JOC jocuri s. n. 1. Actziunea de a se juca (1) shi rezultatul ei; activitate distractiva (mai ales la copii); joaca. ◊ Joc de societate = distractzie intrun grup de persoane care consta din intrebari shi raspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de cuvinte = gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu intzeles diferit; calambur. 2. Actziunea de a juca (5); dans popular; p. ext. petrecere populara la care se danseaza; hora. ♦ Melodie dupa care se joaca. ♦ Fig. Mishcare rapida shi capricioasa (a unor lucruri imagini etc.); tremur vibratzie. 3. Competitzie sportiva de echipa careia i este proprie shi lupta sportiva (baschet fotbal rugbi etc.). ♦ Mod specific de a juca de a se comporta intro intrecere sportiva. 4. Actziunea de a interpreta un rol intro piesa de teatru; felul cum se interpreteaza. Joc de scena = totalitatea mishcarilor shi atitudinilor unui actor in timpul interpretarii unui rol. 5. (SHi in sintagma joc de noroc) = distractzie cu cartzi cu zaruri etc. care angajeaza de obicei sume de bani shi care se desfashoara dupa anumite reguli respectate de parteneri cashtigul fiind determinat de intamplare sau de calcul. ◊ Expr. A juca un joc mare (sau periculos) ori ashi pune capul (sau viatza situatzia etc.) in joc = a intreprinde o actziune riscanta. A descoperi (sau a pricepe) jocul cuiva = a surprinde manevrele sau intentziile ascunse ale cuiva. A face jocul cuiva = a servi (conshtient sau nu) intereselor cuiva. A fi in joc = a se afla intro situatzie critica a fi in primejdie. ♦ (Concr.) Totalitatea obiectelor care formeaza un ansamblu un set folosit la practicarea unui joc (5). 6. (Tehn.) Deplasare relativa pe o directzie data intre doua piese asamblate considerata fatza de pozitzia de contact pe directzia respectiva. 7. Model simplificat shi formal al unei situatzii construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situatzii. ◊ Teoria jocurilor = teorie matematica a situatziilor conflictuale in care doua sau mai multe partzi au scopuri tendintze contrare. 8. (Muz.; in sintagma) Joc de clopotzei = glockenspiel. Lat. jocus.

