11 definitzii pentru alternare
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ALTERNÁRE alternari s. f. Actziunea de a alterna shi rezultatul ei. V. alterna.
ALTERNÁRE alternari s. f. Actziunea de a alterna shi rezultatul ei. V. alterna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
alternare sf [At: IORGA C. I. 21 / Pl: ~nari / E: alterna] 1 Schimbare pe rand Si: alternat1 (1). 2 Succedare Si: alternat1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ALTERNÁRE alternari s. f. Actziunea de a alterna shi rezultatul ei. Alternare de versuri shi proza.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ALTERNÁRE alternari s. f. Actziunea de a alterna shi rezultatul ei.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ALTERNÁRE s.f. Actziunea de a alterna shi rezultatul ei. ◊ (Biol.) Alternare de generatzii = succesiune regulata a unei generatzii sexuate cu alta asexuata. [< alterna].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
alternare f. 1. fapta de a alterna; 2. lucrare alternativa.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*alternare f. Actziunea de a alterna.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
alternáre s. f. g.d. art. alternắrii; pl. alternắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
alternáre s. f. g.d. art. alternarii; pl. alternari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ALTERNÁRE s. alternantza rotatzie succesiune. (~ culturilor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ALTERNARE s. rotatzie succesiune. (~ culturilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
alternare, alternarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a alterna shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: alternantza rotatzie succesiune
- Alternare de versuri shi proza. DLRLC
- 1.1. Alternare de generatzii = succesiune regulata a unei generatzii sexuate cu alta asexuata. DN
-
etimologie:
- alterna DEX '09 DEX '98 DN