gasi [At: PRAV. MOLD. 103 / Pzi: ~sesc / E: vsl гасити] 1 vt (Adesea icr a cauta shi ioc a pierde) A da de sau peste ceva ori cineva din intamplare sau cautand anume. 2 vt (inv; ie) A ~ vreme (sau prilej) A gasi (1) momentul potrivit favorabil pentru a intreprinde ceva. 3 vt (Iae) Ashi face timp pentru ceva. 4 (Pfm; mai ales d. copii; ie) A nushi ~ astampar(ul) A nu sta linishtit a fi agitat a alerga de colocolo. 5 vt (Fam; ie) Ashi ~ (cu cineva) beleaua (sau Bacaul ori mantaua) A da de un lucru neplacut a avea necazuri Si: a da de dracul. 6 vt (Pfm; ie) Ashi ~ omul (sau nashul popa ori lelea barbatul) A gasi pe acea persoana care no potzi inshela pacali amagi cu una cu doua care no potzi birui care te obliga sa te comportzi cum se cuvine. 7 vt (Pop; ie) Ai ~ cuiva leacul Ai veni de hac. 8 vt (Pfm; cu verbul la trecut; ics) A ~t orbul Braila A nimerito sa prins in sfarshit. 9 vt(a) (Pfm; ics) Tu (acum) cu mine (sau cu el etc.) tziai (sau teai) ~it (sa... )? Exprimare a mirarii indignarii etc. fatza de faptele sau cuvintele tale nepotrivite. 10 vt (Pfm; ie) TZiai ~t(o)! Nici gand! Si: nici vorba. 11 vt (Cu valoare de verb copulativ; complinit de un nume predicativ) A se afla intro anumita stare situatzie etc. 12 vr (Pfm; urmat pp „cu”) A se intalni. 13 vt (Pop) A prinde pe cineva asupra unei fapte rele. 14 vt A descoperi. 15 vt (Inv; ie) Ai ~ cuiva fatza A descoperi (o rezolvare). 16 vt (Pop; ie) A ~ dreptate cuiva A face cuiva dreptate. 17 vt (Inv) A inventa pretexte. 18 vt (Construit cu o completiva directa introdusa prin „k”) A considera. 19 vi (Ie) A ~ de cuviintza (sau pop cu cale) A considera nimerit potrivit. 20 vt (D. suferintze fizice sau d. moarte) A cuprinde sau a surprinde pe cineva pe neashteptate. 21 vr (Ilv) Ashi ~ mormantul (sau moartea) A muri. 22 vt (Ie) Ce tea ~it (de...)? Ce ai ce tzi sa intamplat de... 23 vt (In imprecatzii; ie) ~tear ciorile (sau dracii) Firai al naibii. 24 vr (Ie) A se ~ de fatza A fi de fatza. 25 vr (Ie) A se ~ scris A fi scris. 26 vr (Construit cu pronumele reflexiv in dativ sau acuzativ shi cu conjunctzia „sa”) A se apuca pe neashteptate sau la un moment nepotrivit sa... 27 (Ie) Sa te gasesc sanatos Formula de salut la despartzire.

