Definitzia cu ID-ul 687155:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
mítza f. pl. e (sirb. mák mica bg. mák [dim. mačka] mitza care vine d. Mák alintatura din Maria. Tot de aicĭ ung. macska de unde apoĭ rut. máčka [ĭar ung. moca d. rom. mitza] alb. mač mačok motan maísa mača mitsa mitza. Cp. shi cu it. micia mucia masc. mício). Mold. Trans. Olt. sh. a. Pisica un animal felin domestic care prinde shoarecĭ. Mitza blinda zgirie raŭ oameniĭ blinzĭ in aparentza is periculoshĭ in realitate. A umbla cu mitza’n sac (cu gind s’o inecĭ) a face incorectitudinĭ. A prinde pe cineva cu mitza’n sac al surprinde cu incorectitudinĭ. A trage mitza de coada a trage targa pe uscat a trai in mizerie.