invingere sf [At: PRAXIUL ap. GCR I 15/2 / V: (inv) ~nce~ invencere ~ncire vencere vincere vincire / Pl: ~ri / E: invinge] 1 Infrangere a unui adversar in lupta Si: invins¹ (1) (inv) invincatura (1). 2 Dovedire a superioritatzii intro intrecere sportiva Si: invins¹ (2) (inv) invincatura (2). 3 Autocontrol al pasiunilor slabiciunilor proprii Si: invins¹ (3) (inv) invincatura (3). 4 Aflare sub influentza unei mari pasiuni Si: invins¹ (4) (inv) invincatura (4). 5 (Inv) Obligare de a plati o datorie o dare etc. Si: invins¹ (5). 6 (Reg; nob) Lupta. 7 (Inv) Prevalare.

INVÍNGERE s. f. Actziunea de a invinge.

invingere f. actzitmea de a invinge shi rezultatul ei: victorie infrangere.

invíngere f. Actziunea de a invinge biruintza victorie.

INVÍNGE invíng vb. III. Tranz. shi intranz. 1. Tranz. A birui a infrange un adversar (in razboi); a triumfa a dobori. ♦ A cashtiga o intrecere sportiva a ieshi invingator intro competitzie. 2. A stapani a infrana a domina o dorintza o pasiune o slabiciune etc. ♦ A inlatura greutatzi obstacole; a dobori a birui. 3. Intranz. A reushi sa duca ceva la bun sfarshit; a o scoate la capat; a razbi. In + vince (inv. „a invinge” < lat.).

invincere sf vz invingere

invincire sf vz invingere

invinge [At: MOXA 403/10 / V: (inv) ~nce ~vence ~nci / Pzi: inving / E: in + lat vincere] 1 vt A infrange adversarul in lupta Si: a dobori. 2 vt A se dovedi superior adversarului intro intrecere sportiva Si: a triumfa. 34 vtr A(shi) stapani o pasiune o slabiciune. 5 vt A fi copleshit de o pasiune. 6 vt (Pex) A duce pana la capat. 7 vr (Reg; nob) A se lupta. 8 vt (inv) A ieshi deasupra Si: a prevala. 910 vtr (Inv) A (se) obliga sa plateasca o datorie dare etc.

