MANCÁRE (1) mancari (3) mancaruri s. f. 1. Actziunea de a manca shi rezultatul ei. ◊ Pofta de mancare = apetit. De mancare sau deale mancarii = hrana alimente. ◊ Loc. adj. De mancare = comestibil. 2. (Abstract) Pranz; cina masa. 3. (Concr.) Ceea ce se mananca; hrana aliment. ◊ Expr. A strica mancarea degeaba = a trai degeaba fara a fi de vreun folos a nu fi bun de nimic. A o duce intro mancare shi intro bautura = a petrece a chefui intruna. ♦ Fel de bucate. ◊ Expr. Astai alta mancare (de peshte) = asta e cu totul altceva. A fi tot o mancare de peshte = a fi acelashi lucru a fi totuna. ♦ Fig. (Fam. shi depr.) Soi fel. V. manca.

mancare sf [At: PSALT. 230 / Pl: (2 3) ~cari shi (3) ~uri / E: manca] 1 Mestecare shi inghitzire de alimente Si: mancat¹ (1) (irg) mancatura (1). 2 (Is) Pofta de ~ Stare a organismului care determina consumarea unei cantitatzi de mancare Si: apetit. 3 (Is) De ~ sau deale (sau dea rar ale) ~carii Hrana. 4 (Ila) De ~ Comestibil. 5 (Inv; is) ~a pasarilor Ciuguleala. 6 (Inv; fig) Exploatare. 7 (Inv; fig) Jaf. 8 Pranz. 9 Cina. 10 (Ccr) Ceea ce se mananca. Si: hrana masa¹ (43) (pop) bucate. 11 (Spc) Hrana gatita. 12 (Pfm; ie) A strica ~a degeaba A trai fara a fi de vreun folos. 13 (Is) Mancari shi bauturi Ospetze. 14 (Ie) A o duce (sau a petrece etc. tot) intro ~ shi (intro) bautura A chefui foarte des. 1516 (Pfm; ie; ila) (Astai) alta ~ de peshte (Astai) cu totul altceva. 1718 (Pfm; ie; ila) (A fi) tot o ~ de peshte (A fi) acelashi lucru. 19 (Reg; spc) Tocana. 20 Nutretz pentru vite. 21 (Inv; csc) Roade ale campului. 22 (Inv; ila) Cu ~ Roditor. 23 (Fam; fig; dep) Soi.

MANCÁRE (23) mancari s. f. 1. Actziunea de a manca shi rezultatul ei. ◊ Pofta de mancare = apetit. De mancare sau deale mancarii = hrana alimente. ◊ Loc. adj. De mancare = comestibil. 2. (Abstract) Pranz; cina masa. 3. (Concr.) Ceea ce se mananca; hrana aliment. ◊ Expr. A strica mancarea degeaba = a trai degeaba fara a fi de vreun folos a nu fi bun de nimic. A o duce intro mancare shi intro bautura = a petrece a chefui intruna. ♦ Fel de bucate. ◊ Expr. Astai alta mancare (de peshte) = asta e cu totul altceva. A fi tot o mancare de peshte = a fi acelashi lucru a fi totuna. ♦ Fig. (Fam. shi depr.) Soi fel. [Pl. shi: (3) mancaruri] V. manca.

MANCÁRE ~ari f. 1) v. A MANCA. * De ale ~arii alimente hrana. A taia cuiva pofta de ~ a face sa nu mai poata manca. A fi de ~ a fi comestibil. 2) Preparat culinar care serveshte drept hrana. ~ de peshte. ~aruri reci. ~aruri calde. ◊ A strica ~area degeaba a nu aduce nici un folos; a nu fi bun de nimic. 3) la pl. Feluri de hrana; bucate. 4) fig. fam. Soi de lucruri de obiecte. * Astai alta ~ (de peshte) a) astai cu totul altceva; b) acum mai intzeleg. [G.D. mancarii; Pl. shi mancaruri] /v. a manca

mancare f. 1. actziunea de a manca: mancarea prea multa e vatamatoare; 2. masa dejun pranz: mancare de seara; 3. ceea ce se da de mancare bucate: mancari delicioase.

