PÉSHTE peshti s. m. 1. (La pl.) Clasa de animale vertebrate acvatice cu corpul de obicei alungit cu pielea acoperita cu solzi shi bogata in secretzii mucoase cu membrele transformate in inotatoare shi cu respiratzie branhiala; (shi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din aceasta clasa. ◊ Peshti zburatori = specii de peshti care pot sa sara din apa shi sa execute un zbor planat cu ajutorul inotatoarelor pectorale. La peshte = la pescuit. ◊ Expr. Cat ai zice peshte = foarte repede. A tacea k peshtele (sau k un peshte) = a nu spune nicio vorba a nu scoate un cuvant a pastra tacere completa. A trai (sau a se simtzi etc.) k peshtele in apa = a trai bine a se simtzi la largul sau; ai merge bine. A trai (sau a o duce a se zbate etc.) k peshtele pe uscat = a duce o viatza foarte grea; a face eforturi disperate (shi zadarnice). A fi cu borshul la foc shi cu peshtele in iaz = a se lauda inainte de izbanda. Cand o prinde matza peshte = niciodata. ◊ Compuse: peshteauriu (sau curcubeu soare) = peshte de culoare verdegalbuie cu pete roshii pe spate shi cu dungi albastre pe partzile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peshteciocan = specie de rechin din marile calde cu capul in forma de ciocan (Zygaena malleus); peshtefierastrau = peshte din marile calde cu botul lung turtit in forma de lama dintzata (Pristis pristis); peshtedepiatra = a) fusar; b) pietrar; peshtecuspada = peshte mare cu corpul in forma de fus cu pielea fara solzi cu capul mare shi cu falca de sus prelungita k o sabie ascutzita pe ambele muchii (Xiphias gladius); peshteleluiSolomon = specie de peshte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peshtetziganesc = a) nume generic pentru diferite specii de peshti mici; b) caracuda; c) palamidadebalta; peshtedemare = calcan. 2. Carne de peshte (1) folosita k aliment; mancare preparata din astfel de carne. ◊ Expr. (Fam.) Astai alta mancare de peshte = asta e cu totul altceva. 3. (Astron.; n. pr. pl. art.) Numele unei constelatzii din emisfera boreala. ♦ Una din cele douasprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc dupa fr. poisson) Barbat intretzinut de o femeie. ♦ Proxenet codosh. Lat. piscis.

