intrecere sf [At: DOSOFTEI MOL. ap. DA ms / Pl: ~ri / E: intrece] 1 Depashire a unei persoane in timpul mersului Si: intrecut¹ (1). 2 (Fig) Dovedire a superioritatzii fatza de cineva intro anumita privintza Si: excedare covarshire intrecut¹ (2). 3 Depashire a unei anumite limite Si: intrecut¹ (3). 45 (Inv) (Existentza sau) detzinere a unor cantitatzi mai mari decat este necesar din ceva Si: intrecut¹ (4 5). 67 Incercare a unor persoane de a se depashi una pe alta prin (calitatzi sau) performantze Si: intrecut¹ (67). 89 Indeplinire a unei actziuni mai bine (decat altcineva sau) decat sine insushi Si: intrecut¹ (89). 10 (Ccr; shfg) Competitzie. 11 Rasfatzare. 12 Mangaiere. 13 (Ie) A se lua la ~ A se intrece (8). 14 (Iuz; is) ~ socialista Mishcare cu caracter de masa specifica fostelor tzari socialiste prin care se urmarea stimularea competitziei shi creshterea productziei in diverse domenii. 1516 (Ie) A fl in ~ (socialista) A fi angajat intro (astfel de) competitzie. 17 Cursa de cai Si: intrecut¹ (17). 18 (Ccr; inv) Ramashitza. 19 (Inv) Lacomie. 20 (Inv) Exagerare. 21 (Inv) Obraznicie. 22 (Fig) Avantaj. 23 Incercare. modificata

INTRÉCERE intreceri s. f. Actziunea de a (se) intrece shi rezultatul ei; desfashurare de fortze (sau de insushiri) in vederea stabilirii intiietatzii; concurs competitzie. Intrecere sportiva. ▭ Imparatul Eurit dase sfara in tzara k cine va putea sal biruiasca... la intrecere cu arcul dupa acela ishi va da pe fiesa. ISPIRESCU U. 69. ◊ Fig. Era o intrecere suava de culori tari. CAMIL PETRESCU N. 80. ◊ Intrecere socialista = metoda comunista de organizare a muncii constind in stimularea muncitorilor sau intreprinderilor de a se depashi unii pe altzii ridicind productivitatea muncii prin folosirea mai buna a tehnicii prin introducerea de inovatzii prin dezvoltarea initziativei creatoare conshtiente a oamenilor muncii. Intrecerile socialiste sint autocritica practica a masei muncitorilor. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 104 13/3. Era chemarea la intrecerea socialista a tractorishtilor de la S.M.T.ul Valul lui Traian adresata tuturor tractorishtilor din intreaga tzara. MIHALE O. 130. (Cu elipsa determinarii) Intrecerea vorbi mai departe Andrei inseamna in primul rind organizarea procesului de productzie. MIHALE O. 201. ◊ Expr. A fi in intrecere = a fi angajat intro intrecere socialista. A se lua la intrecere = a se intrece. Se luara la intrecere. Dara nici pomeneala nu era k sa se apropie cineva de aceasta iapa caci pe totzi i lasa in urma. ISPIRESCU L. 80.

INTRÉCERE ~i f. v. A INTRECE shi A SE INTRECE. ◊ ~ sportiva competitzie sportiva. /v. a (se) intrece

intrecere f. fig. rivalitate: a se lua la intrecere.

intrécere f. Actziunea de a te lua la intrecere de a incerca cine e maĭ ĭute maĭ puternic sh. a.

