MANCÁRE (1) mancari (3) mancaruri s. f. 1. Actziunea de a manca shi rezultatul ei. ◊ Pofta de mancare = apetit. De mancare sau deale mancarii = hrana alimente. ◊ Loc. adj. De mancare = comestibil. 2. (Abstract) Pranz; cina masa. 3. (Concr.) Ceea ce se mananca; hrana aliment. ◊ Expr. A strica mancarea degeaba = a trai degeaba fara a fi de vreun folos a nu fi bun de nimic. A o duce intro mancare shi intro bautura = a petrece a chefui intruna. ♦ Fel de bucate. ◊ Expr. Astai alta mancare (de peshte) = asta e cu totul altceva. A fi tot o mancare de peshte = a fi acelashi lucru a fi totuna. ♦ Fig. (Fam. shi depr.) Soi fel. V. manca.