peshte² sm [At: COD. VOR. 124/20 / V: (ivr) piste / Pl: ~ti shi (ivr) ~tiuri / E: ml piscis] 1 (Lpl) Clasa de vertebrate inferioare acvatice cu corpul de obicei alungit cu pielea acoperita de solzi shi bogata in secretzii mucoase cu membrele transformate in inotatoare shi cu respiratzie branhiala rar pulmonara. 2 (SHls; shi csc) Animal din aceasta clasa. 3 (Is) ~ alb Peshte comestibil cu carnea alba. 4 (Is) ~ti albi Albitura. 5 (Is) Untura de ~ Grasime de peshte foarte bogata in vitamina D folosita in combaterea rahitismului. 6 (Is) La ~ (sau ~ti) La pescuit. 7 (Ilv) A prinde (sau a da la) ~ A pescui. 8 (Ilav) Cat ai zice ~ Foarte repede. 9 (Ial) Intro clipa. 10 (Ial) Imediat. 11 (Ie) A tacea k ~le (sau k un ~) A nu spune nimic Si: a nu scoate un cuvant a tacea chitic. 12 (Ie) A trai (a o duce a se simtzi etc.) k ~le in apa A trai bine. 13 (Iae) A se simtzi bine. 14 (Iae) A se simtzi la largul lui. 15 (Ie) A trai (sau a o duce a se zbate) k ~le pe uscat A duce o viatza grea. 16 (Iae) A face eforturi zadarnice. 17 (Fam; gmtz; ilv) A da (mancare) la ~ti A vomita. 18 (Ilav) Cand o prinde matza ~ Niciodata. 19 (Rar; ie) A vana ~ in apa tulbure A obtzine avantaje personale datorita unei situatzii incerte. 20 (Ivr; if peshtiuri) Soiuri de peshte² (1). 21 Carne de peshte² (1) folosita k aliment. 22 Mancare preparata din astfel de carne. 23 (Ie) Astai alta mancare de ~ Astai altceva. 24 (Ie) A fi tot o mancare de ~ A fi acelashi lucru. 25 (Iht; reg; ic) ~alb (sau ~albishor) Obletz (Alburnus lucidus). 26 (Iht; reg; ic) ~leac Boarca (Sygnathus rubescens). 27 (Iht; reg; ic) ~ledearin (sau ~sarac) Boarca (Rhodeus sericeus)^[1]. 28 (Reg; ic) ~auriu (sau ~curcubeu ~soare) Peshte² de culoare verdegalbui cu pete roshii pe spate shi cu dungi albastre pe partzile laterale ale capului Si: (reg) biban american bibansoare sorete (Eupamotis gibbosus). 29 (Iht; reg; ic) ~balan Crapcaras (Carassius auratus gibelio). 30 (Iht; reg; ic) ~debataie (sau ~debatalie ~craiesc) sau ~ledoamnei Boishtean (Phoxinus phoxinus). 31 (Ic) ~ciocan Peshte² de mare cu capul in forma de ciocan (Zygaena mallens). 32 (Iht; inv; ic) ~cainesc Cainedemare (Acanthias vulgarias). 33 (Iht; reg; ic) ~ledracului Zvarluga (Cobitis taenia). 34 (Iht; reg; iac) Cara (Cobis aurata balcanica). 35 (Iht; reg; iac) Palamidadebalta (Pungitius platygaster). 36 (Ic) ~ferastrau Peshte² de mare cu botul lung turtit shi dintzat (Pristis pectinatus). 37 (Iht; reg; ic) ~firez (sau ~cutzepi ~tziganesc) Ghindrin (Gasterosteus aculeatus ponticus). 38 (Iht; reg; ic) ~demare Calcan (Scophtalmus maeoticus). 39 (Iht; reg; ic) ~negru (sau ~tziganesc) TZiganush (Umbra Krameri Walbaum). 40 (Iht; reg; ic) ~cudouanume (sau ~depiatra) sau ~letziganului Pietrar (Aspro zingel). 41 (Ic) ~paun Peshte² (1) mic frumos colorat cu jumatatea superioara a corpului albastraverzuie cu reflexe aurii iar cu cea inferioara argintie (Coris julis). 42 (Iht; reg; ic) ~depiatra Fusar (Aspro streber). 43 (Iht; reg; iac) Zglavoaca (Cattus gobio). 44 (Iht; reg; ic) ~motzanesc (sau ~pistritz ~porcesc) Porcushor (Gobio gobio shi Kessleri). 45 (Iht; reg; ic) ~rau SHalau (Lucioperca lucioperca). 46 (Ic) ~leluiSolomon Specie de peshte² (1) din familia salmonidelor (Salmo labrak). 47 (Ic) ~cuspada (sau ~cusulitza) ori ~lespada Peshte² (1) mare cu corpul fusiform cu pielea fara solzi cu capul mare shi cu falca de sus prelungita k o sabie ascutzita pe ambele muchii (Xiphias gladius). 48 (Iht; reg; ic) ~lup (sau ~cushaptenume ~tziganesc) Avat (Aspius cispius). 49 (Reg; ic) ~tziganesc Diferite specii de peshti² (1) mici shi fara valoare economica. 50 (Iht; reg; iac) Caracuda (Carassius carassius). 51 (Iht; reg; iac) Lin (Tinca tinca). 52 (Iht; reg; iac) Palamida de balta (Pungitius platygater). 53 (Bot; reg) ~depadure Hamei (Humulus lupulus). 54 (Zlg; reg; euf) SHarpe. 55 (Zlg; reg) Mormoloc. 56 (Lpl; art) Constelatzie din emisfera boreala. 57 (Lpl; art; shis Zodia ~tilor) Una dintre cele douasprezece zodii ale anului care cuprinde perioada 22 februarie 21 martie. 58 (Fig; cdp fr poisson) Barbat intretzinut de o femeie. 59 Proxenet. 60 (Pop) Parte musculoasa a bratzului sau a gambei. 61 (Pex; reg) Mushchi² de la shira spinarii. 62 (Is) ~le in cotetz Motiv ornamental popular folosit k model de cusatura sau k model pentru incondeierea oualor de Pashti. 63 (Reg; ics) ~le shi apa Joc de copii constand in realizarea unor figuri dintro sfoara cu ajutorul degetelor. 64 (Reg; ics) A vinde ~ Joc de copii nedefinit mai indeaproape. corectata