MINCÁRE (2) mincari s. f. 1. Actziunea de a minca. Il ashezau intre ele tot timpul mincarii shii tzineau de urit cu vorba BASSARABESCU V. 4. Tatal meu era nepot viteazului SfarmaPiatra care avea obicei cind se punea la masa sa inghita mai intii shepte opt bolovani k sai faca pofta de mincare. NEGRUZZI S. I 246. Nu avea pofta de mincare caci de frica i trecusa foamea dorind mai mult k sa se odihneasca. DRAGHICI R. 40. ◊ Expr. Ai trece (cuiva) pofta de mincare v. trece. A(i) taia (cuiva) pofta de mincare v. taia. Deale (sau regional dea) mincarii = hrana. Nevestele shi fetele gateau deale mincarii. BUJOR S. 132. Voi lucratzi k eu ma duc sa pregatesc ceva dea mincarii. CREANGA P. 9. 2. (Concretizat) Ceea ce se maninca ceea ce (se) serveshte pentru alimentare; hrana aliment. Peo masutza cu trei picioare aburea mincarea. SADOVEANU O. VII 65. Mincarea e buna shi vinul shi mai bun. CARAGIALE P. 45. Flacaul pune mincarea in traista injuga boii la car. CREANGA P. 142. Sa intram in sat cu soare Cam o mindra k sho floare Ce neashteapta cu mincare. JARNÍKBIRSEANU D. 24. ◊ Expr. A strica mincarea degeaba = a trai degeaba fara sa fie de vreun folos. Din trei feciori citzi are tata nici unul sa nu fie bun de nemica?! Apoi drept sa va spun k atunci degeaba mai stricatzi mincarea dragii mei. CREANGA P. 188. ♦ (Mai ales la pl.) Fel de alimente hrana. De mult nam mai mincat mincari moldoveneshti. SADOVEANU M. 180. Dupa borshul polonez veneau mincari greceshti. NEGRUZZI S. I 151. ♦ Expr. Astai alta mincare (de peshte) = asta e cu totul altceva. Fig. (Familiar depreciativ) Soi fel. Ia spunemi te rog ce mincarei cucoana Marieta musafirul dtale de la Iashi?... Ce mincare sa fie? Ia o baba nebuna shi nimic mai mult. HOGASH H. 88. Pl. shi: (2) mincaruri (CAMIL PETRESCU O. I 187).

mincáre f. pl. arĭ Actziunea de a minca. Ceĭa ce se maninca aliment bucate; ĭaurtu e o mincare care prelungeshte vĭatza. Masa prinz orĭ cina: doŭa mincarĭ pe zi a da cuĭva mincare (subst.) saŭ de mincare = de mincat (verb). Pop. se zice shi a adus demincarea (subst.).

mancáre s. f. g.d. art. mancắrii; (actziuni) pl. mancắri (feluri de mancare) mancắruri

mancáre s. f. g.d. art. mancarii; pl.(actziuni) mancari/(feluri de mancare) mancaruri

de mancáre prep. + s. f.

MANCÁRE s. 1. (mai ales in vorbirea copiilor) papare (inv. shi pop.) ospatare (fam.) halire (depr.) rumegare. (~ felului intai la masa.) 2. consumare mancat (inv. shi reg.) mancatura (fam.) halire. (Dupa ~ unui codru de paine.) 3. alimentare alimentatzie hranire mancat nutrire nutritzie. (In timpul ~rii.) 4. v. masa. 5. (concr.) aliment hrana (mai ales in vorbirea copiilor) papa (livr.) nutriment (pop.) bucate (pl.) demancare demancat leguma merinde (pl.). deale gurii (reg.) cost tain (Transilv. Maram. shi Bucov.) menaja (inv.) pishta vipt (fam.) haleala (fam. depr.) crapelnitza. (Ce ~ ai luat la drum?)

MINCARE s. 1. consumare mincat (inv. shi reg.) mincatura (fam.) halire. (Dupa ~ unui codru de piine.) 2. alimentare alimentatzie hranire mincat nutrire nutritzie. (In timpul ~.) 3. masa (inv. shi pop.) ospatz (pop.) bucate (pl.). (Haidetzi la ~.) 4. aliment hrana (mai ales in vorbirea copiilor) papa (livr.) nutriment (pop.) bucate (pl.) demincare demincat leguma merinde (pl.) deale gurii (reg.) cost tain (Transilv. Maram. shi Bucov.) menaja (inv.) pishta vipt (fam.) haleala (fam. depr.) crapelnitza. (~ este indispensabila omului; ce ~ ai luat la drum?)

MANCARE ashternut balast bandarabas clampaneala crapelnitza gloantze glojdeala goroveala haleala haleu halimos papa papica potol salafas.

a se infige la mancare expr. a manca cu lacomie.

alta mancare de peshte expr. cu totul altceva; fara nicio legatura (cu cazul in spetza)

astai alta branza / caciula / mancare de peshte / poveste expr. asta e cu totul altceva; nu are nicio legatura (cu cazul in spetza)