lungime cu blana cenushiegalbuie cu putzine pete negre urechi foarte mici raspandit in regiuni de stepa shi de semideshert de la Marea Caspica shi pana in centrul Chinei. ◊ P.tigru v. serval. ◊ Expr. A avea ochi de pisica = a vedea foarte bine. 2. Pisicademare = peshte selacian marin ovipar cu corpul turtit dorsoventral lipsit de solzi de c. 60100 cm lungime cu un spin veninos in coada. Exista mai multe specii; in Marea Neagra traieshte Trygon pastinaca. II. (TEHN.) 1. Dispozitiv pentru agatzarea shi declansharea berbecului de soneta cu cadere libera. 2. Caruciorul unei mashini de ridicat. 3. Manunchi de sarme din otzel folosit la curatzarea utilajelor de foraj.

pisica pisici s. f. (intl.) posheta de dama de dimensiuni reduse care in loc de fermoar sau capsa are o inchizatoare formata din doua bucatzi metalice care se trec una peste alta.

a arunca pisica (moarta) in ograda altcuiva expr. a da vina pe altcineva; a pasa raspunderea altcuiva

a se avea precum cainele cu pisica expr. a se certa intruna a nu se intzelege deloc

a se spala k pisica expr. 1. (iron.) a se spala superficial. 2. a fi neglijent.

a toarce pisicii expr. a divulga un secret.

ceasul rau pisica neagra expr. ghinion.