PÉSHTE peshti s. m. 1. (La pl.) Clasa de animale vertebrate acvatice cu corpul de obicei alungit cu pielea acoperita cu solzi shi bogata in secretzii mucoase cu membrele transformate in inotatoare shi cu respiratzie branhiala; (shi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din aceasta clasa. ◊ Peshti zburatori = specii de peshti care pot sa sara din apa shi sa execute un zbor planat cu ajutorul inotatoarelor pectorale. La peshte = la pescuit. ◊ Expr. Cat ai zice peshte = foarte repede. A tacea k peshtele (sau k un peshte) = a nu spune nici o vorba a nu scoate un cuvant a pastra tacere completa. A trai (sau a se simtzi etc.) k peshtele in apa = a trai bine a se simtzi la largul sau; ai merge bine. A trai (sau a o duce a se zbate etc.) k peshtele pe uscat = a duce o viatza foarte grea; a face eforturi desperate (shi zadarnice). A fi cu borshul la foc shi cu peshtele in iaz = a se lauda inainte de izbanda. Cand o prinde matza peshte = niciodata. ◊ Compuse: peshteauriu (sau curcubeu soare) = peshte de culoare verdegalbuie cu pete roshii pe spate shi cu dungi albastre pe partzile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peshteciocan = specie de rechin din marile calde cu capul in forma de ciocan (Zygaena malleus); peshteferastrau = peshte din marile calde cu botul lung turtit in forma de lama dintzata (Pristis pristis); peshtelup = avat; peshtepaun = peshte mic frumos colorat cu jumatatea superioara a corpului albastraverzuie cu reflexe aurii iar cu cea inferioara argintie (Coris julio); peshteporcesc = porcushor; peshtedepiatra = a) fusar; b) pietrar; peshtecuspada = peshte mare cu corpul in forma de fus cu pielea fara solzi cu capul mare shi cu falca de sus prelungita k o sabie ascutzita pe ambele muchii (Xiphias gladius); peshteleluiSolomon = specie de peshte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peshtetziganesc = a) nume generic pentru diferite specii de peshti mici; b) caracuda; c) palamidadebalta; peshtedemare = calcan. 2. Carne de peshte (1) folosita k aliment; mancare preparata din astfel de carne. ◊ Expr. (Fam.) Astai alta mancare de peshte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mancare de peshte = a fi acelashi lucru a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelatzii din emisfera boreala. ◊ Zodia peshtelui sau (eliptic) peshtii = una din cele douasprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc dupa fr. poisson) Barbat intretzinut de o femeie. ♦ Proxenet codosh. Lat. piscis.

PÉSHTE peshti s. m. (Uneori cu sens colectiv) 1. Animal vertebrat cu temperatura corpului variabila care traieshte in apa shi in majoritatea cazurilor are corpul acoperit cu solzi; respira prin branhii iar pentru inot are nishte aripioare. Peshtele nu trage la pescarul cu unditza scumpa shi bagaje multe. SADOVEANU I. A. 18. Cind chiuie o data... marile clocotesc shi peshtii din ele se sparie. CREANGA P. 54. Zece care mocaneshti... Iar in care ce avut ce merindes de vindut? Peshti de apa curgatoare shi de apa statatoare. ALECSANDRI P. II 105. Peshtele de la cap se impute (= coruptzia incepe de la cei mari de la cei de sus). Cauta satzi fie supushii vrednici... Dale pilda buna pentru k peshtele de la cap se impute. NEGRUZZI S. I 250. Peshtele mare inghite pe cel mic (= cei mici slabi neputincioshi sint prada celor puternici). ◊ Peshti migratori = peshti care traiesc periodic in fluvii shi in mare migrind din mare in fluvii shi invers. Peshti zburatori = specii de peshti care pot sa sara din apa shi executa un zbor planat cu ajutorul inotatoarelor pectorale mai dezvoltate. Li sau mai infatzoshat un lucru vrednic de privire pe fatza marii adeca: o multzime de peshti zburatori care ivinduse din apa stralucea k soarele. DRAGHICI R. 31. Untura de peshte = grasime a unui peshte (Gadus morrhua) din marile nordice folosita k medicament fortifiant pentru copii. ◊ Expr. Cit ai zice peshte = foarte repede intro clipa; cit ai clipi (din ochi). A tacea k peshtele (sau k un peshte) = a nu spune nimic a nu scoate un cuvint; a tacea chitic. Tace k peshtele shi tremura k varga de frica. CREANGA P. 23. A se zbate k peshtele pe uscat = a se lupta neputincios cu ceva; a o duce greu. A trai k peshtelen apa = ai merge bine a se simtzi bine a trai bine. A fi cu borshul la foc shi cu peshtele in iaz = a face planuri cu privire la un lucru inainte de al poseda a se lauda inainte de izbinda. Asta e alta mincare (de peshte) v. mincare. Cind o prinde mitza peshte = niciodata. Ciuda mii shi rau imi pare Cam iubita shi nui mare. Am nadejde co mai creshte Cind a prinde mitza peshte SHi coada de urs o creshte. JARNÍKBIRSEANU D. 431. ◊ Compuse: peshteferastrau = numele unui peshte cu botul lung turtit shi dintzat (Pristis pectinatus); peshtelup = peshte rapitor cu o gura larga care inoata foarte repede shi traieshte mai ales in riurile mari (Aspiusaspius); avat boulean; peshteporcesc = porcushor; peshtetziganesc = palamidadebalta (Pungitius platygaster); peshtedepiatra = pietrar; peshtecuspada = peshte de mare cu corpul lunguietz in forma de fus cu capul mare shi cu falca superioara prelungita (Xiphias gladius); peshtedemare = calcan. 2. (Bot.; in compusul) Peshtedepadure = hamei. Hameiul... se mai numeshte shi curpan sau peshtedepadure. SHEZ. XV 40. 3. (Astron.; la pl. art.) Numele unei constelatzii din emisfera boreala compusa din numeroase stele mici.

