FÚGA¹ fugi s. f. 1. Deplasare cu pashi mari shi repezi; alergare goana. ◊ Loc. adv. Din (sau in) fuga sau (reg.) dea fuga = in timp ce fuge fugind; p. ext. in graba in treacat fara o examinare mai atenta. Pe fuga = repede grabit. Cu fuga = imediat fara amanare. In fuga (sau in fuga) mare = fugind foarte repede. In fuga calului (sau cailor) = in galop. Intro fuga = fugind tare shi fara oprire. ◊ Expr. A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) fuga = a goni a alunga a fugari. A o lua (sau a o rupe) la fuga sau a o rupe dea fuga = a porni in goana. A (o) tzine numai (intr)o fuga = a alerga intruna fara intrerupere. O fuga (buna de cal) = o distantza nu prea mare cat poate fugi fara oprire un om sau un cal. ♦ (Adverbial; in forma fuga) Repede degraba. 2. Parasire grabnica (shi uneori pe ascuns) a unui loc pentru a scapa de o constrangere sau de o primejdie. 3. (Min.) Inclinare spre axa galeriei a montantzilor unei armaturi sau ai unui cadru in forma de trapez. Lat. fuga.

fuga¹ [At: DOSOFTEI V. S. 80/2 / Pl: fugi / E: ml fuga] 1 sf Plecare grabita din fatza unei primejdii. 2 sf Parasire grabnica (shi pe ascuns) a unui loc pentru a scapa de o constrangere sau de o primejdie. 3 sf Refugiere. 4 sf (Ivp) Bajenie. 5 sf Evadare. 6 sf Dezertare. 7 sf (Pop) Plecare a unei fete cu un barbat cu care doreshte sa se casatoreasca fara voia parintzilor. 8 sf Deplasare cu pashi mari shi repezi Si: alergare (1) goana. 9 sf (Ilav) Din (sau in~) sau (reg) dea ~ga In timp ce fuge Si: fugind. 10 sf (Pex; ial) In graba. 11 sf (Pex; ial) Fara o examinare mai atenta. 12 sf (lav) Pe ~ Repede. 13 sf (Ilav) Cu ~ga (sau irg de ori la) ~ Repede. 14 sf (Ial) Fara amanare. 15 sf (Mun; ilav) Dan ~ga Pe apucate. 16 sf (Ilav) In ~ (sau in ~ga) mare Fugind foarte repede. 17 sf (Ilav) In ~ga calului (sau cailor) In galop. 18 sf (Fam; pex; iae) In viteza. 19 sf (Ilav) Intro ~ Fugind tare shi fara oprire. 20 sf (Ie) A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) ~ A alunga. 21 sf (Iae) A fugari. 22 sf (Ie) A o lua (sau a o rupe rar a o pleca a o apuca a o tuli) la ~ sau a o rupe (sau a o rade a o taia) dea ~ga (sau de ~) A porni in goana. 23 sf (Ie) A (o) tzine numai (intr)o ~ A alerga intruna fara intrerupere. 24 sf (Ie) A da o ~ (pana la...) sau a da (cu) ~ga A se duce repede (pana la...). 25 sf (Is) O ~ (buna) de cal O distantza nu prea mare cat poate fugi fara oprire un om sau un cal. 26 av (If fuga) Repede. 27 av Fara intarziere. 28 sf (Trs; gms; is) ~ de cai Cursa de cai. 29 sf Inclinare spre axa galeriei a montantzilor unei armaturi sau ai unui cadru in forma de trapez.

FÚGA¹ fugi s. f. 1. Deplasare cu pashi mari shi repezi; alergare goana. ◊ Loc. adv. Din (sau in) fuga sau (reg.) dea fuga = in timp ce fuge fugind; p. ext. in graba in treacat fara o examinare mai atenta. Pe fuga = repede grabit. Cu fuga = imediat fara amanare. In fuga (sau in fuga) mare = fugind foarte repede. In fuga calului (sau cailor) = in galop. Intro fuga = fugind tare shi fara oprire. ◊ Expr. A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) fuga = a goni a alunga a fugari. A o lua (sau a o rupe) la fuga sau a o rupe dea fuga = a porni in goana. A (o) tzine numai (intr)o fuga = a alerga intruna fara intrerupere. O fuga (buna de cal) = o distantza nu prea mare cat poate fugi fara oprire un om sau un cal. ♦ (Adverbial; in forma fuga) Repede degraba. 2. Parasire grabnica (shi uneori pe ascuns) a unui loc pentru a scapa de o constrangere sau de o primejdie. 3. Inclinare spre axa galeriei a montantzilor unei armaturi sau ai unui cadru in forma de trapez. Din lat. fuga.