GASÍ gasesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la obiecte) A vedea a intilni a descoperi ceva din intimplare sau cautind intentzionat a da de (sau peste) ceva; a afla. Intro seara Domitzian shiaduse aminte de piculina. O gasi in fundul cufarului shi incepu sa cinte. BASSARABESCU V. 20. FatFrumos dupa ce rescoli trei zile shi trei noptzi gasi in sfirshit... armele shi hainele tatinesau. ISPIRESCU L. 3. De undea fi de unde na fi daca loi gasi al mieu sa fie. CREANGA P. 194. La etatea de douazeci de ani citise tot ce putuse gasi pe ici pe colea despre istoria noastra natzionala. GHICA S. A. 142. Ceai cautat ai gasit. ◊ (Complementul indica un abstract; uneori construit cu dativul pronumelui reflexiv) Toata lumea asta alearga tzipa nushi mai gaseshte astimpar. SAHIA N. 54. ◊ Expr. A gasi pricina (sau motiv) = a descoperi motiv de gilceava; a cauta nod in papura. A nushi gasi loc(u!) v. loc. A gasi ac de cojocul cuiva v. ac. A nu gasi cuvinte v. cuvint. Ashi gasi mormintul (sau moartea) = a muri a fi omorit. (Familiar) Ashi gasi beleaua (bacaul mai rar mantaua) (cu cineva) = a o patzi a da de necaz a da de bucluc a da de dracu (cu cineva). Are sa se afle la curte sashi gaseasca shi el beleaua cu boierii. REBREANU R. I 136. Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe mine zise Gerila. Apoi nu ma facetzi din cal magar k va vetzi gasi mantaua cu mine. CREANGA P. 253. Eu nu voi sami gasesc beleaua dindutzi drumul. NEGRUZZI S. I 93. SHia gasit sacul peticul v. petic. (Intranz.) TZiai gắsit = ash! de unde! nici gind! nici prin gind sa nutzi treaca! SHapoi chititzi k numai in arc se incheia tot meshteshugul... omului aceluia? TZiai gasit! CREANGA P. 245. (In intrebari retorice care exprima mirarea sau indignarea) Ashi gasi (sau refl. a se gasi) sa... (sau mai rar de...) = ai veni sa... a se apuca sa... Tocmai acum la masa vatzi gasit shi voi sa vorbitzi secaturi? ISPIRESCU L. 213. Cu mine vatzi gasit de jucat? CREANGA P. 304. Din totzi caii tocmai tu teai gasit sa maninci jaratic? id. ib. 195. ♦ A descoperi ceea ce este ascuns neshtiut necunoscut nepus in valoare. Ba sa vezi... posteritatea este inca shi mai dreapta Neputind sa te ajunga crezi cor vrea sa te admire?... vor cata vietzii tale Sai gaseasca pete multe rautatzi shi mici scandale. EMINESCU O. I 134. In orice fraza gaseau o espresie a doamnei B. NEGRUZZI S. I 61. ◊ Expr. A(i) gasi (cuiva) leacul v. leac. A(i) gasi (cuiva) dreptate = ai face cuiva dreptate a se pronuntza in favoarea cuiva. Cred k shi judecata are sami gaseasca dreptate. CREANGA A. 145. ♦ (Cu privire la persoane) A intilni (pe cineva) din intimplare sau umblind anume pentru al intilni; a da (de cineva). A gasi pe cineva acasa. ▭ O luase inainte catre sat. Il gasira in fatza primariei in ulitza pustie. DUMITRIU N. 123. Iata shi domnul Frantz prietinul nostru. Unde nu gindeshti acolol gaseshti. ALECSANDRI T. I 42. ◊ (Adesea determinat printrun adverb sau printrun nume predicativ spre a indica situatzia in care se afla cineva) Crainou stralucite! Plinsa mai gasit Cu ginduri mihnite Cu chipul cernit. ALECSANDRI P. I 21. Cind a venit doctorul il gasi mort. NEGRUZZI S. I 62. ◊ Expr. Ashi gasi omul = a gasi persoana potrivita intro imprejurare data. Ashi gasi omul (sau nashul popa) = a da de cineva care nul potzi inshela birui sau amagi ushor. Las’ k shiau gasit ei omul. CREANGA P. 250. Bine vam gasit! v. bine. Sa te gasesc sanatos! formula de salut la despartzire. ♦ Refl. reciproc. A se intilni cu cineva. Pe seara te ducea la plimbare... la gradina Breslei sau a lui Deshliu unde se gasea cu altzi greci. GHICA S. A. 110. Cind cu mindra moi gasi Zau iar voi intineri! JARNÍKBIRSEANU D. 323. 2. Tranz. (Despre o boala sau despre moarte) A surprinde a cuprinde a nimeri. Pe Balcescu moartea la gasit departe de tzara. ◊ Expr. Ce tea gasit (de...)? = ce ai? ce tzi sa intimplat (de...)? ce tea apucat? ce tzia venit? Nu shtia baba lui ce la gasit dei asha de cu chef. CREANGA P. 136. 3. Refl. A se afla undeva a fi. Ma gaseam in primavara anului in cabinetul unui prieten medic de boli nervoase la o tzigara. ARGHEZI P. T. 93. Cuprins de ametzeala nu mai shtiam unde ma gasesc. CREANGA O. A. 226. ♦ A se pomeni intrun loc intro situatzie intro imprejurare. Directorul general cind sa gasit fatza in fatza cu Bozan a scuturat scrumul tzigarii absent. SAHIA N. 35. ♦ A fi intrun anumit fel a se prezenta intrun anumit mod. Ar fi mers cu el dar tocmai atunci se gaseau mai rau k oricind cu banii. BASSARABESCU V. 14. Incep a carabani la cireshe in sin crude coapte cum se gaseau. CREANGA A. 48. Alelei! fecior de om viclean ce te gaseshti. id. P. 206. ♦ A fi in fiintza a exista a dainui a se pastra (inca). Unde sa fi gasind acel ImparatRosh shi fata lui... numai cel de pe comoara a fi shtiind. CREANGA P. 234. 4. Tranz. A fi de parere k... a socoti. Mai ales aceasta actritza care lumea o gasea frumoasa mi se parea fara gust. CAMIL PETRESCU U. N. 164. Filozofii au gasit K nar fi urma de fiara. TEODORESCU P. P. 179. ◊ Expr. (Urmat de obicei de conjunctiv sau infinitiv) A gasi cu cale (sau de cuviintza) = a socoti nimerit potrivit. Am gasit de cuviintza sa te poftesc shi pe dta. CREANGA P. 30. Incep a spune... cum lea dat [drumetzul] cinci lei drept multzumita shi cum cel cu trei piini a gasit cu cale sai imparta. id. O. A. 267. Part. shi: (regional) gast (JARNÍKBIRSEANU D. 52).