veni [At: PSALT. HUR. 64^r/13 / Pzi: 1 vin (ivp ) viu 2 vii (irg) vini 3 vine 6 vin (reg) vine / Pfs shi: 6 (inv) vinera / Cj shi: 1 (ivp) sa viu 2 (reg) sa vini 3 6 (ivp) sa vie (pop) sa via / Grz: venind (ivp) viind / Par: venit (reg) vint vind / Imt: 2 vino (pop) vina / E: ml venire] 1 vi (D. fiintze) A se deplasa spre locul unde se afla cineva sau ceva. 2 vi (D. fiintze) A se apropia de un anumit loc de o ashezare etc. 3 vi (Ie) A se intoarce (sau a se duce a pleca etc.) cum a ~t A se intoarce fara ashi fi realizat tzelul pentru care a facut deplasarea. 4 vi (D. bani obtzinutzi fara efort; ie) A se duce cum (sau precum) a (sau au) ~t A fi cheltuitzi cu ushurintza fara a realiza ceva. 5 vi (Pfm; adesea in legatura cu „a avea pe” „a fi plin de” etc.; ic) Vinoncoace (sau vinoncoa) Farmec senzual care il emana o persoana (mai ales o femeie) Si: sexappeal. 6 vi (Rar; iac) Ispita. 7 vi (Pex; d. ambarcatziuni) A se deplasa pe apa apropiinduse (de ceva sau de cineva). 8 vi (Pan; d. pasari) A zbura (dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat). 9 vt (Pan; d. obiecte) A se deplasa prin aer cu viteza dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat (fiind lansat azvarlit). 10 vi (Cu determinari introduse prin pp „pe la” „prin” „peste”) A merge strabatand un loc o intindere de pamant Si: a trece (prin...). 11 vi (Cu determinari locale in care de obicei alterneaza „de la” sau „din” cu „la” sau „in”) A merge dintrun loc in altul dintro parte in alta. 12 vi (Cu determinari locale introduse de obicei prin pp „din” „de la” sau construit cu „de unde” care indica punctul de plecare) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva sau la cineva. 13 vt (Cu determinari locale introduse de obicei prin pp „din” „de la” sau construit cu „de unde”) A proveni¹ din ... 14 vi (Pfm; ie) Asha (sau acum) mai vii deacasa Se spune aprobativ cuiva care revine asupra unei hotarari sau care adopta o atitudine mai intzeleapta mai concilianta. 15 vi (Iae) Se spune aprobativ cuiva care reusheshte sashi precizeze punctul de vedere. 16 vi (Pop) A(shi) ~ deacasa A se lamuri asupra unui lucru. 17 vi (Ie) Mergi (sau mergetzi sa mergi etc.) ori dute (sau ducetziva sa te duci etc.) pleaca (sau plecatzi etc.) de unde ai (sau atzi etc.) ~t Pleaca (sau plecatzi etc.) de aici! 18 vi (Iae) Lasama (sau lasatzima etc.) in pace! 19 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) in (ori intru) intampinare sau ai ~ (cuiva) inainte (ori inv in fatza reg in cale) a ~ in (sau intru) intampinarea (cuiva) a ~ inaintea (cuiva) A intampina (pe cineva). 20 vi (Ie) A ~ in intampinarea a ceva A anticipa o idee o teorie etc. 21 vi A aparea k o consecintza un efect a ceva Si: a decurge (4) a deriva (3) a rezulta a se trage din... 22 vi (Ie) De aici vine (apoi) (aceea) k... sau de unde vine k... Datorita acestui fapt. 23 vi (Ie) Din aceasta cauza. 24 vi Ashi avea originea din ceva sau de undeva Si: a proveni. 25 vi (D. limbi sau d. elemente ale unei limbi) Ashi avea originea shi a evolua istoric din... Si: a deriva (4). 26 vi (Inv; d. dispozitzii hotarari etc. oficiale) A emite. 27 vi A avea k sursa k punct de plecare. 28 vi (De obicei cu determinari locale introduse prin pp „la” „pana la” „in” „pana in” etc. care indica punctul de sosire) A ajunge intrun anumit loc (care reprezinta punctul final al deplasarii) Si: a descinde (5). 29 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) iapa la hatz A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 30 (D. fiintze; ie) A ~ pe (sau in) lume (ivr) a ~ la viatza A se nashte. 31 vt (Bis; d. Fiul lui Dumnezeu; ie) A ~ pe (sau in inv pre) lume sau a ~ cu trup A se intrupa. 32 vi (Pop) A ~ alba in sat A se lumina de ziua. 33 vi (Ie) A(i) ~ la tzanc (sau rar la pont) A sosi la momentul oportun. 34 vi (Inv; ie) A ~ la mijloc A interveni. 35 vi (Inv; ie) A ~ fara vistavoi A sosi (undeva) pe neashteptate. 36 vi (Pop; ie) A(i) ~ (cuiva) dragush la caush (sau reg roaga murga la traista al nan la gavan sura la masura) Exprima o amenintzare. 37 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) (Mosh) Ene pe la gene A i se face somn. 38 vi Ai ~ (cuiva) mucul la deget (sau cutzitul la gat) A ajunge intro situatzie grea. 39 vi (Iae) A fi in primejdie. 40 vi (Iae) A ajunge la limita rabdarii. 4142 vi vrim A(i) ~ (cuiva) in (sau inv intru spre) ajutor (ori sprijin reg ajutorare) sau a ~ in (inv intru) ajutorul (sau sprijinul) (cuiva) a se ~ in ajutorul (cuiva) (inv) a(i) ~ (cuiva) ajutor (ivr) a ~ (cuiva) cu mana de ajutor A interveni (prompt) pentru a ajuta pe cineva. 43 vi (Iae) A fi de folos cuiva. 44 vi (Ie) A ~ in sprijinul sau ajutorul (a ceva ori a cuiva) A aduce argumente in favoarea (sustzinatorului) unui anumit punct de vedere. 45 vi (Ie) A(i) ~ de hac (sau inv a ~ la hac) A pedepsi pe cineva. 46 vi (Iae) A gasi modalitatea de a face inofensiv pe cineva care provoaca nemultzumiri suparari necazuri. 47 vi (Ie) A(i) ~ de hac A depashi o dificultate un ostacol etc. 48 vi (Ivr) A ~ deasupra A deveni invingator. 49 vi (Ivp; ie ) A(i) ~ (cuiva) la (ori in) mana sau a ~ pe (ori in la) mana (ori mainile) cuiva A ajunge la dispozitzia cuiva. 50 vi (Ivr; ie) A ~ la bani A cashtiga bani. 51 vi (Iae) A obtzine bani. 52 vi (D. obiecte mai ales d. marfuri; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”) A ajunge la destinatzie. 53 vi (D. obiecte mai ales d. marfuri; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”) A fi adus undeva. 