FÚGA¹ s. f. 1. Deplasare cu pashi mari shi repezi; alergare goana. Acum sa ne intrecem din fuga. CREANGA P. 51. Pe copite iau in fuga fatza negrului pamint. EMINESCU O. I 148. Dar mie murgul cam nebun SHi de fuga numai bun. ALECSANDRI P. P. 72. ◊ Fig. Ocoli moara se asheza iar pe mal privind mai departe fuga inspumata a apelor. CAMILAR TEM. 156. Cu aceasta suflare rece in spate shi pe subt fuga aceasta de nouri subtziri cei doi calatori au umblat in tacere. SADOVEANU B. 161. ◊ Loc. adv. Din (sau in) fuga = in graba in treacat fara o examinare mai atenta. Citi din fuga afishul. ▭ Observa in fuga arcul sprincenei shi marimea curioasa a pleoapelor. D. ZAMFIRESCU R. 171. Pe fuga = repede grabit. Mincara pe fuga brinza de un ban shi piine de doi. VLAHUTZA O. A. 137. Cu fuga = imediat fara aminare. Trimit pe Titirez cu fuga la padure. SBIERA P. 180. Hai deschidetzi cu fuga dragii mamei! cu fuga! CREANGA P. 21. In fuga calului (sau cailor) = in galop. Genarul venea in fuga calului de rupea pamintul. EMINESCU N. 15. O caleashca trecu in fuga cailor. NEGRUZZI S. I 16. In fuga sau in fuga mare = fugind foarte repede. Trecu aproape in fuga prin ograda. SADOVEANU O. IV 349. Vin copiiin fuga mare. IOSIF PATR. 26. Pe cind vorbeau amindoi caltminteri nu erau suparatzi iata k vine in fuga mare feciorul de la dentist shii spune sa pofteasca. CARAGIALE O. I 328. Intro fuga = fugind tare fara oprire. Am crezut k ma chemi pe mine sham alergat numai intro fuga. ALECSANDRI T. I 263. (Regional) Dan fuga = pe apucate la nimereala. Cu cite o tzoala aruncata pe dinsele asha dan fuga. ISPIRESCU U. 51. ◊ Expr. A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) fuga = a goni a alunga a fugari. A o lua (sau a o rupe rar a apuca) la fuga sau a o rupe dea fuga = a porni in goana. Dupa ce pun mina pe cirma apuca la fuga. SADOVEANU O. I 423. O iau la fuga dupa el shi oamenii dupa mine. CAMIL PETRESCU U. N. 273. Am lasat in urma pe tovarashii mei shi am rupto dea fuga inainte. ALECSANDRI T. I 457. A tzine numai o fuga = a alerga intruna fara intrerupere. De la Ocea pina aproape de Grumazeshti a tzinut numai o fuga. CREANGA P. 117. O fuga (buna) sau o fuga buna de cal = o distantza nu prea mare cit poate fugi fara oprire un om (sau un cal). Nui mai mult decit deo fuga Pinan deal. COSHBUC P. II 16. Inca o fuga buna de cal shi am sosit intrun sat alcatuit de bordeie acoperite cu stuh. ALECSANDRI C. 115. ♦ (Adverbial in forma fuga) Fugind alergind in fuga repede degraba. Veni fuga un soldat spuse ceva la urechea sublocotenentului shi disparu. SAHIA N. 88. ◊ (Cu valoare de verb) Cind vazura ei una k aceasta... fuga la boieri dei vestira. CREANGA P. 159. 2. Parasire grabnica (shi uneori tainica) a unui loc pentru a scapa de o constringere sau de o primejdie. La fuga Tachi k nui shaga... Tarsitza vrea satzi scoata ochii! ALECSANDRI T. I 97. Fuga lui Cantacuzino shi Cimpineanu a facut zgomot in TZara Romineasca. BALCESCU O. I 87. Un ferman k mishi scotea... Cine mare cal citea Drumul fugii Miapuca. TEODORESCU P. P. 477.

FÚGA¹ fugi f. 1) Deplasare grabita shi cu pashi mari. ◊ Din (sau in) ~ a) in treacat; b) superficial. A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) ~ a fugari pe cineva; a alunga. 2) Plecare grabita shi pe furish dintrun loc pentru a scapa de o primejdie. /<lat. fuga

fuga f. 1. fapta de a fugi; 2. departare cat poate fugi: o fuga de cal. [Lat. FUGA]. ║ adv. iute: fuga afara!

fúga f. pl. ĭ (lat. fŭga vgr. phygé; it. foga avint shi fuga fuga sard. fua fr. fuie cat. sp. pg. fuga). Actziunea de a fugi: a da a trage o fuga a da fuga acasa. Rezultatu fugiĭ departarea cit se poate fugi: o fuga de cal. Muz. (it. foga). Bucata in care diferitele partzĭ se succed repetind acelashĭ motiv saŭ subĭect. Ĭaŭ (saŭ apuc) fuga o ĭaŭ la fuga o croĭesc (saŭ o rup) la fuga (saŭ de fuga) ma pun pe fuga fug incep sa fug. Din fuga fugind: a apuca un mar din fuga. In fuga fugind (fig.) grabnic: scrie in fuga; Pe fuga (fig.) grabnic: a scrie pe fuga. Fuga adv. Fugind (fig.) grabnic: s’a dus fuga a scris fuga. Fuga! degraba ĭute! Prov. Fuga e rushinoasa dar sanatoasa fuga e salvatoare deshi e rushinoasa.

fúga s. f. g.d. art. fúgii; pl. fugi

fúga (alergare melodie) s. f. g.d. art. fúgii; pl. fugi

FÚGA s. 1. alergare alergatura goana (Bucov.) scopca (inv.) repezish repezitura. (So tzii tot intro ~.) 2. goana viteza (fig.) zbor. (Mergi la el in ~ shi adul aici.) 3. v. alergatura. 4. v. refugiu. 5. v. evadare.