PÉSHTE ~i m. I. 1) Animal vertebrat acvatic cu corp de obicei prelung shi acoperit cu solzi cu aripioare pentru inot avand respiratzie in majoritatea cazurilor branhiala. ~ viu. ~ congelat. ◊ Cat ai zice ~ intro clipa; dintro data. Astai alta mancare de ~ astai complet altceva. A se zbate k ~ele pe uscat a depune eforturi disperate shi fara succes pentru a ieshi dintro situatzie grea. A tacea k ~ele a nu rosti nici un cuvant. 2) la pl. mai ales art. pop. Constelatzie din emisfera boreala. ◊ Zodia ~elui unul dintre cele douasprezece sectoare zodiacale. II. (in imbinari indicand diferite specii): ~vivipar peshte care nashte pui vii. ~veninos peshte inzestrat cu organe speciale care produc venin. ~zburator peshte marin care poate sari din apa shi zbura pe o traiectorie mica. ~cuspada peshte marin de talie mare cu corp fusiform lipsit de solzi avand falca de sus prelungita shi ascutzita k o sabie cu doua taishuri. ~ciocan peshte marin cu cap in forma de ciocan. ~ferastrau peshte marin cu gura in forma de lama de ferastrau dintzata pe doua laturi. ~depiatra peshte dulcicol de talie medie cu corp fusiform intalnit in ape adanci shi cu fund pietros; pietrar. ~lup peshte dulcicol rapitor de talie medie verzui pe spate; abat. ~porcesc peshte dulcicol de talie mica fusiform cu mustatzi patat pe laturi; porcushor. ~paun peshte marin de talie mica albastruiverzui cu nuantze aurii pe spate shi argintiu pe abdomen shi flancuri. ~tziganesc a) orice peshte marunt; b) peshte dulcicol de talie medie cu cap mic shi corp lat avand forma romboidala; caracuda; c) peshte dulcicol de talie mica cu corp fusiform verdegalbui cu pete negre avand spini dorsali shi placi osoase laterale. /<lat. piscis

peshte m. 1. animal acvatic cu sange roshu shi rece avand aripioare de innotat shi respirand prin branhii; peshte tziganesc alt nume dat avatului (a carui spinare e de un verde masliniu); 2. pl. ultimul din cele 12 semne ale zodiacului. [Lat. PISCEM].