54vi (Inv; ie) A ~ la (sau in) mana (sau mainile) (cuiva) ori ai ~ (cuiva) la (sau in sub a) mana A ajunge in posesiunea cuiva. 55 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) cartzile A trage sau ai cadea cartzi bune (potrivite pentru a cashtiga la jocul de cartzi). 56 vi (D. inshtiintzari mesaje scrisori etc.; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”; de obicei construit cu dativul pronumelui personal) A ajunge la destinatar. 57 vi (D. inshtiintzari ordine etc.; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”; de obicei construit cu dativul pronumelui personal) A deveni cunoscut celui caruia i este adresat destinat. 58 vi (Inv; ie) Ai ~ mazilie (sau mazilia) A fi inlaturat de la domnie. 59 vi (D. publicatzii periodice) A fi difuzat (3). 60 vi (D. lumina sunete mirosuri etc.; adesea construit cu dativul) A se propaga prin spatziu pana intrun anumit loc. 61 vi (D. lumina sunete mirosuri etc.; adesea construit cu dativul) A deveni perceptibil. 62 vi (D. shtiri zvonuri etc. sau pex d. fapte intamplari etc.; ie) A ~ la (sau in inv prin) urechile (sau cunoshtintza inv auz auzul) (cuiva) ori ai ~ (cuiva) la urechi A ajunge la cunoshtintza cuiva. 63 vi (Cu determinari nume de persoane sau echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu”) A insotzi (pe cineva) sau a fi insotzit (de cineva). 64 vi A aduce cu sine. 65 vi (La unele jocuri de cartzi; ie) A juca pe ~ (sau pe venite) A juca in contul banilor care vor fi adushi ulterior. 66 vi (Pan; cu determinari nume de abstracte de actziuni etc.) A fi mesagerul a ceva. 67 vi (Cu determinari care indica idei proiecte propuneri etc.) A propune¹. 68 vi (Ivp ; d. fiintze de obicei cu determinari introduse prin pp „asupra” „peste” „impotriva” etc.) A se repezi asupra cuiva sau peste ceva cu intentzii dushmanoase agresive. 69 vi (Pop; pex; d. vehicule sau d. conducatori de vehicule) A izbi (intrand in coliziune cu ...). 70 vi A se napusti printro actziune militara asupra dushmanului asupra unui loc detzinut de acesta etc. 71 vi A patrunde in numar mare (shi pe neashteptate) pe un teritoriu strain cu scopul de al jefui de al cotropi. 72 vi (Ie) Doar nu vin turcii (sau tatarii) ori doar nu vin turcii nici tatarii Se spune pentru a calma pe cineva prea grabit sau infricoshat fara motiv. 73 vi (Mai ales d. animale sau pasari de prada) A se napusti pentru a rapi a ucide (pe cineva) sau a devora (ceva). 74 vi (Determinat prin „inauntru” sau prin alte determinari locale care indica un spatziu delimitat sau considerat k atare shi introduse de obicei prin pp „in”)A intra in ... 75 vi (Pex; udp „prin” „in”) A patrunde printro deschizatura printrun spatziu ingust delimitat etc. 76 vi (Determinat prin „afara” sau prin alte determinari locale introduse de obicei prin pp „din”) A ieshi. 77 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „la” sau in dativ) A vizita (1). 78 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „la” care indica intruniri manifestari publice) A lua parte (la ...). 79 vi (Pop) A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 80 vi (De obicei insotzit de propozitzii circumstantziale finale) A se prezenta la cineva sau undeva (cu un anumit scop cu o anumita intentzie). 81 vi (Ie) A ~ pe capul cuiva A cauza cuiva suferintze necazuri etc. 82 vi (Ie) Bine ai (sau atzi) ~t (sanatos sanatoshi) Formula de salut cu care este intampinat un oaspete. 83 vi (Ie) Bine k ai (sau atzi etc.) ~t Formula prin care se evidentziaza satisfactzia fatza de oportunitatea sosirii cuiva. 84 vi (Trs; Mol) A ~ la usha (sau la pragul) (cuiva) sau ai ~ (cuiva) la usha A se prezenta la cineva pentru ai cere ospitalitate ajutor bunavointza. 85 vi (Mol; ie) A ~ k la borsh A se prezenta undeva shi a pleca de acolo in graba. 86 vi (Pop; ie) A ~ (undeva) dupa (cineva sau ceva) A cauta (pe cineva sau ceva) in locul unde se afla se ascunde etc. 87 vi (Ie) A ~ in numele (sau din partea) cuiva A se prezenta (undeva) k mesager k reprezentant al cuiva. 88 vi (Inv; ie) A ~ in numele cuiva A se prezenta (undeva) danduse drept altcineva shi uzand prin inshelaciune de autoritatea acestuia. 89 vi (Inv; ie) A ~ inainte A se intalni (pe parcursul unei relatari al unei expuneri). 90 vi (Inv; d. fapte intamplari; iae) A se petrece. 91 vi A se adresa cuiva. 92 vi A solicita cuiva ceva. 93 vi (D. bolnavi) A consulta un medic. 94 vi (Pop) A se prezenta la o persoana de sex feminin pentru a o cere in casatorie. 95 vi (Jur; de obicei cu determinari k „inaintea” „spre infatzishare” „de fatza” „la judecata” etc.) A se infatzisha (k parte) in fatza unei autoritatzi judiciare sau a unui organ de justitzie Si: a comparea. 96 vi A trece de partea cuiva. 97 vi A se alatura cuiva intro actziune Si: a se alia (2). 98 vi A deveni adeptul cuiva. 99 vi (De obicei determinat prin „jos”) A se deplasa de sus in jos (pe o suprafatza) Si: a cobori (3) a scobori. 100 vi A cadea (cu viteza) de la o inaltzime oarecare. 101 vi (Reg; d. portziuni de teren; ie) A ~ in vale A se prabushi. 102 vi (Tlg; d. divinitatzi) A cobori (din cer) in lumea pamanteasca. 103 vi (D. necazuri suferintze etc.) A se abate asupra cuiva sau a ceva. 104 vi (Ie) A ~ de sus A proveni de la o autoritate superioara. 105 vi (Pop; d. fiintze; urmat de determinari indicand partea corpului care intra in contact cu locul caderii) A cadea la pamant. 