CUSTÚRA custuri s. f. 1. (Pop.) Lama taish de cutzit; cutzit rudimentar (fara plasele); p. gener. cutzit. 2. (Reg.) Creasta de munte stancoasa ascutzita zimtzata specifica epocii glaciare. Et. nec.

custura² sf vz cusatura

custura¹ sf [At: DOSOFTEI ap. TDRG / V: (reg) ~re ~tora (prin apropiere de cusatura) ~sut~ / Pl: ~ri (rar) ~re / E: nct] 12 (Pop) (Lama sau) taish de cutzit. 3 (Inv) Placa de metal. 4 (Pop; spc) Fierul coasei. 5 (Reg) Ferastrau pentru scanduri. 6 (Pop; pex) Panza ferastraului de la joagar. 7 (Pop) Cutzit rudimentar (fara plasele). 8 (Pop; pgn) Cutzit. 9 (Pop) Briceag. 10 (Pop) Taish de cutzit foarte ruginit. 11 (Pop) Cutzit care nu taie bine Si: (reg) bleau² cioarsa. 12 (Pop; pex) Dalta. 13 (Pop; pex) Parte a plugului prin care acesta se strange. 14 (Pop) Fierul lat de la plug. 15 (Pop; pan) Unealta cu care se curatza se capacesc shi se scot fagurii din stup. 16 (Reg; spc) Cutzit cu care se taie capetele cercurilor la butoi. 17 (Pop; spc) Cutzit de cizmarie. 18 (Reg; pan) Creasta de munte stancoasa zimtzata specifica epocii glaciare. 19 (Ban; pex; ssp) Persoana inclinata spre furt.

CUSTÚRA custuri s. f. 1. (Pop.) Lama taish de cutzit; cutzit rudimentar (fara plasele); cutzit. 2. (Reg.) Creasta de munte stancoasa ascutzita zimtzata specifica epocii glaciare. Et. nec.

CUSTÚRA custuri s. f. 1. Limba de metal ascutzita lama taish; cutzit rudimentar de obicei fara plasele. Simtzind pashi ishi ascunse repede custura sub briu caci... cum so vada cineva taind? CAMILAR TEM. 161. Co custura alcatuita dintro frintura de coasa lelea Ileana curatzi citziva peshti. SADOVEANU I. A. 93. Geamurile i sint inghetzate tun cu frunze geruite de nu leai razui nici cu custura. DELAVRANCEA S. 1S4. Spinii sar putea taia din griu cu o custura pusa in virful unui batz. I. IONESCU M. 344. 2. (Regional) Virf ascutzit de munte de stinca sau de colina. De la custura Godeanului pina la capatiiul muntelui Scarishoara. I. IONESCU M. 37.

CUSTÚRA ~i f. pop. 1) Parte metalica shi taioasa a unui instrument; lama. 2) Cutzit rudimentar fara plasele. /cutit + suf. ~tura

custura f. 1. cutzit fara plasele; 2. limba sau fierul plugului coasei panza ferestraului; 3. unealta cu care se reteaza stupii; 4. (ironic) cutzit prost. [Forma redusa din cutzitura cf. negustor = negutzator].

custúra f. pl. ĭ (din cutzitura k negustor din negutzator. D. rom. vine bg. sirb. kostura shi ku ung. kusztor shi ora briceag. Cp. shi cu lat. pop. cósteus cutzit facut dintr’o coasta). Lama de coasa. Lama de rindea. Bricĭ (Arg.). Briceag (Maram.). Cutzitu pluguluĭ. Cutzit de retezat stupiĭ de scos mĭerea. Cutzit cizmaresc: c’o custura ascutzita taĭa curelele pentru opincĭ (Sadov. VR. 1911 4 5). Fig. Cutzit prost. V. bulicher.

custúra s. f. g.d. art. custúrii; pl. custúri

custúra s. f. g.d. art. custúrii; pl. custúri

CUSTÚRA s. (GEOGR.) karling. (~ unui munte.)

CUSTÚRA s. v. ascutzish briceag cutzit fier lama limba taish.

CUSTURA s. (GEOGR.) karling. (~ unui munte.)

custura s. v. ASCUTZISH. BRICEAG. CUTZIT. FIER. LAMA. LIMBA. TAISH.

custúra (custúri) s. f. 1. Lama unui cutzit sau a oricarui instrument taios. 2. Cutzit briceag. 3. Cutzit care nu taie. 4. Cutzit de rindea. 5. Brazdar de plug. 6. Cutzit de cizmarie. 7. Creasta de munte pisc. Var. custure cusutura cutzitura. Mr. custura. Origine incerta. Apare shi in bg. slov. kustura sb. kùstura mag. kusztor(a) fapt pentru care sa considerat de origine sl. (Miklosich Slaw. Elem. 27; Cihac II 89; Conev 66 69); insa cuvintul nu poate fi autentic sl. shi mai curind pare a proveni din rom. (Berneker 652; Skok Slavia IV 338; cf. shi Capidan Raporturile 207 shi Draganu Dacor. VII 109 pentru originea rom. a mag.) Astfel stind lucrurile se considera k custura este o reducere de la cutzitura din lat. *cotire „a face virf” cu aceeashi reducere k negutzator › negustor sau totzi trei › tustrei (Laurian; Tiktin; Pascu I 74; DAR; Scriban). Der. din tc. ustura (PopescuCiocanel 27) pare putzin probabila.

custúra custúri s.f. (pop.) 1. lama taish de cutzit. 2. placa de metal. 3. ferastrau firez. 4. fierul coasei. 5. cutzit rudimentar cu maner de lemn sau fara el; ciorsa bleau. 6. dalta. 7. parte a plugului ( fierul undreaua). 8. unealta cu care se curatza se reteaza shi se scot fagurii din stup. 9. cutzit cu care se taie capetele cercurilor la butoaie. 10. cutzitul cizmarului. 11. creasta stancoasa de munte ascutzita zimtzata specifica epocii glaciare. 12. om cu apucaturi rele hotz custurar.

custúra custuri s.f. 1. Unealta in forma de cutzit cu care fierarul curatza copita la cal inainte de a bate potcoava (Felecan 1983). 2. Cutzit de strung (Felecan 1983). 3. Cutzit ce nu se inchide (Bud 1908): „Moshule cu barba sura / Teash rade shi nam custura” (Papahagi 1925: 224). ♦ (top.) Custura deal in Vima Mica cu sensul de „creasta stancoasa ascutzita” (Vishovan 2008); Custuri stanca situata langa cascada Covatari (pe valea Runcului afluent al raului Sapantza) cu o inaltzime de 70100 m (Timur 2007: 12); Custuri „rapi prapastioase” (Papahagi 1925; Ieud). Et. nec. (DER DEX MDA); cuvant autohton fara corespondent in albaneza din rad. i.e. *kes „a zgaria a razui a pieptana” (Russu 1981). Cuv. rom. > magh. kusztora (Capidan Draganu cf. DER; Bakos 1982).

custúra custuri s.f. 1. Unealta in forma de cutzit cu care fierarul curatza copita la cal inainte de a bate potcoava (Felecan 1983). 2. Cutzit de strung (Felecan 1983). 3. Cutzit ce nu se inchide (Bud 1908): „Moshule cu barba sura / Teash rade shi nam custura” (Papahagi 1925: 224). Cuvant autohton din rad. i.e. *kes „a zgaria a razui a pieptana” (Russu 1981); Cuv. rom. preluat in magh. (kusztora) (Bakos 1982).

CUSTURA MARE lac glaciar in Mtzii Retezat la 2.226 m alt.; 28 ha; ad. max.: 9 m.