joc (jócuri) s. n. 1. Actziunea de a se juca activitate distractiva. 2. Actziunea de a juca pentru a cishtiga ceva. 3. Dans. 4. Despre actori actziunea de a interpreta pe scena un rol. 5. La materiale textile ape. Mr. (a)gioc megl. istr. joc. Lat. iōcus (Pushcariu 909; CandreaDens. 904; REW 4588; DAR) cf. it. giuoco prov. joc fr. jeu cat. jog sp. juego port. jogo. Cf. juca. Der. joaca s. f. (joc jucarie; distractzie) k dopdoapa tzeptzeapa etc. (dupa Tiktin shi DAR postverbal de la a juca). Din rom. provin rut. žjok (Candrea Elemente 408) rus. dzok (Vasmer I 349).