PISÍK pisici s. f. I. Animal domestic carnivor din familia felinelor cu corpul suplu acoperit cu o blana moale de culori variate cu ochii ageri; este folositor prin faptul k stirpeshte shoarecii (Felis domestica); (spre deosebire de cotoi motan) femela acestui animal; mitza. O pisica galbuie se strecura repede sub lavitza. PETRESCU S. 29. Nici k ai vazut asha pisica cuminte de cind ai facut ochi. ALECSANDRI T. I 384. Un shoarece de neam... Intilni intro zi pe chir Pisicovici Cotoi care avea bun numentre pisici. ALEXANDRESCU P. 71. ◊ (In proverbe shi zicatori) Cind pisica nui acasa shoarecii joaca pe masa (= in lipsa celor mari cei mici ishi fac de cap). Pisica cu clopotzei nu prinde shoareci (= cine se lauda prea mult dinainte cu ceea ce are de gind sa faca nu realizeaza mare lucru). Ce iese din pisica shoareci maninca se zice despre cineva cu caracter urit asemanator cu al parintzilor. Pisica blinda zgirie rau ( = nu te increde in cei blinzi caci adesea sint primejdioshi). ◊ Expr. A se intzelege (sau a trai unul cu altul a se iubi) k shoarecele (sau ciinele) cu pisica = a se certa tot timpul a nu se putea suferi. A avea ochi de pisica = a avea ochi foarte ageri shi patrunzatori. Nu mai maninca pisica otzet v. otzet. ♦ Blana animalului descris mai sus. O scurteica... captushita cu pisica. CARAGIALE la CADE. ◊ Pisica salbatica = animal de prada inrudit cu pisica domestica insa mai mare decit aceasta cu blana deasa de culoare roshcatcenushie cu dungi negre; e raspindit shi in padurile din tzara noastra (Felis silvestris). Pisica salbatica shi tigrul [titlu]. ALEXANDRESCU P. 108. Pisica de angora v. angora. Pisica siameza v. siamez. II. (Tehn.) 1. Dispozitiv de agatzare shi de desprindere a berbecului din capatul cablului de ridicare de la sonetele cu cadere libera folosite la baterea pilotzilor unei constructzii. 2. Caruciorul unei mashini de ridicat.