JOC jocuri s. n. 1. Actziunea de a (se) juca; petrecere distractiva mai ales intre copii bazata adesea pe anumite reguli conventzionale. Pina la orele de clasa de dupa prinz aveatzi timp indeajuns pentru joc. PAS Z. I 113. ◊ Fig. [Vintul] le prinde De mineca shiaprins de dor Ishi face joc in parul lor. COSHBUC P. I 88. ◊ Joc de societate = petrecere in familie bazata pe intrebari shi raspunsuri hazlii sau pe dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de cuvinte = gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu intzeles diferit; calambur. 2. (Numai in expr.) Ashi bate joc (de cineva) v. bate. Bataie de joc v. bataie. 3.. Actziunea de a juca (5); dans popular; petrecere la care se danseaza. In sat porneshte vesel jocul. PAUN PINCIO P. 56. Nu era joc nu era claca in sat la care sa nu se duca fata babei. CREANGA P. 284. Ashai jocul rominesc Cu strigat ardelenesc. JARNÍKBIRSEANU D. 359. ◊ Expr. A ieshi la joc = a incepe sa ia parte la petrecerile la care se danseaza; a ieshi la hora. Da de ieshit la joc ai ieshit? Hei! inca nu inca nam shaisprezece ani. SADOVEANU O. VII 218. A lua la joc v. lua (III 7). ♦ Fig. Mishcare repede shi capricioasa. Prin soarele fierbinte shi prin jocul luminos al pulberii lumea foia vuind. SADOVEANU O. I 511. [Fulgerele] se stingeau shuieratoare intral valurilor joc. MACEDONSKI O. I 76. Jocul valurilor albe de departe itzi pare un cird de gishte care bat din aripi. VLAHUTZA O. A. 415. 4. Intrecere sportiva partida intre doua echipe. Jocul sa desfashurat in conditzii bune. ◊ Jocuri olimpice = concursuri sportive cu caracter periodic initziate in Grecia veche shi reluate in timpurile moderne sub forma de concursuri internatzionale. ♦ Mod de a juca intro intrecere. Echipa a avut un joc elegant. 5. Actziunea de a interpreta un rol intro piesa de teatru; felul modul cum se interpreteaza. Lui Caragiale i placea jocul lui Brezeanu. ◊ Joc de scena = totalitatea mishcarilor prin care un actor intareshte efectul artistic al textului. 6. Totalitatea obiectelor care servesc la jucat (3). Un joc de shah. 7. (Uneori urmat de determinari care arata felul distractziei) Actziune distractiva bazata pe diferite combinatzii de calcul sau pe hazard shi care adesea angajeaza sume de bani. Dar jocul e joc shi norocul noroc... Incepe cartea flacaului sa se schimbe. CARAGIALE P. 47. K sa petreaca inventara un joc de cartzi. EMINESCU N. 67. De cind mam insurat joc numai vist... Ce joc monoton! NEGRUZZI S. I 74. ◊ Expr. A juca un joc mare (sau periculos) = a intreprinde o actziune riscata care poate avea urmari grave shi iremediabile. Ashi pune capul (sau viatza situatzia) in joc = a intreprinde ceva riscant. A descoperi (sau a pricepe) jocul (cuiva) = a surprinde manevra metoda ocolita shi abila (a cuiva). SHtia foarte bine k Demetru Demetrian ia priceput jocul shi k nu mai poate cadea la nici o tocmeala. C. PETRESCU A. 359. A face jocul (rar jocurile) cuiva = a servi (conshtient sau nu) prin activitatea sa interesele altuia. Face toate jocurile patronului. DEMETRIUS C. 38. (Despre bunuri materiale sau spirituale viatza soarta cuiva) A fi in joc = a se afla intro situatzie critica a fi expus sa fie pierdut distrus nimicit. Era in joc acolo ceva mult mai de pretz decit inima mea. DEMETRIUS C. 45. ♦ Joc de bursa v. bursa. 8. Largimea golului dintre doua piese care lucreaza in contact.