intalnire sf [At: CONACHI P. 85 / V: ~tal~ / Pl: ~ri / E: intalni] 1 Nimerire a cuiva sau a ceva Si: intalnish (1) intalnit¹ (1). 23 Intrevedere cu cineva in urma unei intzelegeri prealabile Si: intalnish (23) intalnit¹ (23) (irg) intampinare (3) intampinat¹ (2). 4 Aflare in prezentza cuiva sau a ceva Si: intalnit¹ (4). 56 (Intersectare sau) tangentza intrun punct a liniilor geometrice sau topografice Si: intalnit¹ (56). 7 Competitzie sportiva.

INTALNÍRE ~i f. 1) v. A INTALNI shi A SE INTALNI. 2) Competitzie sportiva; meci. /v. a intalni

INTALNÍ intalnesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. recipr. A da intamplator de cineva sau de ceva; a se incrucisha in drum cu cineva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge a (se) intersecta intrun punct. 2. Refl. recipr. A se vedea cu cineva in urma unei intzelegeri prealabile; a avea intrevedere cu cineva. 3. Tranz. A gasi; a descoperi. ♦ (De obicei in constructzii negative) A da peste... a avea parte de... 4. Tranz. shi refl. A (se) gasi a (se) afla. 5. Tranz. shi refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar intro competitzie sportiva; a se lupta a se confrunta cu cineva intro competitzie sportiva. In + talni (inv. „a intalni” probabil < magh.).

intalni v vz intalni

intalni [At: PALIA (1581) ap. C. CR. 72/25 / V: (irg) ~tal~ / Pzi: ~nesc / E: in + talni] 12 vtrr A da de cineva sau de ceva. 34 vrr A se vedea cu cineva in urma unei intzelegeri prealabile Si: (ivp) a intampina (2). 56 vtr A se afla in prezentza cuiva sau a ceva. 78 vtru (Gmt; d. linii) A (se) atinge. 910 vtru (Gmt; d. linii) A (se) intersecta intrun punct. 11 vru (Inv) A se intampla. 12 vt (Irg) A tzinti ceva. 13 vt A gasi. 14 vt A descoperi. 15 vt A da peste ceva. 16 A avea parte de ceva. 1718 vtr A (se) afla. 1920 vtr A avea pe cineva drept adversar intro competitzie sportiva Si: a se lupta a se confrunta. 21 vtf A face sa fie impreuna.

INTALNÍ intalnesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. recipr. A da de cineva sau de ceva; a se afla in prezentza cuiva sau a ceva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge a (se) intersecta intrun punct. 2. Refl. recipr. A se vedea cu cineva in urma unei intzelegeri prealabile; a avea intrevedere cu cineva. 3. Tranz. A gasi; a descoperi. ♦ (De obicei in constructzii negative) A da peste... a avea parte de... 4. Tranz. shi refl. A (se) gasi a (se) afla. 5. Tranz. shi refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar intro competitzie sportiva; a se lupta a se confrunta cu cineva intro competitzie sportiva. In + talni (Inv. „a intalni” probabil < magh.).

