17 definiții pentru hamei
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HAMÉI s. m. Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus lupulus). [Var.: hăméi s. m.] – Din sl. chŭmelĭ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAMÉI s. m. Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus lupulus). [Var.: hăméi s. m.] – Din sl. chŭmelĭ.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hamei sn [At: (a. 1821) URICARIUL II, 127/31 / V: (reg) hăm~1, hem~ / Pl: ~e / E: nct] (Bot; reg) Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice se întrebuințează la fabricarea berii, a pâinii și în medicina populară (Humulus lupus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HAMÉI s. n. Plantă erbacee volubilă, cu tulpina lungă și subțire, cu flori verzui, ale cărei semințe aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus Lupulus). (Atestat în forma hemei) Și pe coasta cu hemei Nu mă va mai duce dorul. COȘBUC, P. II 172. Mulțime de ferestre se vedeau, erau înconjurate de hemei, care se agăța și pe coperișul de oale albii. CONTEMPORANUL, III 781. – Variante: hăméi (ODOBESCU, S. III 28, NEGRUZZI, S. I 96, ALECSANDRI, P. P. 407), heméi s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAMÉI m. Plantă erbacee agățătoare, cultivată pentru florile aromate și amare, folosite la fabricarea berii și în scopuri medicinale. /<sl. chumelí
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
haméĭ, V. hemeĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂMÉI s. m. v. hamei.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂMÉI s. m. v. hamei.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
meiugă sf [At: TDRG / Pl: ~uge / E: ns cf srb hmelj] (Bot; Ban) Hamei (Humulus lupulus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HĂMÉI s. n. v. hamei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HEMÉI s. n. v. hamei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hămeiu (hemeiu) n. plantă cățărătoare a cării floare galbenă-verzue se întrebuințează la fabricarea berii și la facerea unei tizane amare, tonice și depurative (Humulus lupulus). [Slav. HMĬELĬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hemeiu m. Mold. V. hămeiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hăméĭ, V. hemeĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
heméĭ (Mold.), haméĭ (Munt.) și hăméĭ (Trans.) m. ca plantă și n., pl. urĭ, ca substanță (vsl. hŭmelĭ [de orig. finică], rus. hmĕlĭ, rut. hmilĭ, pol. chmiel, bg. hmel; ung. komló, ngr. huméli, turc. hemil; mlat. humulus). O plantă agățătoare ale căreĭ florĭ amare se întrebuințează la facerea beriĭ, ĭar în med. ca tonic, amar, depurativ, antiscorbutic, antiscrofulos ș. a. (húmulus lúpulus). V. lupulină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
haméi s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
haméi s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hămeiu, -meie.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HUMULUS L., HAMEI, fam. Maraceae. Gen originar din Japonia și Europa, cca 2 specii, erbacee, aspre, anuale sau vivace, volubile. Frunze opuse, digitat-lobate, verzi-închis, serate, stipele libere, persistente. Flori dioice (cele mascule au periantul cu 5 diviziuni în formă de sepale, 5 stamine cu filamente foarte scurte, cele femele alcătuiesc un con), în racem terminal sau în axa frunzei.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M78) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M78) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hameisubstantiv masculin
- 1. Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus lupulus). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și pe coasta cu hemei Nu mă va mai duce dorul. COȘBUC, P. II 172. DLRLC
- Mulțime de ferestre se vedeau, erau înconjurate de hemei, care se agăța și pe coperișul de oale albii. CONTEMPORANUL, III 781. DLRLC
-
etimologie:
- chŭmelĭ DEX '98 DEX '09