imbatat ~a a [At: BELDIMAN N. P. I 13 / S shi: (inv) inb~ / Pl: ~atzi ~e / E: imbata] 1 (Rar) Care este ametzit de bautura Si: beat (pfm) afumat aghesmuit amnarit calit carpit cherchelit cherchezit fiecnit flecuit invinoshat ratutit sfintzit tamaiat trasnit turtit. 2 (Fig) Ametzit de miresme senzatzii placute sau de sentimente puternice Si: fericit incantat.

IMBATÁT A imbatatzi te adj. (Rar) Beat. (Substantivat) Ochii se facura grei K celui imbatat. COSHBUC P. I 231.

ciocsí vr [At: I. CR. V 374 / Pzi: ~sésc / E: nct] (Reg) A se imbata.

imbata [At: PRAV. 1034 / S shi: (inv) inb~ / Pzi: imbat / E: ml *imbibitare] 12 vtr A (face sa ajunga sau) a ajunge in starea de betzie Si: (pfm) a (se) afuma a (se) aghesmui a (se) ametzi a (se) amnari a (se) cali a (se) carpi a (se) chercheli a (se) cherchezi a (se) flecni a (se) flecui a (se) invinosha a (se) ratuti a (se) sfintzi a (se) tamaia a (se) trasni a (se) turti. 34 vtr (Pfm; ie) A (se) ~ cuc (sau clei critza crup lulea tun turta) A (se) imbata (12) foarte tare. 56 vtr (Pfm; ie) A (se) ~ cu apa rece (sau chioara) A (se) zapaci. 78 vtr (Pfm; iae) A (se) inshela. 9 vr (Pfm; ie) A se ~ lesne A nu tzine la betzie. 10 vt (Pan; d. mirosuri arome puternice) A produce o stare asemanatoare cu betzia Si: a ametzi. 1112 vtr (Pan; fig) A (se) tulbura.

IMBATÁ imbắt vb. I. 1. Refl. A ajunge in stare de betzie in urma consumarii unei cantitatzi de alcool. Se imbata pina intratit incit nu mai shtia daca feata este ori baiat. ISPIRESCU U. 104. Mai nainte unde se intimpla la tine sa te imbetzi!... acuma itzi bei mintzile dintrun tzoi de rachiu. CARAGIALE O. I 257. Maninca bea sembata shi doarme dus. ALECSANDRI T. I 447. ◊ Expr. A se imbata lulea (tun turta sau critza) = a se imbata foarte tare. ◊ Tranz. Ia dat tzuica shi la imbatat. (Expr.) A imbata (pe cineva) cu apa rece = a amagi (pe cineva) cu vorbe goale. Nu ma imbetzi pe mine cu apa rece. Te shtiu eu cine eshti. V. ROM. martie 1953 167. Ei! Sa lasam frazele nene Catzavencule! Astea sint bune pentru guracasca... Eu sint omul care dta sal imbetzi cu apa rece? CARAGIALE O. I 136. 2. Tranz. Fig. A incinta a fermeca a ametzi a zapaci. Se temea acum sa nul imbete Ametzitoarea ochilor otrava. TOPIRCEANU B. 59. Padurea mirosea de tembata: inflorise tamiioara. SANDUALDEA U. P. 65. Intindem buzele tremuratoare Vrajitatzi unda sa ne mai imbete Viatza pururea fermecatoare! VLAHUTZA O. A I 78. Dulcele parfum al florilor shi al riului intra in camera shi ma imbata. BOLINTINEANU O. 317. ◊ Refl. Nu tembata de vorba cui ar sta sa te admire! VLAHUTZA O. A. 75. In sarbatoarea noastra tu singur eshti tacut! Imbatate de viatza ce ne suride noua. BOLINTINEANU O. 21.

A IMBATÁ imbat tranz. 1) A face sa se imbete; a turmenta. ◊ ~ (pe cineva) cu apa rece (sau chioara) a amagi (pe cineva); a inshela. 2) A aduce intro stare asemanatoare cu betzia. 3) fig. A face sa fie cuprins de uimire shi de admiratzie; a incanta; a fascina; a vraji; a delecta. Succesul la imbatat. /<lat. imbibitare

A SE IMBATÁ ma imbat intranz. 1) A deveni beat; a ajunge in stare de ebrietate (in urma consumarii excesive de alcool); a se turmenta. 2) fig. A ajunge intro stare asemanatoare cu betzia (din cauza unor emotzii puternice); a se tulbura profund sufleteshte. Mam imbatat de bucurie. /<lat. imbibitare

imbatà v. 1. a face beat; 2. a ametzi; 3. a incanta a fermeca: de line muse sufletul imbata BOL. sufletu ’mbatat de raze shi de eterne primaveri EM.

imbắt a á v. tr. (lat. *imbibito bibitáre d. bíbere a bea; sp. embeodar pg. embebedar. Imbat imbetzĭ imbata; sa imbete. V. beaŭ imbib). Fac beat ametzesc: vinu te imbata. Fig. Incint ametzesc pin deliciŭ: gloria te imbata.

imbatá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. imbắt 2 sg. imbétzi 3 imbáta; conj. prez. 3 sa imbéte

imbatá vb. ind. prez. 1 sg. imbat 2 sg. imbétzi 3 sg. shi pl. imbáta; conj. prez. 3 sg. shi pl. imbéte

IMBATÁT adj. v. beat.

IMBATÁT adj. v. ametzit zapacit.

IMBATAT adj. ametzit baut beat cherchelit turmentat (livr.) grizat (rar) trecut (inv. shi pop.) candriu (pop.) turlac vijiit (reg.) amnarit invinoshat ratutit vinos (prin Ban.) chermeleu (Transilv. shi Maram.) shumen (prin Transilv.) shumenit (fam. fig.) afumat aghesmuit facut otzelit pilit sfintzit tamiiat tirnosit trasnit turtit (arg.) mahit matol matosit.

IMBATÁ vb. a (se) ametzi a (se) chercheli a (se) turmenta (livr.) a (se) griza (pop.) a (se) turlaci (prin Transilv.) a (se) amnari (Mold.) a (se) chefalui (Transilv. shi Ban.) a (se) shumeni (fam.) a (se) abtzigui a (se) invinosha a (se) matosi (fam. fig.) a (se) afuma a (se) aghesmui a (se) cali a (se) ciupi a (se) carpi a (se) magnetiza a (se) pili a (se) sfintzi a (se) tamaia a (se) trasni a (se) turti (rar fig.) a (se) tarnosi a (se) turci (reg. fig.) a (se) flecui a (se) otzeli (arg.) a (se) mahi a (se) matoli. (Sa cam ~ cu rachiu.)

IMBATA vb. a (se) ametzi a (se) chercheli a (se) turmenta (livr.) a (se) griza (pop.) a (se) turlaci (prin Transilv.) a (se) amnari (Mold.) a (se) chefalui (Transilv. shi Ban.) a (se) shumeni (fam.) a (se) invinosha a (se) matosi (fam. fig.) a (se) afuma a (se) aghesmui a (se) cali a (se) ciupi a (se) cirpi a (se) magnetiza a (se) pili a (se) sfintzi a (se) tamiia a (se) trasni a (se) turti (rar fig.) a (se) tirnosi a (se) turci (reg. fig.) a (se) flecui a (se) otzeli (arg.) a (se) mahi a (se) matoli. (Sa cam ~ cu rachiu.)

A (se) imbata ≠ a (se) dezbata a (se) trezi

a se imbata turta expr. (pop.) a se imbata foarte tare.