106 vi (Trs; d. piele; ie) Ai ~ jos A i se desprinde de pe corp. 107 vi (Pop; d. fiintze; cu determinari k „sus” „in sus” etc.) A se indrepta in sus (spre un loc mai ridicat) Si: a (se) urca a (se) sui. 108 vi (D. corpuri) A se ridica deasupra (apei). 109 vi (Ivp; ie ) A ~ la iveala (sau la aieve la aratare) A fi dezvaluit. 110 vi (D. fiintze; de obicei cu determinari modale k „mai” „iar” „inapoi” etc.) A se intoarce in locul de unde a plecat Si: a reveni¹. 111 vi (Reg; irn; ie) A ~ de la biserica A se intoarce beat acasa. 112 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) numai numele A muri undeva departe de locul de unde a plecat. 113 vi (D. obiecte) A fi returnat cuiva. 114 vi (D. obiecte partzi ale lor etc.; ie) A ~ la loc A recapata pozitzia initziala. 115 vi (D. animale mai ales d. pasari) A se intoarce din migratzie. 116 vi A redobandi stare o situatzie anterioara. 117 vi (Ie) Ashi ~ in chef Ashi recapata buna dispozitzie. 118 vi (Ie) Ashi ~ in fire (sau in sineshi reg in ori in puteri inv la firea sa) Ashi recapata fortzele vigoarea (dupa o stare de slabiciune de depresiune etc.) Si: a se restabili. 119121 vir vim Ashi ~ in fire (sau in simtzire in simtziri in sine irg la fire reg in ori in oara in minte in firi in horatic la ori la oara la minte la rand) sau reg a ~ in fire (sau in ori in minte la cale) a se ~ in fire (sau in oara in minte la fire) ai ~ in fire (sau in ori in oara in forma in putere la fire) Ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize etc. 122124 vir vim (Iae) A se desmetici dintro stare de toropeala de ametzeala de leshin etc. 125 vi (Ie) Ashi ~ in fire (sau in sine reg in ori inv la fire) sau reg a ~ in ori Ashi recapata calmul stapanirea de sine (dupa un moment de spaima furie descumpanire etc.). 126127 viim (Ie) Ashi ~ in fire (sau in cunoshtintza inv in minte in cunoshtintzi in socoteala intru sineshi la socoteala reg in ori la minte fam in mintzi) sau inv a ~ intru sine (sau in sineshi in mintea sa) inv ai ~ in socotintza Ashi redobandi capacitatea de judecata de discernamant (renuntzand la idei la intentzii sau la fapte nepotrivite condamnabile). 128129 viim (Iae) A se lamuri (in legatura cu o situatzie). 130 vi (D. simtzuri fortza putere etc. ale oamenilor) A se reface. 131 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau sufletul) la loc Ashi recapata calmul buna dispozitzie curajul dupa un moment de emotzie de spaima de descurajare etc. 132 vi (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) fatza (la loc) Ashi recapata expresia infatzisharea fireasca revenindushi dupa o emotzie puternica o boala etc. 133 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau suflet) A capata curaj. 134 vi (Mar; Trs; ie) Ai ~ (cuiva) fire (sau oara putere rasuflu) Ashi reveni dintro stare de leshin de ametzeala etc. 135 vi (Ivr; ie) A ~ in viatza A invia. 136 vi (Ivp ; d. ape; de obicei urmat de determinari locale sau modale) A curge (la vale) (in cantitate mare). 137 vi (Ivp; pex; d. ape; de obicei urmat de determinari locale sau modale) A (se) revarsa. 138 vi (Ivp; d. ape; ie) A ~ mare Ashi spori debitul (revarsanduse). 139 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) apa (sau apa) la moara sau a ~ apa (sau apa) (shi) la (sau pe) moara cuiva A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 140 vi (Ivp; d. ape curgatoare; cu determinari introduse mai ales prin pp „din”) A izvori. 141142 vi (Ivp; de obicei cu determinari introduse prin pp „in”) A se varsa (2526). 143 vi (Pop; ie) A ~ la matca (sau la vad¹) A reintra in albie dupa revarsare. 144 vi (Ivp; d. ape curgatoare; udp „alaturea cu” „prin” „pe langa” etc.) A curge pe langa sau prin ... 145 vi (Pop; adesea cu valoare incoativa) A curge (la un robinet pe o tzeava intro instalatzie etc.). 146 vi (Pop; d. lichide organice) A se scurge. 147 vi (Udp „pana la” „la”) A ajunge pana la nivelul ... 148 vi (Ie) A nui ~ (cuiva) nici la degetul cel mic A nu se putea compara cu cineva (din cauza inferioritatzii in care se afla). 149 vi (Pop; ie) Ai ~ (cuiva) apa la gura (sau la gat) sau (ivr) a ~ apa la gura A se afla intro situatzie foarte dificila. 150 vi (Iae) A fi in mare pericol. 151 vi (Iae) A ajunge la limita suportabilului. 152 vi (Ie) A ~ la masura A ajunge la marimea prestabilita sau normala. 153 vi (Ie) A ~ cotul la masura sau a veni tafta la cot A se potrivi. 154 vi (Ivp ; d. obiecte bunuri etc.) A fi evaluat k marime k greutate k volum (in unitatzi corespunzatoare). 155 vi (Ivp; d. marfuri) A fi evaluat k pretz. 156 vi (Ivp; d. marfuri) A costa (1). 157 vi (Inv; d. oameni) A ajunge (cu numaratoarea) la numarul de ... 158 vi (Ivp) A rezulta in urma unui calcul. 159 vi (Inv; ie) A ~ la (sau pe) suta A fi in procent de ... 160 vi (Inv) A se cuprinde in alt numar Si: (inv) a merge. 161 vi (D. forme de relief repere geografice etc.) A fi situat undeva (prin raportare la ...). 162 vi (D. drumuri hotare etc.) A avea traseul (din directzia ... cu incepere din ... pana la ...). 163 vi (D. constructzii sau d. partzi ale unei constructzii) A fi amplasat pe un anumit loc. 164 vi (D. obiecte sau d. componente ale unui ansamblu ale unei instalatzii etc.) A avea un loc determinat in cadrul unei structuri al unei organizari al unui intreg etc. 165 vi (Ie) A(i) ~ cuiva (ceva) la (sau pop de inv preivr cu) indemana sau (ivp) a(i) ~ cuiva (ceva) indemana (sau pop dindamana dandamana) A fi suficient de aproape (de cineva) pentru a fi ushor de atins de luat de manuit. 166 vi (Pex; iae) Ai fi cuiva ushor comod (de facut). 