19 definitzii pentru incantat
din care- explicative (13)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCANTÁT A incantatzi te adj. Plin de bucurie de multzumire de entuziasm; fermecat vrajit fascinat. ◊ Expr. Incantat (de cunoshtintza) formula de politetze prin care o persoana ishi exprima multzumirea cand face cunoshtintza cu cineva. ♦ (Rar) Incantator. V. incanta.
INCANTÁT A incantatzi te adj. Plin de bucurie de multzumire de entuziasm; fermecat vrajit fascinat. ◊ Expr. Incantat (de cunoshtintza) formula de politetze prin care o persoana ishi exprima multzumirea cand face cunoshtintza cu cineva. ♦ (Rar) Incantator. V. incanta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incantat ~a a [At: DONICI F. II 60/7 / Pl: ~atzi ~e / E: incanta] 1 Fascinat. 2 Satisfacut. 3 Bucuros. 4 Fermecat. 5 Vrajit. 6 Entuziasmat. 7 (Rar) Incantator (2). 8 (Ie) ~ (de cunoshtintza) Formula de politetze prin care se arta placerea de a fi facut cunoshtintza cu cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incantat a. 1. transportat de admiratziune de placere: au ramas incantatzi; 2. delicios: loc incantat.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCANTÁ incant vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie; a fermeca a fascina a vraji. 2. Tranz. shi refl. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. In + canta (dupa fr. enchanter).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCANTÁ incant vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie; a fermeca a fascina a vraji. 2. Tranz. shi refl. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. In + canta (dupa fr. enchanter).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incanta [At: GRIGORIURIGO M. P. I 100 / Pzi: incant / E: ml incantare] 12 vt (ivp) A fermeca (prin pronuntzarea unor formule magice). 3 vt A captiva pe cineva pana la fascinatzie Si: a fascina a fermeca a vraji. 4 vt A produce o stare de bucurie delectare etc. 56 vtr A (se) amagi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCINTÁ incínt vb. I. Tranz. A produce o stare de multzumire de admiratzie a stirni entuziasmul; a captiva a fermeca a entuziasma a vraji. Il incintase mai inainte semnele lor de dragoste. CARAGIALE O. III 61. Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri Ce frunteami de copil onseninara. EMINESCU O. I 201. Drag imi e numele Ana K tencinta auzindul. JARNÍKBIRSEANU D. 35. ♦ A amagi a inshela. Tea incintat cu promisiuni mincinoase. ◊ Refl. Un altul va inspira el traieshte El cu gura voastra ride el sencinta el shopteshte. EMINESCU O. I 157.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCINTÁT A incintatzi te adj. Plin de bucurie multzumit; captivat fermecat vrajit entuziasmat. Mindru incintat k poate sashi arate eruditzia incepu sa explice cum se gadea in antichitate aurul in albia riurilor noastre shi cum se spala. BART E. 35. Mesenii incintatzi Ramasau ascultindul flaminzi shi insetatzi. ALECSANDRI T. II 100. Ramase incintata vazind k se infatzosheaza o astfel de partida. NEGRUZZI S. I 72. ◊ Expr. Incintat de cunoshtintza formula de politetze prin care o persoana ishi exprima fratza de alta multzumirea de a o fi cunoscut. ♦ (Mai ales poetic) Incintator atragator fermecator. Acolo se afla locuri incintate in care am petrecut altadata fara grija. SADOVEANU Z. C. 221. O poveste incintata Care azi entunecata. EMINESCU O. I 122.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCANTÁ vb. I. tr. A fermeca a entuziasma; a amuza. [P.i. incant. / dupa fr. enchanter].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCANTÁ vb. tr. a fermeca; a entuziasma; a amuza. (dupa fr. enchanter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INCANTÁ incant tranz. 1) A face sa fie cuprins de uimire shi admiratzie; a fermeca; a vraji; a fascina; a delecta; a desfata. 2) A ademeni prin fagaduintze; a inshela cu promisiuni; a momi. /in + a canta
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incantà v. 1. a captiva cu fermece; 2. a transporta de admiratziune de placere: taina ce ma ’ncanta AL. [Lat. INCANTARE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incínt a á v. tr. (lat. incantare a farmaca; it. incantare pv. sp. pg. encantar fr. enchanter. V. cint). Mold. Munt. Amagesc cu vorba bat capu: ĭa fugĭ deaicĭ shi nu ma’ncinta (Munt. a incinta cu migdale amare a inshela cu promisiunĭ). Neol. (dupa fr. it.). Farmec seduc fascinez umplu de admiratziune: shtiintza politetza arta luĭ la incintat. V. boscorodesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*incintát a adj. Uĭmit de farmec de admiratziune: aceĭ care aŭ auzito cintind au ramas incintatzĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incantá (a ~) vb. ind. prez. 3 incanta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incantá vb. ind. prez. 1 sg. incant 3 sg. shi pl. incanta
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCANTÁT adj. 1. captivat cucerit fascinat fermecat rapit sedus subjugat vrajit. (Un public ~.) 2. v. radios.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCANTÁ vb. 1. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a rapi a seduce a subjuga a vraji (fig.) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.) 2. v. bucura. 3. v. inshela.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCINTA vb. 1. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a rapi a seduce a subjuga a vraji (fig.) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.) 2. a bucura a desfata a mingiia. (Peisajul i ~ sufletul.) 3. a ademeni a amagi a inshela a mintzi a momi a pacali a prosti a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu vorba.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCINTAT adj. 1. captivat cucerit fascinat fermecat rapit sedus subjugat vrajit. (Un public ~.) 2. fericit radios. (O mina ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
incanta, incantverb
- 1. A produce o stare de bucurie de multzumire de entuziasm de satisfactzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Il incintase mai inainte semnele lor de dragoste. CARAGIALE O. III 61. DLRLC
- Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri Ce frunteami de copil onseninara. EMINESCU O. I 201. DLRLC
- Drag imi e numele Ana K tencinta auzindul. JARNÍKBIRSEANU D. 35. DLRLC
-
- 2. A (se) amagi a (se) inshela a (se) pacali. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tea incintat cu promisiuni mincinoase. DLRLC
- Un altul va inspira – el traieshte El cu gura voastra ride el sencinta el shopteshte. EMINESCU O. I 157. DLRLC
-
etimologie:
- In + canta DEX '98 DEX '09
- enchanter DEX '09 DEX '98 DN
-
incantat, incantataadjectiv
- 1. Plin de bucurie de multzumire de entuziasm. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mindru incintat k poate sashi arate eruditzia incepu sa explice cum se gasea in antichitate aurul in albia riurilor noastre shi cum se spala. BART E. 35. DLRLC
- Mesenii incintatzi Ramasau ascultindul flaminzi shi insetatzi. ALECSANDRI T. II 100. DLRLC
- Ramase incintata vazind k se infatzosheaza o astfel de partida. NEGRUZZI S. I 72. DLRLC
- 1.1. Atragator, fermecator, incantator. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: atragator fermecator incantator
- Acolo se afla locuri incintate in care am petrecut altadata fara grija. SADOVEANU Z. C. 221. DLRLC
- O poveste incintata Care azi entunecata. EMINESCU O. I 122. DLRLC
-
- Incantat (de cunoshtintza) formula de politetze prin care o persoana ishi exprima multzumirea cand face cunoshtintza cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- incanta DEX '98 DEX '09