joc sn [At: VARLAAM C. 330/2 / Pl: ~uri / E: ml jocus um] 1 Activitate distractiva mai ales la copii Si: joaca (1) (reg) jocot (2). 2 (Cdp fr jeu de société; is) ~ de societate Distractzie intrun grup de persoane care consta din intrebari shi raspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. 3 (Is) ~ de cuvinte Gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu intzeles diferit Si: calambur. 4 (Inv; ias) Gluma proasta facuta pe seama cuiva. 5 (Ilv) Ashi bate ~ (de cineva) A batjocori pe cineva. 6 (Pfm; d. o fata; ial) A intretzine raporturi sexuale cu fortza sau prin inshelatorie. 7 (Ils) Bataie de ~ Batjocura. 8 (Is) ~ de noroc Distractzie cu cartzi cu zaruri etc. care angajeaza de obicei sume de bani shi care se desfashoara dupa anumite reguli acceptate de parteneri cashtigul fiind determinat de intamplare. 9 (Ccr) Partida de joc (8) care este in curs. 10 (Ie) A fi in ~ A se afla intro situatzie critica. 11 (Iae) A fi in pericol. 12 (Iae) A fi vorba de... 13 (Ie) Ashi pune (sau ai fi cuiva) capul sau viatza in ~ Ashi risca viatza. 14 (Ie) A pune (totul) in ~ A risca (totul) in vederea realizarii unei actziuni nesigure. 15 (Ie) A juca un ~ mare (sau periculos) A intreprinde o actziune riscanta. 16 (Ie) A descoperi (sau a pricepe) ~ul cuiva A intzelege manevrele sau intentziile ascunse ale cuiva. 17 (Ie) A face ~ul cuiva A servi conshtient sau nu interesele cuiva. 18 (Is) Casa de ~ Loc in care se practica jocurile (8) de noroc. 19 Totalitate a obiectelor care formeaza un set un ansamblu folosit la practicarea unui joc (8). 20 Fel de a juca. 21 (Dupa fr; ie) ~urile sunt facute Totul este deja hotarat. 22 (Is) ~ de bursa Speculare a valorilor cotate la bursa. 23 Competitzie sportiva de echipa. 24 (Is) ~uri olimpice Intreceri sportive la vechii greci reluate shi in timpurile moderne cuprinzand mai multe discipline sportive la care participa mai multe tzari. 25 Mod specific de a se comporta intro intrecere sportiva. 26 Interpretare a unui rol intro piesa intrun film intro opera etc. 27 Fel in care se interpreteaza un rol. 28 (Is) ~ de scena Totalitate a mishcarilor shi a atitudinilor unui actor in timpul interpretarii unui rol sau ale unui cantaretz in timpul interpretarii unei melodii. 29 Interpretare a unui dans. 30 (Ccr) Dans popular. 31 Melodie dupa care se danseaza. 32 (Pgn) Hora. 33 (Pex) Petrecere populara la care se danseaza. 34 (Ccr) Loc unde se danseaza. 35 (Ie) Dacai intrat in ~ trebuie sa joci! Daca teai angajat la ceva nu mai potzi da inapoi. 36 (Gmtz; is) ~ul lui Adam shi al Evei Dragoste. 37 (Pop; ie) Nu zice hop! pana nu intra in ~ Nu te bucura inainte de a vedea sfarshitul. 38 (Fig) Fel de a se mishca sau de a actziona pentru a obtzine un rezultat. 39 (Spt; is) ~ de picioare Fel de a se mishca specific boxerilor in ring. 40 (Fig) Mishcare rapida shi capricioasa a unor lucruri. 41 Mishcare oscilatorie. 42 (Fig) Tremuratura. 43 (Fig) Alternare. 44 (Lpl; fig; is) ~uri de lumina Reflexe mobile produse de lumina pe suprafatza lucioasa a unui obiect. 45 (Lpl; fig; is) ~uri de apa Mishcari diferite shi combinate ale apei ce tzashneshte din fantanile arteziene. 46 (Teh) Deplasare relativa maxima pe o directzie data intre doua piese asamblate considerata fatza de pozitzia de contact pe directzia respectiva. 47 Model simplificat shi formal al unei situatzii construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situatzii. 48 (Is) Teoria ~urilor Teorie matematica a situatziilor conflictuale in care doua sau mai multe partzi au scopuri tendintze contrare. 49 (Muz; is) ~ de clopotzei Glockenspiel. 50 (Spt; rar) Diviziune mai mica decat setul la tenis de camp Si: game.