167 vi (Ie) Ai ~ cuiva peste mana (ceva) A fi prea departe pentru a fi ushor de atins de luat de manuit de cineva. 168 vi (Pex; iae) Ai fi cuiva greu incomod (sa faca) ceva. 169 vi (De obicei construit cu dativul; adesea cu determinari modale k „bine” „frumos” „de minune” etc.) A i se potrivi. 170 vi (De obicei insotzit de determinari introduse prin prepozitzii sau de elemente predicative suplimentare care indica rangul institutzia domeniul etc.) A prelua functzia imputernicirea de ... 171 vi (Ie) A ~ in (sau la) scaun (sau pe tron) A fi intronat. 172 vi (D. formatziuni politice guverne etc.; ie) A ~ la putere (sau la guvern) A prelua puterea (politica) intro tzara. 173 vi (D. oameni; udp „la” sau „in”) A lua in primire o slujba un post (de conducere). 174 vi (Ie) A ~ in serviciul cuiva A se pune in serviciul cuiva. 175 vi (Reg; la unele jocuri cu mingea; ie) A ~ la pascare A prelua insarcinarea de a prinde mingea. 176177 vr (rar) vi (Ivp; construit cu dativul shi adesea precizat prin „parte”) A i se atribui (prin partaj) k moshtenire k zestre k recompensa etc. 178 vi A dobandi (1). 179 vi (D. fiintze; adesea cu determinari introduse prin pp „dupa” inv „dinpoia” sau lpp „in urma” „pe urmele” care indica elementul precedent fatza de care se face raportarea) A merge dupa cineva sau ceva. 180 vi (Pan) A urma (imediat) dupa altcineva sau dupa altceva (in spatziu sau in timp) Si: a succeda. 181 vi A urma in grad sau in rang dupa ... 182 vi A fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa ... 183 vi (Pop; ie) A ~ dupa cineva A se insotzi cu cineva (casatorinduse). 184 vi (Pop; iae) A urma pe cineva in vederea casatoriei. 185 vi A urmari (pe cineva) (pentru al supraveghea pentru al ajunge pentru al prinde etc.). 186 vi A se calauzi dupa un indiciu dupa o urma. 187 vi A urma invatzaturile cuiva. 188 vi A proceda conform cu ... 189 vi (Pex) A fi alaturi de cineva (intro actziune). 190 vi (D. evenimente fenomene intamplari etc.) A avea loc. 191 vi (D. evenimente fenomene intamplari etc.) A surveni. 192 vi (Ie) Nu shti cum vine pacatul Se spune pentru a exprima resemnarea in legatura cu viitorul. 193 vi (Iae) Se spune pentru a exprima indemnul la prudentza. 194 vi (Ie) A ~ vorba (sau vorba inv cuvantul) de ... (sau despre ... k... ivr pentru ...) A fi adus in discutzie. 195 vi (Iae) A se vorbi (printre altele shi) despre ... 196 vi (Ie) Asha (sau cum) vine vorba (sau rar vorbirea) ori reg vine vorba ceea Asha se spune. 197 vi (Ie) A intzelege (sau a pricepe a vedea) cum vine vorba cuiva (sau vorba asta) A sesiza nuantza aluzia din spusele cuiva. 198 vi (D. personalitatzi; ie) A aparea (in timp). 199 vi (Inv) A fi conform cu dorintzele cuiva. 200 vi (Inv) A se cuveni. 201 vi (D. unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). 202 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva sau la ceva) vremea (sau vremurile timpul) A sosi pentru cineva sau pentru ceva momentul favorabil ashteptat. 203 vi (Ie) Vine (sau pop a ~) (ea) shi vremea aceea Se spune pentru a exprima convingerea k in timp se vor satisface anumite ashteptari. 204 vi (Inv; ie) A ~ implinirea vremii A se implini timpul stabilit. 205 vi (Ie) Nu shtii (sau mai shtii) cum vine (sau ~) vremea ori asha vine vremea Se spune pentru a evidentzia caracterul imprevizibil sau accidental al unor situatzii sau intamplari. 206 vi (Ie) A ~ (shi) vremea (sau ceasul ziua) cuiva A sosi momentul aprecierii recompensarii cuiva. 207 vi (Iae) A sosi momentul pedepsirii cuiva. 208 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva) ceasul (sau vremea) A ajunge la capatul zilelor. 209 vi (Iae) Ai sosi timpul sa se casatoreasca. 210 vi (Rar; iae) Ai sosi timpul sa nasca. 211 vi (Pop; d. o femeie insarcinata ajunsa la termenul nashterii; ie) A(i) ~ vremea dar nu a nu(i) ~ ceasul A ashtepta declansharea nashterii. 212 vi (Pop; d. o fatza de maritat; iae) A nushi fi gasit inca pretendent. 213 vi (D. unitatzi de timp date termene calendaristice sarbatori) A urma la rand (in conformitate cu periodicitatea specifica). 214 vi A ajunge pana la data (de...). 215 vi (Ivp; d. zile evenimente sarbatori etc.; cu determinari introduse prin pp „in” „la”) A cadea la o anumita data Si: a pica¹. 216 vi (Ivp ; d. unitatzi de timp) A se incheia. 217 vi (Cu determinari introduse prin pp „pana la” „la”) A se perpetua (pana la ...). 218 vu (D. sentimente senzatzii etc.) A pune stapanire pe cineva Si: a apuca (14) a cuprinde (20). 219220 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) lacrimile (sau lacrimi) (in ochi) (A fi pe punctul de) a plange. 221 vu (Ie) A(i) ~ (cuiva) pe buze (sau pe limba) (ceva) A avea pornirea de a spune ceva. 222 vu (Ie) A spune (sau a zice ivp a grai) (tot) ce i vine (sau cate i vin) la (sau in) gura A vorbi cu cineva fara a alege cuvintele (fiind sub impulsul unei stari emotzionale de moment). 223 vu (Ie) A ocari (sau a batjocori a blestema etc.) cum (sau oricum) i vine la gura Ashi exprima in termeni duri ireverentzioshi furia dispretzul fatza de cineva. 224 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) acru A nu mai suporta ceva. 225 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) o nebuneala (sau toanele pandaliile) sa ... A i se nazari sa ... 226 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) nebunie (sau pandaliile) A se infuria. 227 vu (Ie) Era (sau mai) sai vina dambla (sau damblaua nebunie) A fi pe punctul de ashi pierde ratziunea (din cauza durerii a furiei a suprinderii extreme). 