MÍTZA mitze s. f. 1. Pisica. Cind mam intors am gasito cu o mitza alba in bratze. IBRAILEANU A. 83. Mai motane... Dear fin lumeun stat de mitze zeu can el teash pune vornic. EMINESCU N. 43. Ne acatzaram k mitzele pe o scara ce se indoia scirtziind sub picioarele noastre. ALECSANDRI O. P. 217. Mitza blinda zgirie rau se zice despre cel care sub o aparentza de blindetze ascunde un caracter rau. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mitzan sac = a surprinde pe cineva care cauta sa inshele. Sa nu care cumva sa va prind shi pe voi cu mitzan sac k vai de mama voastra! C. PETRESCU I. I 46. A umbla cu mitzan sac = a umbla cu inshelaciuni cu viclenii. A prins pe boieri imblind cu mitzan sac shi ia pus la pedeapsa. ALECSANDRI la TDRG. A rupe mitzan doua = a fi voinic energic curajos. Acu vad shi eu k eshti barbat om verde colea care rupe mitzan doua. ALECSANDRI T. 907. A fi mitza blinda = a fi prefacut. A trage mitza de coada v. coada. A se uita (la ceva) k mitzan calendar v. calendar. Cind o prinde mitza peshte v. peshte. 2. Fig. (Depreciativ) Animal slab jigarit. Da ce vrai sa fac eu cu mitza asta bre?.. Mitza nemitza ai sa vezi numai mersul ei face mai mult decit am dat. HOGASH M. N. 9. 3. Femela jderului a risului shi a altor animale salbatice. 4. Nume dat la diverse obiecte sau instrumente in forma de gheara cu care se apuca se prinde sau se fixeaza ceva: a) un fel de ancora cu patru cirlige cu care se scoate un obiect cazut intro fintina; b) ancora de la capatul lantzului capcanei de fier care nu lasa k animalul prins sa plece cu capcana; c) (mai ales la pl.) coltzari care se pun la bocanci k sa nu alunece pe gheatza sau pe brinele plutelor; d) dispozitiv de sigurantza pentru prinderea coliviei ascensorului din mine in cazul ruperii cablului cu care aceasta este legata.