JOC jocuri s. n. 1. Actziunea de a se juca (1) shi rezultatul ei; activitate distractiva (mai ales la copii); joaca. ◊ Joc de societate = distractzie intrun grup de persoane care consta din intrebari shi raspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de cuvinte = gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu intzeles diferit; calambur. 2. Actziunea de a juca (5); dans popular; p. ext. petrecere populara la care se danseaza; hora. ♦ Melodie dupa care se joaca. ♦ Fig. Mishcare rapida shi capricioasa (a unor lucruri imagini etc.); tremur vibratzie. 3. Competitzie sportiva de echipa careia i este proprie shi lupta sportiva (baschet fotbal rugbi etc.). ♦ Mod specific de a juca de a se comporta intro intrecere sportiva. 4. Actziunea de a interpreta un rol intro piesa de teatru; felul cum se interpreteaza. ◊ Joc de scena = totalitatea mishcarilor shi atitudinilor unui actor in timpul interpretarii unui rol. 5. (SHi in sintagma joc de noroc) = distractzie cu cartzi cu zaruri etc. care angajeaza de obicei sume de bani shi care se desfashoara dupa anumite reguli respectate de parteneri cashtigul fiind determinat de intamplare sau de calcul. ◊ Expr. A juca un joc mare (sau periculos) ori ashi pune capul (sau viatza situatzia etc.) in joc = a intreprinde o actziune riscanta. A descoperi (sau a pricepe) jocul cuiva = a surprinde manevrele sau intentziile ascunse ale cuiva. A face jocul cuiva = a servi (conshtient sau nu) intereselor cuiva. A fi in joc = a se afla intro situatzie critica a fi in primejdie. ♦ (Concr.) Totalitatea obiectelor care formeaza un ansamblu un set folosit la practicarea unui joc (5). 6. (Tehn.) Deplasare relativa maxima pe o directzie data intre doua piese asamblate considerata fatza de pozitzia de contact pe directzia respectiva. 7. Model simplificat shi formal al unei situatzii construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situatzii. ◊ Teoria jocurilor = teorie matematica a situatziilor conflictuale in care doua sau mai multe partzi au scopuri tendintze contrare. 8. (Muz.; in sintagma) Joc de clopotzei = glockenspiel. Lat. jocus.

JOC jocuri s. n. 1. Actziunea de a (se) juca; petrecere distractiva mai ales intre copii bazata adesea pe anumite reguli conventzionale. Pina la orele de clasa de dupa prinz aveatzi timp indeajuns pentru joc. PAS Z. I 113. ◊ Fig. [Vintul] le prinde De mineca shiaprins de dor Ishi face joc in parul lor. COSHBUC P. I 88. ◊ Joc de societate = petrecere in familie bazata pe intrebari shi raspunsuri hazlii sau pe dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de cuvinte = gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu intzeles diferit; calambur. 2. (Numai in expr.) Ashi bate joc (de cineva) v. bate. Bataie de joc v. bataie. 3.. Actziunea de a juca (5); dans popular; petrecere la care se danseaza. In sat porneshte vesel jocul. PAUN PINCIO P. 56. Nu era joc nu era claca in sat la care sa nu se duca fata babei. CREANGA P. 284. Ashai jocul rominesc Cu strigat ardelenesc. JARNÍKBIRSEANU D. 359. ◊ Expr. A ieshi la joc = a incepe sa ia parte la petrecerile la care se danseaza; a ieshi la hora. Da de ieshit la joc ai ieshit? Hei! inca nu inca nam shaisprezece ani. SADOVEANU O. VII 218. A lua la joc v. lua (III 7). ♦ Fig. Mishcare repede shi capricioasa. Prin soarele fierbinte shi prin jocul luminos al pulberii lumea foia vuind. SADOVEANU O. I 511. [Fulgerele] se stingeau shuieratoare intral valurilor joc. MACEDONSKI O. I 76. Jocul valurilor albe de departe itzi pare un cird de gishte care bat din aripi. VLAHUTZA O. A. 415. 4. Intrecere sportiva partida intre doua echipe. Jocul sa desfashurat in conditzii bune. ◊ Jocuri olimpice = concursuri sportive cu caracter periodic initziate in Grecia veche shi reluate in timpurile moderne sub forma de concursuri internatzionale. ♦ Mod de a juca intro intrecere. Echipa a avut un joc elegant. 5. Actziunea de a interpreta un rol intro piesa de teatru; felul modul cum se interpreteaza. Lui Caragiale i placea jocul lui Brezeanu. ◊ Joc de scena = totalitatea mishcarilor prin care un actor intareshte efectul artistic al textului. 6. Totalitatea obiectelor care servesc la jucat (3). Un joc de shah. 7. (Uneori urmat de determinari care arata felul distractziei) Actziune distractiva bazata pe diferite combinatzii de calcul sau pe hazard shi care adesea angajeaza sume de bani. Dar jocul e joc shi norocul noroc... Incepe cartea flacaului sa se schimbe. CARAGIALE P. 47. K sa petreaca inventara un joc de cartzi. EMINESCU N. 67. De cind mam insurat joc numai vist... Ce joc monoton! NEGRUZZI S. I 74. ◊ Expr. A juca un joc mare (sau periculos) = a intreprinde o actziune riscata care poate avea urmari grave shi iremediabile. Ashi pune capul (sau viatza situatzia) in joc = a intreprinde ceva riscant. A descoperi (sau a pricepe) jocul (cuiva) = a surprinde manevra metoda ocolita shi abila (a cuiva). SHtia foarte bine k Demetru Demetrian ia priceput jocul shi k nu mai poate cadea la nici o tocmeala. C. PETRESCU A. 359. A face jocul (rar jocurile) cuiva = a servi (conshtient sau nu) prin activitatea sa interesele altuia. Face toate jocurile patronului. DEMETRIUS C. 38. (Despre bunuri materiale sau spirituale viatza soarta cuiva) A fi in joc = a se afla intro situatzie critica a fi expus sa fie pierdut distrus nimicit. Era in joc acolo ceva mult mai de pretz decit inima mea. DEMETRIUS C. 45. ♦ Joc de bursa v. bursa. 8. Largimea golului dintre doua piese care lucreaza in contact.