A GASÍ ~ésc tranz. 1) (fiintze lucruri etc.) A scoate la iveala cautand sau din intamplare; a descoperi; a afla. ~ strada. Ai ~ acasa. ◊ Ashi ~ nashul (sau popa) a da peste omul care poate sal puna la punct. A nushi ~ locul a fi foarte ingrijorat. Ashi ~ sa... ai veni pe neashteptate sa...; al apuca sa... 2) A obtzine in urma unui efort; a dobandi. ~ un apartament bun. 3) (despre suferintze fizice sau despre moarte) A cuprinde brusc; a lua pe neashteptate; a surprinde. 4) A socoti de cuviintza; a crede. El ~eshte k lucrarea poate fi publicata. 5) A descoperi prin munca creatoare; a inventa; a nascoci. ~ rezolvarea problemei. ~ un pretext. 6) A putea sa aiba la dispozitzie. ~ timp. ~ o ocazie. 7) (fiintze obiecte) A vedea intro anumita stare sau situatzie. Am gasit usha incuiata. Lam gasit dormind. /<sl. gasiti

A SE GASÍ ma ~ésc intranz. 1) fam. (despre persoane) A trece prin acelashi loc venind in intampinare shi continuandushi drumul in directzii opuse; a se incrucisha; a se intalni. 2) A se afla in realitate; a exista; a fi. ~ la serviciu. /<sl. gasiti

gasi v. 1. a da peste ceva cautand sau din intamplare: a gasi o comoara; 2. a descoperi: a gasi un mijloc; 3. a procura: a gasi cuiva un post; 4. a da peste cineva a apuca: nu shtiu ce l’a gasit; 5. ai trece prin minte: tocmai acum tziai gasit sa...; 6. a crede: a gasi cu cale; 7. a fi undeva: ei se gasiau tocmai pe acolo. [Origina necunoscuta].

gasésc v. tr. (bg. gázĭv trec pin vad sirb. gaziti a trece pin vad dupa cum vsl. broditĭ a trece pin vad a dat rom. a brodi care are intz. vecin cu a gasi. Poate infl. shi de vsl gasiti a stinge. Bern. 1 299). Aflu descoper daŭ de: a gasi o comoara o insula un mijloc de scapare. Intilnesc apuc: a gasi un amic acasa. Procur (de ex. un post cuĭva). Apuc lovesc cuprind (vorbind de o boala): tzipa par’k la gasit naĭba. Ma hotarasc sa ma apuc sa: tocmaĭ acuma shia gasit sa cinte (Iron.). Mi se pare is de ideĭe (barb. dupa fr. trouver): gasesc k nu e bine sa beĭ apa rece cind eshtĭ asudat. V. refl. Ma aflu sint: pe aicĭ nu se gasesc tigri. A gasi cu cale a gasi de cuviintza saŭ a gasi bun (fr. trouver bon) a admite a fi de parere k e bun. Atzĭ gasi bacau a da de dracu de unu care nu te lasa in pace. TZĭaĭ gasit! da de unde; ash! e posibil?: tzĭaĭ gasit sa fie el om onest! Bine v’am gasit! formula de salutare a unuĭa care vine shi doreshte sa ne gaseasca sanatoshĭ.

gasí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. gasésc imperf. 3 sg. gaseá; conj. prez. 3 sa gaseásca

gasí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. gasésc imperf. 3 sg. gaseá; conj. prez. 3 sg. shi pl. gaseásca