INTILNÍ intilnesc vb. IV. 1. Tranz. A da in cale de cineva sau de ceva a se incrucisha pe drum cu cineva sau cu ceva (din intimplare). Il intilnea intotdeauna prezent la aceleashi ore. C. PETRESCU C. V. 127. Can amiazi venind pe vale Intilnii pe Linan cale. COSHBUC P. I 49. Miaduc aminte k lam intilnit o data prin zmeurish. CREANGA P. 31. ◊ Fig. (Cu complementul «ochii»«privirea») Ii intilni ochii negri. DUMITRIU N. 150. Capitanul mia intilnit privirea shi a ramas k o linie. CAMIL PETRESCU U. N. 16. ♦ Refl. (Cu determinari introduse prin prep. «cu») Acolo se intilni cu zmeul. ISPIRESCU L. 27. Deacolo mergind mai departe iaca se intilneshte shi cu catzelusha. CREANGA P. 291. Intro zi cu dulce soare Marioara sentilnea Cun strain care venea. ALECSANDRI P. I 96. ◊ Refl. reciproc. Carul shi tractorul se intilnira in drum cotira impreuna mersera pinantro vaiuga. CAMILAR TEM. 47. Neam intilnit intro saraamindoi... SHiam umblat o sara numai noi. D. BOTEZ P. O. 75. Sint ani la mijloc shinca multzi vor trece Din ceasul sfint in care nentilniram. EMINESCU O. I 120. ♦ Tranz. fact. (Rar) Cind tzii dor mindra de mine Duten codru la un spine SHacolo te jeluieshte Doar dumnezeu nentilneshte. JARNÍKBIRSEANU D. 118. Dar eu nam cap sa te uit K cu gindul teash uita Nu ma lasa inima; Visul iar ma necajeshte SHi cu tine mantilneshte! id. ib. 164. ♦ Refl. reciproc. (Despre linii geometrice sau topografice) A se uni intrun punct. (In contexte figurate) Parca drumurile oamenilor sentilnesc numaidecit. SADOVEANU O. VII 44. ♦ A da peste ceva neplacut (piedici greutatzi). Lapushneanul nu intilnise nici o impedicare in drumul sau. NEGRUZZI S. I 142. 2. Refl. shi refl. reciproc. A ajunge in acelashi loc cu cineva in urma unei intzelegeri. Spunemi locul shi ora unde ne intilnim. C. PETRESCU C. V. 255. Se intilni Andrei cu Mihaivoda. BALCESCU O. II 258. Neom intilni la cutare fintina. SHEZ. III 5. 3. Tranz. Fig. A gasi. In limba scrierilor lui BudaiDeleanu intilnim multe regionalisme. ▭ De cind colinda tzinuturile acestea na intilnit un astfel de entuziasm. SAHIA N. 67. ♦ Refl. (De obicei in constructzii negative urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A nu mai gasi a nu mai avea parte de... Dar nu sa mai intilnit cu postul de capuchehaia carel uzurpase fratesau. GHICA S. 369. 4. Refl. reciproc. A ajunge fatza in fatza pentru ashi masura fortzele a se ciocni cu cineva (intrun duel intro lupta intro competitzie sportiva). V. incaiera. Cele doua campioane de pingpong sau intilnit in sala sporturilor. ▭ Armatele dushmane sau intilnit in zori. ALECSANDRI P. II 158.

INTILNÍRE intilniri s. f. 1. Actziunea de a (se) intilni; p. ext. intrevedere. Tocmai cind soarele e dasupra amiezului ea soseshte la locul de intilnire al vinatorilor. ODOBESCU S. III 16. De mult doream sa am o intilnire cu dta. ALECSANDRI T. 312. Putzina vreme dupa intilnirea ce am vazut k a avut cu ea... i scrise. NEGRUZZI S. I 25. 2. (Sport) Intrecere meci partida. Azi sa disputat intilnirea de hochei pe gheatza. ▭ Cu genunchii goi shi tricoul vargat alb shi portocaliu proaspat intors de la o intilnireantrenament. C. PETRESCU I. II 216.

intalníredezbátere s. f. Intalnire la care se dezbat anumite probleme ◊ „De curand Mediashul a gazduit o interesanta intalniredezbatere a teatrelor populare.” Sc. 26 XII 73 p. 6. ◊ „Din initziativa unui grup de foshti luptatori in rezistentza franceza a avut loc la Paris o intalniredezbatere pe tema «Spania astazi».” R.l. 4 VI 76 p. 8 (din intalnire + dezbatere)

A INTALNÍ ~ésc tranz. A gasi in calea sa. /in + inv. a talni

A SE INTALNÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A veni in acelashi loc shi in acelashi timp (in urma unei intzelegeri prealabile sau intamplator). 2) (despre fiintze sau obiecte in mishcare) A trece prin acelashi loc venind in intampinare shi continuandushi drumul in directzii opuse; a se incrucisha; a se ajunge. 3) (despre linii drumuri) A veni din directzii diferite uninduse intrun punct; a se intretaia; a se incrucisha; a se intersecta. /in + inv. a talni

intalnire f. 1. impreunare a doua persoane sau lucruri cari merg in sens invers; 2. ciocnire a doua corpuri inarmate; 3. intrevedere.

intalnì v. 1. a gasi in drum pe cineva sau ceva (fara a cauta): l’am intalnit ieri; 2. a se ajunge in cale: neam intalnit pe teren. [Vechiurom. talni = ung. TALNI; sensul 3 dupa fr. rencontrer].