228 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) (totzi) dracii A deveni indaratnic nereceptiv. 229 vu (Iae) A se infuria. 230 vu (Ie) Ai ~ cuiva pe cineva A se mania pe cineva. 231 vu (Precedat de „cum” „cand” „unde” etc.; construit cu dativul pronumelui personal) A gasi de cuviintza. 232 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) bine (sau la socoteala) (sa ... k sa ... de ... de a ... a ...) Ai fi bine (sa ...). 233 vu (Iae) Ai fi convenabil (sa ...). 234 vu (Iae) A gasi momentul favorabil (sa ...). 235 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) bine cu ... (sau k ...) Ai produce multzumire (k ...). 236 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) ushor (sau lesne pop neted inv cu ushurare cu inlesnire cu lesnire) (sa ... a ... de a ...) Ai fi ushor (sa ...). 237 vu (Ie) A(i) ~ (cuiva) (cu) greu (sa ... a ... de ...) sau a nui ~ (cuiva) sa ... Ai fi greu (sa ...). 238 vu (Iae) A i se parea dezagreabil (sa ...). 239 vu (Iae) Ai fi imposibil (sa...). 240 vu (Iae) A nui conveni. 241 vu (Cu subiectul gramatical „gandul” „ideea” etc.) Ai trece cuiva prin minte. 242 vu (Cu subiectul gramatical „gandul” „ideea” etc.) A gasi de cuviintza (sa ...). 243 vim (Ie) Ai ~ (cuiva) in (sau prin) minte (sau in cap in gand) A se gandi dintro data la ceva. 244 vim (Ie) A(i) ~ (cuiva) in minte (sau in cap in amintire in memorie pop in gand reg in ori inv aminte) Ashi aminti (de ceva). 245 vim (Ie) A(i) ~ (cuiva) in minte (sau in cap inv aminte) sau pop ai ~ minte Ashi da seama de ... 246 vim (Ie) Cum i vine in (sau la) minte (ori{{In original fara accent/212} in gand) Dupa bunul plac. 247 vim (Ie) A nui ~ (cuiva) nici (macar) in (sau prin) minte (ceva) sau inv a nui ~ (cuiva) aminte A considera ceva de neconceput irealizabil. 248 vim (Adesea cu valoare exclamativa; ie) (Nu shtiu) cemi (sau cei ce ne etc.) vine (sau ~ a ~t) (mie sau lui noua etc.) (in minte in gand reg ispita) (de ...) Se spune pentru a atrage atentzia asupra caracterului surprinzator neobishnuit al faptelor sau al situatziilor relatate. 249 vim (Ie) Cetzi (sau cei etc.) ~? ori ce tzia (sau ia etc.) ~t? Se spune cu o nuantza de reprosh pentru a exprima nedumerirea surprinderea in legatura cu afirmatziile cu atitudinea sau cu faptele neobishnuite nepotrivite ale cuiva. 250 vi (Cu determinari introduse prin pp „la” „in” inv „intru” „spre”) A ajunge intro anumita stare situatzie. 251 vi (Ie) A ~ in contact (sau in atingere rar in raport) (cu...) A se atinge (cu...). 252 vi (Iae) A ajunge in imediata vecinatate (cu...). 253 vi (Iae) A ajunge sa aiba relatzii datorita vecinatatzii cu... 254 vi (Iae) A stabili o legatura (cu...). 255 vi (Iae) A ajunge sa cunoasca. 256 vi (Ie) A ~ in contradictzie (sau in contrazicere in conflict in opozitzie in lupta etc.) cu ... A fi in dezacord cu ... 257 vi (Iae) A fi contar cu ... 258 vi (Pop; d. plante) A rodi¹ (1). 259 vi (Pop; d. plante) A se coace. 260 vi (Reg; d. vie; ie) A ~ pe rod A incepe sa rodeasca. 261 vi (Ivp; cu precizari k „in varsta” „la anii” etc. urmate de determinari genitivale sau introduse prin pp „de”) A implini o anumita varsta. 262 vi (Ivp; ie ) A(shi) ~ la (sau in) varsta (sau deplina varsta varsta legiuita masura varstei varsta anilor) A deveni major. 263 vi (Ivp ; ie) A ~ in varsta (sau la vreme) de (adanci) batranetze sau (ivr) a ~ mai la varsta A imbatrani (foarte tare). 264 vi (Inv; ie) A ~ la sfarshitul vietzii (sau anilor) A muri¹. 265 vi (Olt; urmat de determinari numerice; ie) A ~ pe ... A fi pe punctul de a implini varsta de ... 266 vi (Ivr) A se transforma. 267 vi (Inv) A cadea de acord. 268 vi (Inv; d. decizii masuri) A adopta (4). 269vi (Irg; ie) A ~ in pofta cuiva (sau la voie) A face cuiva pe plac. 270 vi (Inv; ie) A ~ la tocmeala (sau la impacaciune la consens etc.) (cu ...) A cadea de acord (cu ...). 271 vi (Ivp; construit cu dativul pronumelui personal) Ai parea¹. 272 vi (Cu valoare de semiauxiliar de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; construit cu dativul pronumelui personal; urmat sau rar precedat de un alt verb la conjunctiv ori rar la infinitiv) A avea pornirea de a ... Imi venea sai spun totul. 273 vi (Cu valoare de semiauxiliar de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; construit cu dativul pronumelui personal; urmat sau rar precedat de un alt verb la conjunctiv ori rar la infinitiv) A se simtzi in masura sa ... Numi vine sa cred k a plecat. 274 vi (Ivp; cu valoare de semiauxiliar de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt verb la indicativ introdus prin c „de” sau „shi” ori la conjunctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul in situatzia de a ... In acest ansamblu vin a se reuni toate elementele. 275 vi (Ivp; cu valoare de semiauxiliar de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt verb la indicativ introdus prin c „de” sau „shi” ori la conjunctiv sau la infinitiv) A ajunge pana la punctul (de) unde ... Aici raul vine de se varsa in Dunare. 276 vc (Ivp ) A fi (25). 277 vc (Ilv) A ~ ruda (cu ...) sau ai ~ (cuiva) ruda A se inrudi (cu ...). 278 vc (Ie) Cum ~ (shi) (vorba sau treaba) asta? Se spune pentru a arata nedumerirea mirarea sau iritarea cuiva care pretinde o explicatzie pentru o intamplare pentru o fapta sau pentru o afirmatzia cuiva. 279 vc (Pop) A deveni (2). 280 va (Ivp) Realizeaza o forma a diatezei pasive Unele haine veneau incheiate cu nasturi altele cu ceaprazuri.