GASÍ vb. 1. a afla a descoperi (livr.) a depista (astazi rar) a pricepe (inv. shi pop.) a oblici (pop. shi fam.) a dibaci a dibui (inv.) a ispiti a izvodi. (A ~ infractorul.) 2. a surprinde. (Moartea la ~ in somn.) 3. v. prinde. 4. v. afla. 5. a se afla a exista a fi (pop.) a sta. (Se ~ acolo marfuri in mare cantitate.) 6. a se afla a fi a sta. (Plicul se ~ pe masa nedesfacut) 7. a se afla a fi a figura a se numara. (Se ~ printre invitatzi.) 8. v. pomeni. 9. v. situa. 10. v. shti. 11. v. avea. 12. v. considera. 13. v. surprinde.

GASÍ vb. v. intalni vedea.

gasi vb. v. INTILNI. VEDEA.

GASI vb. 1. a afla a descoperi (astazi rar) a pricepe (inv. shi pop.) a oblici (pop. shi fam.) a dibaci a dibui (inv.) a ispiti a izvodi. (A ~ o comoara.) 2. a afla a prinde. (Voia sal ~ singur k sai poala vorbi.) 3. a afla a concepe a crea a descoperi a elabora a face a gindi a imagina a inventa a nascoci a planui a plasmui a proiecta a realiza a scorni (inv. shi pop.) a izvodi (pop.) a iscodi a inchipui (reg.) a tocmi (inv.) a unelti (fig.) a nashte a urzi a zamisli. (A ~ un nou sistem de...) 4. a se afla a exista a fi (pop.) a sta. (Se ~ acolo marfuri in mare cantitate.) 5. a se afla a fi a sta. (Plicul se ~ pe masa nedesfacut.) 6. a se afla a fi a figura a se numara. (Se ~ printre invitatzi.) 7. a se afla a se pomeni a se trezi a se vedea. (Sa ~ incoltzit de creditori.) 8. a se afla a fi a se situa a veni (inv. shi pop.) a cadea. (Satul se ~ pe Olt.) 9. a avea a poseda a shti. (~ eu solutzia problemei.) 10. a avea a exista a fi. (~ cine sa majute.) 11. a aprecia a chibzui a considera a crede a gindi a judeca a opina a socoti (pop.) a chiti a cugeta (inv.) a cunoashte a numara. (Eu ~ k asha trebuie sa facem.)

A gasi ≠ a pierde

A se gasi ≠ a lipsi

gasí (gasésc gasít) vb. 1. A afla a intilni. 2. A afla a descoperi. 3. A afla a observa a constata. 4. A considera a crede a socoti. 5. (Refl.) A se afla a fi prezent. 6. (Impers.) A avea o idee. Sl. gasiti „a stinge” (DAR; Pushcariu Lr. 282). Semantismul deosebit de ciudat sar putea explica printrun sens primitiv „a stinge suflind” sau „a sufla” care ajunge astfel sa coincida cu afflare › afla. Este de asemenea posibila o confuzie din partea subiectului rom. intre sl. gasiti „a stinge” shi sl. desiti dositi „a afla”. Evolutzia semantica „a stinge” › „a potoli setea” › „a afla” (Skok Dacor. IX 217) nu pare probabila. Nici der. din alb. gjëig „aflu” (Cihac II 717) din sb. gaziti „a trece prin vad” (Weigand BA III 107) sau din gepidicul gasihts „actziunea de a zari” (Gamillscheg Rom. Germ. II 252) nu par probabile. Der. gasitura s. f. (descoperire); gaselnitza s. f. (inventzie nascocire stilistica) formatzie artificiala moderna.

JE PRENDS MON BIEN OÙ JE LE TROUVE (fr.) Iau (ceea cemi trebuie) de unde gasesc Molière „Les fourberies de Scapin” act. II scena 11. A devenit deviza celor care nushi fac niciun scrupul cand este vorba sashi procure ceva.

a gasi capac la toate expr. a avea un raspuns pregatit pentru orice intrebare; a dovedi prezentza de spirit in orice situatzie.

ashi gasi nashul expr. (pop.) a da peste omul care poate pune la punct bate molesta inshela etc. pe cineva.

ashi gasi palamida expr. (intl.) a nu gasi nimic de furat cu ocazia unei spargeri.

ashi gasi prostul expr. ashi gasi omul care sal poata inshela / exploata ushor.