JOC ~uri n. 1) Activitate fizica sau mintala desfashurata din placere. ◊ ~ de societate distractzie la care participa un grup de persoane lansate in dezlegarea unor probleme amuzante. ~ de cuvinte efect verbal cu caracter de gluma obtzinut prin imbinarea unor cuvinte asemanatoare k forma dar deosebite k sens. Ashi bate ~ de cineva a lua in ras pe cineva. 2) Distractzie (a copiilor) lipsita de griji; joaca. 3) Competitzie sportiva (de fotbal de baschet etc.). * ~uri olimpice competitzii sportive sub forma de manifestari internatzionale de mare amploare care au loc o data la patru ani. 4) Dans popular. A lua la ~. 5) Petrecere cu dansuri la tzara; hora. ◊ A intra in ~ a lua parte la ceva; a participa. 6) Mishcare repede shi neregulata a ceva. ◊ ~ul valurilor. 7) tehn. Posibilitate (limitata) de deplasare independenta a pieselor dintrun ansamblu. /<lat. jocus

joc n. 1. petrecere distractziune: jocuri copilareshti; 2. exercitziu de recreatziune supus unor regule anumite: jocuri de hazard; 3. ceea ce serva la joc: joc in cartzi in shah; 4. dantz shi locul de dantzat: s’a dus la joc; 5. fig. ashi bate joc a lua in ras (v. bate); joc de cuvinte aluziune glumeatza fundata pe asemanarea vorbelor; 6. mishcare ushoara shi regulata: jocul unei mashini jocul ochilor; 7. pl. spectacol public la cei vechi: jocuri istmice. [Lat. JOCUS].

1) joc n. pl. urĭ (lat. jŏcus joc cu vorba [jocu in actziune de se numea lŭdus] it. giuoco pv. joc fr. jeu cat. jog sp. juego pg. jogo). Petrecere distractziune amuzament pin mishcarĭ saŭ alte combinatziunĭ de calcul saŭ de noroc: jocurĭ copilareshti (cum e dea baba oarba) jocurĭ de noroc saŭ indemnare (cum is cartzile shahu biliardu). Obiectele care servesc la joc: un joc de cartzĭ de shah (maĭ des: o pareche de cartzi de shah). Dans: ma duc la joc. Modu de a te mishca a vorbi a glumi: jocu uneĭ mashinĭjocu ochilor cuĭva jocu de scena al unuĭ actor. Pl. Spectacul public la cel vechĭ shi imitat shi de ceĭ noĭ: jocurile olimpice la Grecĭ. Joc de cuvinte aluziune glumeatza fundata pe asemanarea cuvintelor. Casa de joc tripoŭ casa in care se joaca cartzĭ. A fi in joc a fi in risc a fi vorba de: in razboaiele punice era in joc existentza statului roman. Atzĭ bate joc de 1. a lua in ris a ride de 2. a insulta a ofensa a injosi a batjocurĭ.