INVÍNGE invíng vb. III. Tranz. 1. A infrange a bate pe inamic pe adversar (in razboi) a triumfa a dobori. 2. A stapani a infrana a domina (o dorintza o pasiune o slabiciune etc.). ♦ (Subiectul este o necesitate o dorintza un sentiment etc.) A dobori a birui a copleshi; p. ext. a duce pana la capat. In + vince (inv. „a invinge” < lat.).

INVÍNGE invíng vb. III. 1. Tranz. A infringe (in razboi) a cishtiga o batalie un razboi etc.; a birui a dobori. Herodot ne arata cu cita greutate ia invins Darius pe getzi. IST. R.P.R. 34. Oamenii aceshtia sovietici... au fost mai puternici decit cele mai puternice arme ale mortzii care leau invins. STANCU U.R.S.S. 129. Sa te invatz eu ce sa facem k sa invingi tu pe mama. EMINESCU N. 10. ◊ Refl. reciproc. Se luara de se luptara pina ce se obosira dar nici unul pe altul nu sau putut invinge. RETEGANUL P. I 73. ♦ (Complementul este un abstract) A nimici a distruge a inlatura din cale. Aliantza dintre clasa muncitoare shi tzaranimea muncitoare constituie acea fortza capabila sa invinga impotrivirea fortzelor sociale aflate pe cale de disparitzie care se opun aplicarii in interesul societatzii a legilor economice. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 326 3/5. Lupta sashi invinga slabiciunea. BART E. 253. ♦ Intranz. A triumfa a obtzine victoria. Lenin a aratat k va invinge shishi va mentzine puterea numai acela care crede in popor. SCINTEIA 1953 nr. 2727. 2. Intranz. A o scoate la capat a razbi. Nu pot mamanvinge cun om cun blastamat de fecior tinar. RETEGANUL P. III 37. 3. Tranz. unipers. (Rar) Al copleshi pe cineva dorintza de a... a se simtzi indemnat sa... Am fost rea shi nash fi vrut Sa te las k alta fata Sa ma stringi tu sarutata? Dar mai intrebat vrodata? Manvingea sa te sarut Eu pe tine! Pentrecut. COSHBUC P. I 51. Forme gramaticale: perf. s. invinsei part. invins.