péshte m. (lat. pĭscis ruda cu got. fisk engl. fish germ. fisch; alb. pešk; it. pesce sard. píske pv. peis cat. peix sp. pez pg peixe. Fr. poisson vine d. lat. *pĭscio ónis). Un animal acŭatic vertebrat cu singe rece. Fig. Triv. (dupa fr. maquereau). Barbat care traĭeshte pe socoteala femeilor. Pl. Peshtiĭ un semn al zodiaculuĭ. A tacea k peshtele a nu zice nicĭ un cuvint. A trai k peshtele pe uscat a trai intr’o situatziune dificila cu greŭ. A trai k peshtele in apa a fi fericit a fi la largu tau. Zool. Peshtiĭ constitue o clasa a vertebratelor aŭ singe rosh rece is in general oviparĭ shi respira pin branchiĭ. Corpu lor e k un fus turtit acoperit de solzĭ orĭ de pele. Exista shi peshtĭ de forma sherpilor saŭ turtitzĭ k nishte discurĭ saŭ chear aproape sfericĭ. Se mishca in apa pin ajutorul aripilor shi a uneĭ beshicĭ pline de aer care le permite sashĭ modifice desnsitatea shi sa se echilibreze la adincimea la care vor. Scheletu lor e osos orĭ cartilaginos. Ceĭ maĭ multzĭ peshtĭ is carnivorĭ shi duc un razboĭ invershunat intre eĭ. Uniĭ ajung pina la o marime de 67 metri. Carnea de peshte e foarte nutritiva shi din ĭa se scoate o untura pretzioasa pentru consumatziune shi industrie. Beshicile lor servesc la facut cleĭ. Pelea de rechin e intrebuintzata in pelarie. Clasa lor cuprinde numeroase familiĭ.

pishte³ sm vz peshte²

péshte s. m. pl. peshti

péshte s. m. pl. peshti

PÉSHTE s. peshteauriu (Eupomotis gibbosus) = peshtecurcubeu peshtesoare (reg.) sorete biban american bibansoare; peshtecurcubeu v. peshteauriu; peshtelespada (Xiphias gladius) = (reg.) peshtecusulitza; peshtesoare v. peshteauriu.

PÉSHTE s. v. codosh mijlocitor ofidian proxenet sharpe.

PESHTE s. (IHT.) peshteauriu (Eupomotis gibbosus) = peshtecurcubeu peshtesoare (reg.) sorete biban american bibansoare; peshtecurcubeu (Eupomotis gibbosus) = peshteauriu peshtesoare (reg.) sorete biban american bibansoare; peshtelespada (Xiphias gladius) = (reg.) peshtecusulitza; peshtesoare (Eupomotis gibbosus) = peshteauriu peshtecurcubeu (reg.) sorete biban american bibansoare.

peshte s. v. CODOSH. MIJLOCITOR. OFIDIAN. PROXENET. SHARPE.

péshte (péshti) s. m. 1. Vertebrat acvatic inferior de obicei cu solzi care respira prin branhii. 2. Carne de peshte (1.) 3. Semn de zodiac. 4. Codosh proxenet. Mr. peashte pescu megl. pęshti istr. pesht. Lat. piscem (Pushcariu 1300; CandreaDens. 1367; REW 6532) cf. alb. pešk (Philippide II 651) it. pesce prov. peis cat. peix sp. pez port. peixe. Atit mr. shi alb. cit shi der. indica prezentza unui sing. *pescu a carui absentza ar face inexplicabile cea mai mare parte a der. care urmeaza; se poate admite k forma semnalata de noi ar fi avut numai o existentza teoretica k *hainuri in inhainurat. Der. pascoi s. m. (peshtele mascul); peshtoaica s. f. (femela peshtelui; shmechera intretzinuta); peshtishoara s. f. (planta acvatica Salvinia natans); pescos adj. (bogat in peshte) care ar putea reprezenta direct shi lat. piscosus; pescui vb. (a prinde peshte); pescuit s. n. (actziunea de a pescui); pescuitor adj. (care pescuieshte); pescutz s. m. (peshtishor); pescuina s. f. (Bucov. iaz heleshteu) cu suf. din vizuina (dupa Tiktin formatzie culta din lat. piscina incrucishat cu a pescui). Cf. pescar.