FUGA s. 1. alergare alergatura goana (Bucov.) scopca (inv.) repezish repezitura. (So tzii tot intro ~.) 2. goana viteza zbor. (Mergi la el in ~ shi adul aici.) 3. alergare alergatura goana umblatura umblet (reg.) shtrapatz (Ban.) prepurtare (prin Transilv) shtrapa. (Dupa ceasuri de ~...) 4. pribegie refugiu (inv.) bajenarie bajenarit bajenie bajenire bajenit. (~ populatziei din calea navalitorilor.) 5. evadare (rar) evaziune. (~ unui detzinut din inchisoare.)

fúga (fúgi) s. f. 1. Alergare goana. 2. Cursa. 3. Parasire grabnica evadare. 4. (Adv.) Iute rapid in goana. Mr. megl. fuga istr. fuge. Lat. fŭga (Pushcariu 663; CandreaDens. 667; REW 3548; DAR) cf. it. cat. sp. port. fuga. Der. fuga vb. (Trans. de Vest a alunga) care ar putea reproduce shi lat. fugare (DAR) cf. mr. fugare sp. fugar; fugaci adj. (iute la fuga rapid) care poate reprezenta shi lat. fŭgācem (CandreaDens. 688; DAR; cf. impotriva Graur BL II 10) dar care este mai curind un der. cu suf. aci k tragaci stingaci etc.; fugar adj. (fugitiv); fugar s. m. (fugit evadat; armasar; potirniche alba Tetrao lagopus); fugarnic adj. (fugitiv) creatzie poetica shi artificiala); fugash s. m. (fugitiv); fugaretz adj. (iute la fuga) prin transpunere a fr. fougueux inv.; fugos adj. (iute la fuga); fugau s. m. (potirniche alba Tetrao lagopus; varietate de tzintzar Hydrometra paladum) cu suf. au (dupa ipoteza putzin probabila a lui Draganu Dacor. V 362 din incrucisharea lui fugi cu mag. fogoly „prizonier”). Cf. fugi.

FUGA. Subst. Fuga fugutza (dim.) goana alergare alergatura cursa zbughire; sprint. Alergator sprinter; fugar. Adj. Fugator (rar) fugaretz (reg.) fugar fugaci; alergator. Vb. A fugi a goni a alerga a merge in fuga; a fugi (a alerga) in goana mare a trage o fuga a fugi (a alerga) mincind pamintul (de maninca pamintul) a fugi k taunul cu paiul a fugi (a zbura) k gindul a alerga (a fugi) cu burta la pamint a se duce dulutza (reg.) fuge (merge) dei piriie (sfiriie) calciiele; a fugi intruna a (o) tzine numai (tot) o fuga; a o lua la fuga a o apuca la fuga ashi lua calciiele (picioarele) dea umeri (fam.) a o tuli (pop. shi fam.) a o shterge a o shterpeli (fam.) a o lua la picior a o lua la sanatoasa a o croi la fuga a cirpi (dea) fuga a o cirpi de fuga a o impunge la (de) fuga a intinde o fuga a (o) intinde (la drum) a o pirli la (de) fuga a o rupe la (de) fuga (la goana la sanatoasa dea fuga) a se duce pe urlatzi a o tunde (fam.) ashi lua talpashitza (catrafusele) a spala putina a o tuli la (de) fuga (la sanatoasa la vale) (pop. shi fam.) a o tivi la fuga (de fuga fuga). Adv. In fuga in fuga mare intro fuga fuga fugafugutza. V. disparitzie evitare graba mishcare viteza.

fúga fugi s. f. 1. Faptul de a fugi; deplasare rapida goana alergare; (art.) repede. 2. Parasire grabnica (shi pe ascuns) a unui loc pentru a scapa de o primejdie. ◊ Fuga din Egipt = plecarea grabnica din Betleem a lui Iosif shi a Fecioarei Maria cu pruncul Iisus amenintzat cu moartea de catre Irod. Din lat. fuga.

CURRENTE CALAMO (lat.) din fuga condeiului Expresie folosita pentru a scuza o gresheala o neglijentza de stil.

FUGA din Egipt calatoria de la Bethlehem in Egipt a lui Iosif impreuna cu Fecioara Maria shi pruncul Iisus pentru salvarea acestuia de mania lui Irod cel Mare. Revenirea in Galileea a avut loc dupa moartea lui Irod.

IN VITIUM DUCIT CULPAE FUGA (lat.) fuga de gresheala duce la viciu Horatziu „Ars poetica” 31. Teama de a nu greshi duce la erori mari.

a da shapte degete shio fuga buna expr. a fura din buzunare.

a pune pe fuga expr. 1. a alunga a izgoni. 2. a obliga sa se retraga / sa se replieze in dezordine.