intrece [At: ANON. CAR. / Pzi: intrec / E: in + trece] 1 vt A depashi pe cineva in mers lasandul in urma. 2 vt A dovedi superioritate fatza de cineva intro anumita privintza Cf a exceda a covarshi a depashi. 3 vt A trece peste o anumita limita. 45 vt (Pex) (A fi sau) a avea mai mult decat trebuie Si: a prisosi. 6 vt A rasfatza. 7 vt A mangaia. 8 vrr A cauta sa se depasheasca unul pe altul Cf a concura a rivaliza. 9 vr (Ie) A se ~ cu gluma (sau vorba deochiul nebuniile etc.) A depashi limitele bunei cuviintze. 10 vr (Iae) A exagera. 11 vr (Inv; ie) Se ~ cu dracu in fuga Alearga foarte repede. 1213 vr (Ie) A se ~ in apa rece (A fi sau) a deveni impertinent. 14 vr (Inv; ie) A te ~ in pahara Potzi sa fii shi de ocara A cashtiga intrecerea la bautura nu este laudabil. 15 vr (Trs; ie) A se ~ (cu firea) A se copilari. 16 vr (Iae) A face mofturi. 17 vr (Iae) A fi nesuferit Cf (inv) a se fasoli (inv) a se izmeni. 18 vr A face ceva in mod exagerat. 1920 vtr (Propriu) A face ceva mai bine (decat altcineva sau) decat sine insushi.

INTRÉCE intréc vb. III. Tranz. 1. A depashi pe cineva in mers a trece inaintea cuiva a lua inaintea cuiva. Am doi zmei... nici vintul nui intrece. ALECSANDRI P. A. 43. Doi care intrec pe ceilaltzi ajungind mai nainte tzinta primesc cel intai un vas de argint... cel al doilea 500 ruble. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Refl. reciproc. Un cird de marsuini se intrec in mers cu noi. BART S. M. 30. Iar calul sau falnic ushoara naluca Cen fuga sentrece cu pasarean zbor... In dar o sal duca sultanului lor! MACEDONSKI O. I 15. Acum sa ne intrecem din fuga zise el. CREANGA P. 51. Voinicele Sa tentreci cu rindunele Peste dealuri shi valcele! ALECSANDRI P. A. 36. 2. A da rezultate mai bune decit altcineva a se arata superior intro anumita directzie; a depashi. Fortza bratzelor noastre intrece fortza tuturor motoarelor. SAHIA N. 36. ◊ (Urmat de un complement de relatzie) Nimenea nu te va intrece cu frumusetzea. RETEGANUL P. IV 5. Pe totzi i intrecea... in istetzime. id. ib. II 47. Din mincare shi bautura las’ daca nea intrece cineva. CREANGA P. 259. ♦ (Regional) Refl. reciproc. A cauta sa se depasheasca unul pe altul intro actziune a se lua la intrecere cu cineva. Se intreceau in discursuri care de care mai inflorite. SADOVEANU E. 112. Sentreceau care de care sai arate mai multa cinste. ISPIRESCU L. 104. 3. A trece peste... a ajunge dincolo de... a covirshi. Totul intrecuse dorintzele lui simple shi mediocre. C. PETRESCU C. V. 237. Neindoielnic k arta intrece natura. GHEREA ST. CR. II 51. ◊ Expr. A intrece ashteptarile = a fi a reprezenta a valora mai mult decit ashtepta cineva. (Refl.) A se intrece cu gluma (sau cu vorba cu shaga) = a trece masura a trece marginile buneicuviintze a duce lucrurile prea departe a exagera. Dar shtii k te prea intreci cu shaga Ivane. CREANGA P. 315. Nu te prea intrece cu vorba k nutzi shede bine. id. A. 106. SHtii tu k te prea intreci cu gluma? ALECSANDRI T. 896. ♦ (Regional) A se alinta k un copil a face mofturi nazuri. Haid’ treci piriul! Ce tentreci Catrino! COSHBUC P. I. 171.