PESHTI. Subst. Peshte peshtishor (dim.) pescutz (reg.). Peshte de apa dulce; peshte de mare peshte marin. Peshte rapitor. Albishor albishoara albitza obletz sorean (pop.); aterina; avat peshtelup; baboi baboiash (dim.); barbun; biban baboi (reg.) costrash (pop.); boartza; boishtean; calcan peshtedemare; caldemare calulmarii calutzdemare; caracuda peshtetziganesc; caras; cega; chefal; clean; cosac cosacel (dim.); crap crapcean (dim.); crapushtean crapoaica ciortan ciortanash (dim.); fusar peshtedepiatra ghibortz ghibortzash (dim.); guvid; guvid mare strunghil; hamsie; hering; lin; lipan; lostritza; mihaltz; morun morunash (dim.); mreana mrenutza (dim. ); nisetru nisiparitza; obletz; obletz mare tzushcov; ocheana ochenitza (dim. reg.); babushca tzaranca (reg.); palamida; palamidadebalta peshtetziganesc osar; pastrav pastravior (dim.) pastravitza (rar); pastruga; peshteauriu peshtecurcubeu peshtesoare; peshteciocan; peshtecuspada; peshtedepiatra pietrar; peshteferestrau; peshteporcesc porcushor pietroshel; peshtezburator; pisicademare; platica; plevushca; plevushcadebalta; rechin rechinalbastru rindunicademare; roshioara; sabie sabitza sabioara; sardea sardelutza (dim.); scobar scobai (reg.) matzenegre; scorpiedemare; scrumbie; scrumbie de Dunare; scrumbie albastra scrumbioara; scrumbitza; somn somnishor (dim.) somnuletz somotei; somon; stavrid; shalau; shtiuca; shtiucademare; tzipar chishcar (reg.); torpila; vatos vulpedemare; zvirluga. Pescarie pescarime (rar); ihtiofauna. Pescarie; pastravarie. Pescuit pescar. Ihtiologie. Ihtiolog. Piscicultura. Piscicultor. Adj. Piscicol. Ihtiologic. V. pescuit.

solz de peshte pseudoinstrument (v. instrumente) care executantzii il introduc intre buza de jos shi parte inferioara a danturii punandul in vibratzie prin coloana de aer a expiratziei.

peshte peshti s. m. (La pl.) Clasa de vertebrate inferioare acvatice cu corpul alungit shi acoperit de obicei cu solzi cu membrele transformate in inotatoare shi cu respiratzie branhiala. ♦ Semn in forma de peshte care reprezinta simbolul lui Iisus. Provine din compunerea literelor initziale ale cuvantului ihtis („peshte”) din expresia: Iisus Hristos Teou Iios Sotir („Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mantuitorul”). ◊ Dezlegare la peshte = permisiunea de a manca peshte in zilele cand unele sarbatori mari cad miercurea shi vinerea sau chiar in postul mare (de ex. BunaVestire). Din lat. piscis.

PESHTE subst. 1. N. (Sur X). 2. Peshtina munt. 1787 (RI I 22) cu suf. ina k in „porcina” fiind vorba de carne.

DESINIT IN PISCEM (lat.) termina in (coada de) peshte Horatziu „Ars poetica” 4: „Desinit in piscem mulier formosa superne” („Termina o femeie frumoasa in coada de peshte”). Horatziu compara opera de arta lipsita de coerentza stilistica sau de idei cu o astfel de reprezentare plastica.

PESHTELE AUSTRAL (Piscis Austrinus) constelatzie din emisfera australa; cea mai stralucitoare stea: Fomalhaut.

PESHTII (Pisces) constelatzie din emisfera boreala. Nume popular: Crapii.

peshte peshti s. m. 1. proxenet 2. amantul unei prostituate

a da la peshte expr. 1. (d. barbatzi) a acosta o femeie. 2. (mar.) a vomita.

a fi cu borshul la foc shi cu peshtele in iaz expr. a se lauda inainte de reushita.

a se simtzi k peshtele in apa expr. a trai bine; a se simtzi bine a fi in elementul sau.

a se simtzi k peshtele pe uscat expr. a se simtzi rau a nu se simtzi in largul sau.

a se termina in coada de peshte expr. (d. o actziune o naratziune etc.) a avea un sfarshit neconvingator / neclar; a se termina sub ashteptarile care le justifica inceputul.

a tacea k melcul / k peshtele expr. a nu spune nimic.

a vinde peshtele din balta / pielea ursului din padure expr. 1. a promite un lucru care nul ai. 2. a face planuri in legatura cu un lucru care inca nutzi apartzine.

ai placea peshtele / sa umble in blugi / sa umble la shlitz expr. (d. femei) a fi ahtiata dupa sex a fi nimfomana.

alta mancare de peshte expr. cu totul altceva; fara nicio legatura (cu cazul in spetza)

are balta peshte expr. folosita k formula de consolare a unui indragostit abandonat de partener

astai alta branza / caciula / mancare de peshte / poveste expr. asta e cu totul altceva; nu are nicio legatura (cu cazul in spetza)

fatza de peshte congelat expr. persoana palida.

nepotu’ lui peshte expr. (iron. peior.) ruda a unei persoane suspuse.

peshtele de la cap se impute prov. (pop.) intro comunitate / societate coruptzia incepe de la nivel inalt.

tacut k mormantul / k un peshte expr. 1. tacut taciturn rezervat. 2. discret secretos.