jocretúr s. n. (sport.) Joc (sportiv) care se practica in a doua parte a unui campionat ◊ „In jocurileretur din optimile de finala ale turneului de fotbal pentru juniori la Viareggio sau inregistrat rezultatele [...]” I.B. 1 II 67 p. 1 //din joc + retur//

jocshcoála s. n. Joc (sportiv) cu caracter de antrenament ◊ „Astazi va avea loc ultima partida de verificare a lotului reprezentativ. Sincer vorbind acest jocshcoala nushi poate pune amprenta pe alcatuirea natzionalei.” I.B. 9 X 69 p. 3. ◊ „Jocshcoala al lotului reprezentativ.” Sc. 8 V 75 p. 4. ◊ „Aseara [...] prima noastra reprezentativa a sustzinut un jocshcoala in compania echipei F.C. Argesh.” I.B. 13 IV 83 p. 7; v. shi 5 IV 74 p. 3 27 I 83 p. 2 19 XII 88 p. 7 (din joc + shcoala)

Istmice (jocuri) n. pl. jocuri solemne cari se celebrau odata in cinci ani la istmul de Corint in onoarea lui Poseidon.

Nemeice (jocuri) n. pl. jocuri instituite in onoarea lui Hercule invingatorul leului din Nemea.

Olympice (Jocuri) n. pl. V. Vocabular.

Pythice (jocuri) n. pl. se zice de jocurile ce se celebrau tuspatru ani la Delphi in onoarea lui Apollon Pythianul.

joc s. n. pl. jócuri

joc s. n. pl. jócuri

JOC s. 1. v. joaca. 2. v. dans. 3. v. meci. 4. jocuri balcanice v. balcaniada; jocuri olimpice v. olimpiada; jocuri universitare v. universiada. 5. interpretare. (Actorul a avut un ~ magistral.)

JOC s. 1. joaca zbenguiala zbenguire zbenguit zbintzuiala zbintzuire zbintzuit zbintzuitura zburdare zburdalnicie (reg.) zbeng zbereguiala zbintz zburda. (~ de copii.) 2. (COR.) dans (inv.) salt saltare saltatura. 3. (SPORT) disputa intilnire intrecere meci partida. (~ a durat doar trei minute.) 4. (SPORT) jocuri balcanice = balcaniada; jocuri olimpice = olimpiada. 5. interpretare. (Actorul a avut un ~ magistral.)

joc (jócuri) s. n. 1. Actziunea de a se juca activitate distractiva. 2. Actziunea de a juca pentru a cishtiga ceva. 3. Dans. 4. Despre actori actziunea de a interpreta pe scena un rol. 5. La materiale textile ape. Mr. (a)gioc megl. istr. joc. Lat. iōcus (Pushcariu 909; CandreaDens. 904; REW 4588; DAR) cf. it. giuoco prov. joc fr. jeu cat. jog sp. juego port. jogo. Cf. juca. Der. joaca s. f. (joc jucarie; distractzie) k dopdoapa tzeptzeapa etc. (dupa Tiktin shi DAR postverbal de la a juca). Din rom. provin rut. žjok (Candrea Elemente 408) rus. dzok (Vasmer I 349).