intilnésc shi (vechĭ azĭ Bucov. Serbia) tilnesc v. tr. (ung. találni). Gasesc in mers pe cineva care merge shi el saŭ a venit de curind: lam intilnit in drum spre casa. V. refl. Gasesc pe cineva pe drum: intorcinduma acasa m’am intilnit cu el neam intilnit la coltzu caseĭ. Ma cĭocnesc ma incaĭer in duel saŭ in razboĭ. V. intimpin.

intilníre f. Actziunea de a saŭ de a te intilni. Intrevedere. Cĭocnire incaĭerare in duel saŭ in razboĭ.

intalníre s. f. g.d. art. intalnírii; pl. intalníri

intalníre s. f. g.d. art. intalnírii; pl. intalníri

intalní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intalnésc imperf. 3 sg. intalneá; conj. prez. 3 sa intalneásca

intalní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intalnésc imperf. 3 sg. intalneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. intalneásca

INTALNÍRE s. 1. (frantzuzism) rendezvous. (Na venit la ~.) 2. v. intrevedere. 3. adunare (inv.) impreunare. (~ candidatului cu alegatorii.) 4. v. meci.

INTALNÍ vb. 1. a (se) vedea (pop.) a (se) gasi (inv. shi reg.) a (se) intampina a (se) talni. (Cand vatzi ~ ultima oara?) 2. a se confrunta a se infrunta a se intrece. (Echipele se ~ maine.) *3. v. intampina.

INTILNI vb. 1. a (se) vedea (pop.) a (se) gasi (inv. shi reg.) a (se) intimpina a (se) tilni. (Cind vatzi ~ ultima oara?) 2. a se confrunta a se infrunta a se intrece. (Echipele se ~ miine.) 3.* (fig.) a intimpina. (~ mari greutatzi.)

INTILNIRE s. 1. intrevedere (pop.) vedere (inv.) tilnish. (O ~ fructuoasa intre...) 2. adunare (inv.) impreunare. (~ candidatului cu alegatorii.) 3. (SPORT) disputa intrecere joc meci partida. (~ a durat doar trei minute.)

A (se) intalni ≠ a (se) despartzi

intilní (intilnésc intilnít) vb. 1. A da de cineva sau de ceva. 2. A afla a gasi a da peste. 3. (Refl.) A se vedea cu cineva a coincide undeva cu cineva. 4. (Refl. Maram.) A i se intimpla ceva cuiva. Var. (inv.) intalni (Bucov.) tilni. Mag. találni „a intilni” (Cihac II 509; Tiktin; Gáldi Dict. 97) cu pref. in. Der. nu pare normala: rezultatul *intatalni pare a se fi disimulat prin disparitzia lui la: cf. din acelashi etimon tatalui (var. intatalui tatali) vb. refl. (a se intilni a se aduna) cuvint rar in Trans. Totushi Draganu Dacor. VI 159 shi DAR resping aceasta der. shi il explica pe intilni prin intermediul mag. talán „poate” ipoteza inadmisibila. Apare din sec. XVI. Der. intilnit adj. (gasit aflat; care a suferit o boala brusc; in medicina populara se spune despre apa aflata la confluentza a doua surse); intilnitor adj. (care intilneshte); intilnire (var. tilnire) s. f. (actziunea de a intilni; contact intrevedere; meci); intilnish s. n. (intilnire); intilnitura s. f. (confluentza; paralizie atribuita in medicina populara intilnirii cu duhurile rele); intilneala s. f. (paralizie).

LES BEAUX ESPRITS SE RENCONTRENT (fr.) spiritele alese se intalnesc Mintzile subtile se intzeleg pe planul ideilor sau ajung independent la aceleashi adevaruri. Expresia are shi un sens ironic.

RARAM FACIT MIXTURAM CUM SAPIENTIA FORMA (lat.) rareori intalneshti frumusetzea shi intzelepciunea laolalta Petroniu „Satyricon” 94.

a avea o intalnire expr. (tox. d. un consumator de droguri) a face cunoshtintza cu un vanzator de droguri

A PUNE LA CALE O INTALNIRE AMOROASA a avea o ciocnire la borcan a se invarti de un sentiment a rula un sentiment.

intalnire de gradul trei expr. (adol.) intalnire intre fete care se saruta shi se strang in bratze intrun simulacru de lesbianism.