A INVÍNGE invíng tranz. 1) A infrange intro lupta sau intro intrecere; a birui; a bate; a dispune. 2) (porniri dorintze etc.) A face sa nu se manifeste; a birui. /in + inv. vince

invinge v. a covarshi cu putere (fizica sau morala): 1. a repurta o victorie: a invinge pe dushman; 2. a ramanea deasupra a intrece; 3. a domina: ashi invinge mania pasiunile. [Lat. VINCERE].

invíng vins a vínge v. tr. (lat. vĭncĕre victum it. vincere fr. vaincre pv. vencer cat. sp. pg. vencer. V. prevenc conving invincibil). Biruĭesc dovedesc infring covirshesc pin puterea fizica: Traian ĭa invins pe Dacĭ in razboĭ. Ramin deasupra intrec: aĭ invinge pe rivalĭ. Domin infrinez: a invinge durerile minia pasiunile. Vechĭ venc vinc vinc ving ving; invenc invinc (shi cesc) inving. Part. vincut vencít. Perf. vincúĭ. La Cant. shi vinc a vinci.

invíngere s. f. g.d. art. invíngerii; pl. invíngeri

invíngere s. f. g.d. art. invíngerii; pl. invíngeri

invínge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invíng 1 pl. invíngem perf. s. 1 sg. invinséi 1 pl. invínseram; part. invíns

invínge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invíng 1 pl. invíngem perf. s. 1 sg. invinséi 1 pl. invínseram; part. invíns

INVÍNGERE s. v. infrangere.

INVINGERE s. infringere (inv.) poticala risipa spargere. (Dupa ~ cotropitorilor.)

INVÍNGE vb. 1. v. birui. 2. v. izbandi. 3. v. intrece. 4. v. depashi. 5. v. stapani. 6. a(shi) domina a(shi) infrana a(shi) stapani. (SHia ~ durerea.) 7. v. razbi.

INVINGE vb. 1. a bate a birui a infringe a intrece (pop.) a dovedi a prididi a ramine a rapune a razbi a supara (inv. shi reg.) a supune (inv.) a dobindi a fringe a pobedi a razbate a sparge a timpi a vinci. (Ii ~ pe dushmani.) 2. a bate a birui a cishtiga a izbindi (inv.) a vinci. (A ~ in lupta.) 3. (SPORT) a bate a dispune a intrece. (La ~ la puncte pe adversar.) 4. a birui a depashi a infringe a razbi (livr.) a surmonta. (A ~ toate dificultatzile.) 5. a(shi) birui a(shl) infrina a(shi) infringe a(shi) stapini (pop. shi fam.) a(shi) struni. (SHia ~ emotzia.) 6. a domina a infrina a stapini. (SHia ~ durerea.) 7. a(l) ajunge a(l) birui a(l) copleshi a(l) covirshi a(l) cuprinde a(l) infringe a(l) podidi a(l) prinde a(l) razbi a(l) toropi (inv.) a(l) preacovirshi (fig.) a(l) dobori a(l) lovi. (La ~ oboseala somnul.)

invencere sf vz invingere

invínge (invíng invíns) vb. 1. A infringe a birui. 2. A domina a stapini a supune. 3. A trece peste a depashi. Var. (in)vince (in)vence (in)vinci toate inv. Mr. azvingu asvimshu azvingere; megl. (an)ving (an)vinsh. Lat. vĭncĕre (Pushcariu 901; Tiktin; REW 9338; DAR); cf. it. vincere prov. cat. sp. port. vencer fr. vaincre. Schimbarea c › g se datoreaza analogiei cu vb. aceleiashi conjug. (stinge linge incinge) al caror part. coincid cu cele de la invince (invins k stins lins incins). Der. invins (var. invincut) adj. (biruit; eshuat); neinvins adj. (invincibil); invingator adj. (care invinge); invincatura s. f. (inv. victorie); (in)vinceala s. f. (inv. victorie). Cf. previnge.

IN HOC SIGNO VINCES (lat.) sub acest semn vei invinge Eusebiu „De vita Constantini” I 28. Deviza a imparatului creshtin Constantin cel Mare inscrisa sub semnul unei cruci pe stindardele armatei sale inainte de lupta cu Maxentziu. Astazi expresia se foloseshte pentru a arata calea care trebuie sa o urmeze cineva pentru ashi realiza un ideal.

LABOR OMNIA VINCIT IMPROBUS (lat.) munca staruitoare invinge totul Vergiliu „Georgica” 1 145146.

OMNIA VINCIT AMOR (lat.) dragostea invinge totul Vergiliu „Bucolica” X 69: „Omnia vincit Amor et nos cedamus Amori” („Dragostea invinge totul iar noi sa ne lasam invinshi de ea”).

PERPETUO VINCINT QUI UTITUR CLEMENTIA (lat.) cine iarta invinge intotdeauna Balbus „Sententiae” 147.

VENI VIDI VICI (lat.) am venit am vazut am invins Contzinutul lapidar al scrisorii prin care Cezar vestea Senatului biruintza sa rapida de la Zela asupra lui Pharnaces regele Pontului. Expresia unui succes fulgerator.