joc (coregr.) 1. Termen prin care se desemneaza dansul* popular romanesc. J. sunt manifestari artistice de o exceptzionala valoare care dovedesc vitalitatea dibacia shi puterea de creatzie a poporului nostru. Exista un mare numar de tipuri shi variante de j. care se desfashoara in toate ocaziile cand oamenii se aduna pentru a petrece. Pe langa j. practicate la hora (2) satului putem intalni shi altele cu functzii rituale sau ceremoniale legate de prilejuri specifice (calush* dragaica* etc.). K desfashurare in spatziu se impart in urmatoarele mari categorii: j. de grup (jucatorii sunt prinshi in cerc semicerc sau linie); j. de ceata (grupul de jucatori neprinshi intre ei); j. de cuplu shi j. solistic. In cadrul diferitelor formatzii exista multiple moduri in care jucatorii se prind intre ei (de maini de umeri de brau etc.) sarituri batai (pe sol sau „in pinteni”) batai cu palmele pe picioare balansuri flexiuni etc. Ritmul j. este in general binar* (2/4 rar 6/8) cu frecvente sincope* shi accente in contratimp* dar shi asimetric (5/16 5/8 7/16 10/16). Formele* arhitectonice* principale au la baza principiul inlantzuirii libere a unitatzilor de structura melodica (motive* fraze*); se intalnesc shi forme bazate pe principiul gruparii fixe a unitatzilor. 2. („un joc”) termen prin care se defineshte in Transilvania shi Banat o suita fixa de jocuri diferite care se reia ciclic. In cadrul unui „joc” partenerii nu se schimba. 3. Petrecere pop. la care se joaca. Sin.: hora (2).

joc cu clopotzei (it. campanelli; engl. orchestra bells; fr. jeu de timbres timbres; germ. Glockenspiel Stahlstabspiel). In sec. 1419 instrumentul era construit din clopotzei semisferici sau in forma de para atarnatzi pe bare de arama sau zinc shi lovitzi cu ciocanele de lemn. J. avea mai multe intrebuintzari in functzie de dimensiuni. Instr. de dimensiuni mari erau montate in turnurile primariilor sau ale bis. fiind actzionate printrun sistem de sfori sau printrun mecanism de ceasornic [v. carillon (1)] iar cele de dimensiuni mici erau utilizate la diferite solemnitatzi laice sau religioase. Pe la inceputul sec. 17 la curtzile monarhilor germ. este introdus ashazisul pian cu clopotzei (Glockenklavier). In orch. simf. contemporana se utilizeaza j. cu placi de metal distribuite pe doua shiruri ashezate pe o rama de cauciuc. Sunetele se obtzin prin lovirea placilor cu doua baghete (2) de lemn tare bombate la una din extremitatzi.

jocu dinnainte v. invartita.

jocul gainii moment ritual din ceremonialul nuptzial in Transilvania. Pe o melodie vioaie (hatzegana* hartzag*) socacitza (shefa bucatariei) aduce o gaina fripta shi impodobita care o prezinta nashului spre vanzare. Are loc un dialog versificat (strigaturi*) cu text improvizat cu caracter satiric shi comic. Sin.: a gainii.

jocul miresii pe (in) bani moment ritual din ceremonialul nuptzial in Transilvania TZara Crishurilor shi Maramuresh care marcheaza integrarea miresei in familia mirelui. Se produce dupa masa mare. Mireasa este jucata (invartita) de rudele tinere (fratzi surori veri verishoare) shi prieteni apropiatzi fiecare platind jocul; ultimul o joaca mirele care da suma cea mai mare. Banii adunatzi apartzin in exclusivitate miresei. Din punct de vedere coregrafic este o varianta simpla fragmentata de invartita* iute. Ritmul este binar* shi mishcare vioaie. Are in general melodie proprie de circulatzie zonala.

JOC DE CUVINTE s. n. (dupa fr. jeu de mots): 1. (in sens strict) efectul produs de asemanarea fonica imperfecta a cuvintelor care au insa sensuri diferite shi grafie diferita (este cazul paronimelor) sau de asemanarea fonica perfecta shi de scrierea identica dar cu sensuri diferite (este cazul omonimelor). Jocul de cuvinte se realizeaza shi cu ajutorul cuvintelor omografe (echivocul) sau al cuvintelor omofone (calamburul). 2. (in sens larg) jocul de spirit k anagrama acrostihul sharada etc.