A INTRÉCE intréc tranz. A lasa in urma; a depashi; a dovedi; a devansa. ~ la fuga. ~ in vitejie. ◊ ~ ashteptarile (cuiva) a se dovedi mai presus decat sa ashteptat (cineva). /in + a trece

A SE INTRÉCE ma intréc intranz. A lupta pentru intaietate (intrun domeniu oarecare); a concura. ◊ ~ cu gluma (sau cu shaga) ashi permite mai mult decat se cuvine. /in + a trece

intrece v. 1. a trece inaintea altora ai invinge; 2. a rivaliza a concura; 3. fig. a trece peste marginile permise a deveni insolent: te cam intreci.

intréc út a éce v. tr. (d. trec). Las in urma trec inaintea altora: la intrecut in fuga saŭ (fig.) in vitejie in shtiintza. Exced. covirshesc inving: aceste dificultatzĭ mĭaŭ intrecut puterile. V. refl. Ma ĭaŭ la intrecere imĭ incerc puterile in comparatziune cu altu: ne intrecem la fuga. Merg prea departe imĭ permit prea mult: s’a intrecut cu bautura cu gluma cu vorba (a devenit insolent).

intrécere s. f. g.d. art. intrécerii; pl. intréceri

intrécere s. f. g.d. art. intrécerii; pl. intréceri

intréce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intréc 1 pl. intrécem; conj. prez. 3 sa intreák; part. intrecút

intréce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intréc; conj. prez. 3 sg. shi pl. intreák; part. intrecút

INTRÉCERE s. 1. v. depashire. 2. v. meci. 3. v. concurs. 4. v. gala. 5. v. concurentza. 6. v. emulatzie.

INTRECERE s. 1. depashire devansare. (~ cuiva in mers.) 2. (SPORT) disputa intilnire joc meci partida. (~ a durat doar trei minute.) 3. (SPORT) competitzie concurs. (O ~ de atletism.) 4. (SPORT) competitzie reuniune. (O noua ~ de box.) 5. concurentza lupta rivalitate. (~ intre mai multe concerne.) 6. emulatzie. (Exista acolo o adevarata ~.)

INTRÉCE vb. 1. v. depashi. 2. a depashi a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. a covarshi a depashi. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 4. a depashi (fig.) a eclipsa. (Il ~ prin inteligentza.) 5. v. birui. 6. (SPORT) a bate a dispune a invinge. (A ~ la puncte pe adversar.) 7. a depashi (pop.) a lasa. (SHia ~ totzi partenerii.) 8. a depashi. (Aceste sarcini ~ puterile lui.) 9. v. lupta. 10. a se incerca a se infrunta a se masura a se pune (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine?) 11. v. intalni.

INTRECE vb. 1. a depashi a devansa. (La ~ in mers.) 2. a depashi a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. a covirshi a depashi. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 4. a depashi (fig.) a eclipsa. (Il ~ prin insushiri.) 5. a bate a birui a infringe a invinge (pop.) a dovedi a prididi a ramine a rapune a razbi a supara (inv. shi reg.) a supune (inv.) a dobindi a fringe a pobedi a razbate a sparge a timpi a vinci. (Ia ~ pe dushmani.) 6. (SPORT) a bate a dispune a invinge. (A ~ la puncte pe adversar.) 7. a depashi (pop.) a lasa. (SHia ~ totzi partenerii.) 8. a depashi. (Aceste sarcini ~ puterile lui.) 9. a se bate a se lupta a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 10. a se incerca a se infrunta a se masura a se pune (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine?) 11. a se confrunta a se infrunta a se intilni. (Echipele se ~ miine.)

intréce intrec vb. refl. A depashi masura a fi obraznic a fi necuviincios. Din in + trece (< lat. traicere) (Scriban DEX MDA).

MATERIAM SUPERAT OPUS (lat.) meshteshugul intrece materialul Ovidiu „Metamorphoseon libri” II 5. Cuvinte de admiratzie pentru maiestria cu care era zidit Palatul Soarelui.

a intrece masura expr. v. a se intrece cu gluma.

a se intrece cu bautura expr. a consuma bauturi alcoolice in mod exagerat.

a se intrece cu gluma expr. a exagera a depashi limitele acceptabile.