INTILNÍ intilnesc vb. IV. 1. Tranz. A da in cale de cineva sau de ceva a se incrucisha pe drum cu cineva sau cu ceva (din intimplare). Il intilnea intotdeauna prezent la aceleashi ore. C. PETRESCU C. V. 127. Can amiazi venind pe vale Intilnii pe Linan cale. COSHBUC P. I 49. Miaduc aminte k lam intilnit o data prin zmeurish. CREANGA P. 31. ◊ Fig. (Cu complementul «ochii»«privirea») Ii intilni ochii negri. DUMITRIU N. 150. Capitanul mia intilnit privirea shi a ramas k o linie. CAMIL PETRESCU U. N. 16. ♦ Refl. (Cu determinari introduse prin prep. «cu») Acolo se intilni cu zmeul. ISPIRESCU L. 27. Deacolo mergind mai departe iaca se intilneshte shi cu catzelusha. CREANGA P. 291. Intro zi cu dulce soare Marioara sentilnea Cun strain care venea. ALECSANDRI P. I 96. ◊ Refl. reciproc. Carul shi tractorul se intilnira in drum cotira impreuna mersera pinantro vaiuga. CAMILAR TEM. 47. Neam intilnit intro saraamindoi... SHiam umblat o sara numai noi. D. BOTEZ P. O. 75. Sint ani la mijloc shinca multzi vor trece Din ceasul sfint in care nentilniram. EMINESCU O. I 120. ♦ Tranz. fact. (Rar) Cind tzii dor mindra de mine Duten codru la un spine SHacolo te jeluieshte Doar dumnezeu nentilneshte. JARNÍKBIRSEANU D. 118. Dar eu nam cap sa te uit K cu gindul teash uita Nu ma lasa inima; Visul iar ma necajeshte SHi cu tine mantilneshte! id. ib. 164. ♦ Refl. reciproc. (Despre linii geometrice sau topografice) A se uni intrun punct. (In contexte figurate) Parca drumurile oamenilor sentilnesc numaidecit. SADOVEANU O. VII 44. ♦ A da peste ceva neplacut (piedici greutatzi). Lapushneanul nu intilnise nici o impedicare in drumul sau. NEGRUZZI S. I 142. 2. Refl. shi refl. reciproc. A ajunge in acelashi loc cu cineva in urma unei intzelegeri. Spunemi locul shi ora unde ne intilnim. C. PETRESCU C. V. 255. Se intilni Andrei cu Mihaivoda. BALCESCU O. II 258. Neom intilni la cutare fintina. SHEZ. III 5. 3. Tranz. Fig. A gasi. In limba scrierilor lui BudaiDeleanu intilnim multe regionalisme. ▭ De cind colinda tzinuturile acestea na intilnit un astfel de entuziasm. SAHIA N. 67. ♦ Refl. (De obicei in constructzii negative urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A nu mai gasi a nu mai avea parte de... Dar nu sa mai intilnit cu postul de capuchehaia carel uzurpase fratesau. GHICA S. 369. 4. Refl. reciproc. A ajunge fatza in fatza pentru ashi masura fortzele a se ciocni cu cineva (intrun duel intro lupta intro competitzie sportiva). V. incaiera. Cele doua campioane de pingpong sau intilnit in sala sporturilor. ▭ Armatele dushmane sau intilnit in zori. ALECSANDRI P. II 158.