JOCUL PAPUSHILOR Productzie dramatica populara cu caracter satiric existenta shi in folclorul oriental cercetatorii in acest domeniu k Olanescu (Teatrul la romani) M. Gaster (Literatura populara) Lazar SHaineanu (Jocul papushilor shi raporturile sale cu farsa karaghioz) stabilind unele corelatzii intre Jocul papushilor de la noi shi teatrul popular oriental. Dealtfel multa vreme Jocul papushilor era cunoscut inainte sub denumirea de Karagkiozpervé. Termenul karagkioz este pomenit shi de D. Cantemir in Istoria ieroglifica. Originar din China Jocul papushilor patrunde in folclorul turc prin intermediul pershilor contaminid shi aceasta forma de teatru popular. Despre existentza Jocului papushilor pomeneshte shi dascalul beizadelelor lui Nicolae Mavrogheni Del Chiaro care pe la 1715 vazuse la Bucureshti o asemenea farsa jucata fara perdea care o caracterizeaza k o mascherata troppo scandalosa (mascarada din caleafara de scandaloasa). Unii cercetatori (Mihail Vulpescu Poezia papushilor) gasesc o corelatzie intre acest joc shi anticele farse atelane ale romanilor. Personajele caricaturale tipuri reprezentative sociale minuite de papushari iscusitzi au delectat in trecut prin glumele shi aluziile lor satirice spuse dupa cum arata shi V. Alecsandri in Ion Papusharul unele dea dreptul altele pe de laturi multa vreme masele populare. Cel mai vechi text din acest joc al papushilor a fost dat la iveala de Gh. Dem. Teodorescu in Poezii populare aceasta manifestare teatrala circula insa in numeroase variante. Nu numai la noi dar shi in alte tzari Papushile au circulat k jocuri dramatice populare. In Moldova papusharii ishi vesteau sosirile strigind: „Papushi! Papushi! Papushi papushi de la Hushi Cu capetele cit un caush Papushile frantzuzeshti Tot sa stai sa le priveshti.” iar papushile erau prezentate in interiorul unei cutii de scinduri numita lada papushilor. Personajele k tipuri shi numar variaza (Mosh Ionica fata lui Mosh Ionica iaurgiul bragagiul turcul evreul cazacul popa dascalul cucoana Maritza sh.a.) rolul principal avindul insa Paiatza.

PANEM ET CIRCENSES (lat.) paine shi jocuri de circ Iuvenal „Satirae” X 81. In perioada de decadentza a Romei imperiale multzimilor plebee nemultzumite li se ofereau spectacole de circ in arene la sfarshitul carora li se impartzeau gratuit alimente. In atmosfera de coruptzie generala insashi gloata reclama aceste spectacole. In sens general a da panem et circenses a oferi oamenilor pomeni neinsemnate de care nu au nevoie pentru a le distrage atentzia de la problemele lor reale.

a face jocul cuiva expr. a servi (conshtient sau nu) interesele cuiva.

a ieshi din joc expr. 1. (cart.) a renuntza la continuarea unei partide de cartzi. 2. (d. o firma o companie o grupare mafiota) a ieshi din competitzie; a da faliment.

a scoate (pe cineva) din joc expr. 1. (d. antrenori) a inlocui un jucator cu rezerva acestuia. 2. (d. arbitri) a elimina din joc un jucator. 3. (d. sportivi) a accidenta grav un jucator. 4. (fig.) a elimina un concurent dintro competitzie.

ciocu’ mic shi jocul de glezne expr. (mil.) executatzi ordinul fara comentarii!

joc la doua capete expr. (pub. peior.) oportunism.

jocul de pix expr. (glum. shc.) scrietzi mai repede!