FIER (2 3) fiare s. n. 1. Element chimic metal greu de culoare cenushie maleabil ductil cu proprietatzi feromagnetice care aliat cu carbonul sau cu alte elemente se foloseshte pe scara larga in industrie; (impr.) otzel (moale). ◊ Epoca fierului (sau de fier) = perioada caracterizata prin introducerea shi generalizarea folosirii fierului in milen. II i. H. cu efecte revolutzionare in domeniul confectzionarii uneltelor shi a armelor shi in productzia de marfuri in comertz shi in dezvoltarea structurilor sociale shi politice. ◊ Loc. adj. De fier = tare puternic rezistent; neinduplecat; riguros sever. ◊ Expr. Ai trece (sau ai da cuiva) un fier (ars sau roshu) prin inima = a avea o senzatzie intensa shi brusca de durere de spaima etc. 2. Numele mai multor unelte instrumente etc. sau partzi ale lor facute din otzel ori din fonta; a) (adesea determinat prin „de calcat”) aparat electric folosit la calcatul rufelor sau al hainelor; b) (adesea determinat prin „de frizat”) instrument de forma unui cleshte care serveshte la ondulatul parului; c) (adesea determinat prin „de plug”) fiecare dintre cutzitele plugului; d) cleshte cu care se scot carbunii din foc; e) (adesea determinat prin „roshu”) unealta vergea sau bucata de fier inroshita in foc pentru arderea unor rani sau insemnarea vitelor cu marca proprietarului; f) lama sau ascutzish de arma taioasa; p. ext. sabie. ◊ Expr. A trece prin ascutzishul fierului = a taia a omori a pustii a trece pe sub ascutzishul sabiei. ♦ Bucata de otzel (in forma de drug). ♦ Fier vechi = obiecte de metal uzate care nu mai pot fi utilizate shi care se aduna spre a fi retopite. ◊ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz a nu mai acorda nicio importantza unui lucru. 3. (La pl.) Lantzuri catushe cu care sunt legatzi prizonierii detzinutzii. ♦ Piedica de cai facuta dintrun lantz. [Var.: fer s. n.] Lat. ferrum.

fier sn [At: COD. VOR. 34/10 / V: fer (reg) hier (S shi: reg her) / Pl: (1721 2639) fiare (inv) ~e (reg) fiara / E: ml ferrum] 1 Element chimic metal greu de culoare cenushie maleabil ductil cu proprietatzi feromagnetice care aliat cu carbonul sau cu alte elemente se foloseshte pe scara larga in industrie. 2 (Imp) Otzel (moale). 3 (Is) ~ nativ Fier aproape pur care se gaseshte uneori in natura. 4 (Inv; is) ~ alb Tabla. 5 (Iuz; is) ~ turnat Fonta. 6 (Iuz; is) ~ mort Fier de proasta calitate Si: (ivp) ~ baltos ~ grauntzos. 7 (Is) ~ forjat Fier prelucrat prin forjare din care se fac obiecte ornamentale. 8 (Is) Epoca ~ului (sau de fier) Perioada din istoria oranduirii comunei primitive care a durat de la mijlocul mileniului al IIlea i. Hr. pana in primele veacuri d. Hr. cand omul a inceput sa prelucreze shi sa foloseasca fierul. 9 (Ila) De ~ Tare. 10 (Ial) Rezistent. 11 (Ial) Neinduplecat. 12 (Ial) Riguros. 13 (Ie) A bate ~ul panai (sau cat e) cald A nu lasa sa scape o ocazie cand i se ofera. 14 (Ie) Ai trece (sau ai da cuiva) un ~ (ars sau roshu) prin inima A avea o senzatzie intensa shi brusca de durere de spaima etc. 15 (Ie; pop) In ~ul noptzii In timpul noptzii. 16 (Ban; ie) A avea ~ A avea bani. 17 (Reg) Ferastrau. 18 Cleshte cu care se iau carbunii din foc. 19 (SHis ~ de calcat) Aparat intrebuintzat la calcatul rufelor sau hainelor. 20 (SHis ~ de frizat) Instrument de forma unui cleshte care serveshte la ondulatul parului Si: ondulator. 21 (SHis ~ roshu) Unealta vergea sau bucata de fier inroshita la foc cu care se ard unele rani sau se inseamna vitele cu marca proprietarului. 22 (Pex) Semnul ramas la vita pe locul infierat. 23 (Pop; ie) A avea ~ul cuiva A semana cu cineva. 24 (Pop; ie) Cu ~ul de la el Din proprie autoritate. 25 (Pop; ie) ~ul rau nu se prapadeshte Se spune despre omul care e rau din fire shi care de aceea traieshte mai mult. 26 (SHis ~ de plug; mpl) Cutzit la plug. 27 (Is) ~ lat sau mare Taishul cormanei Si: brazdar brazdator cormanitor. 28 (Is) ~ lung sau mic Cutzit mare fixat in grindeiul plugului care taie brazda. 29 (Iuz; is) ~ de corabie Ancora. 30 Lama de arma taioasa. 31 (Pre) Ascutzish de arma taioasa. 32 (Pex) Sabie. 33 (Ivp; ie) A trece prin ascutzishul ~ului A pustii un tzinut taind shi omorand locuitorii. 34 Bucata de otzel (in forma de drug). 35 (Inv; lpl) Lantzuri catushe cu care erau legatzi prizonierii detzinutzii. 36 Piedica de cai facuta dintrun lantz. 37 (Is) ~ vechi Obiecte de metal uzate care nu mai pot fi utilizate shi care se aduna spre a fi retopite. 38 (Ie) A arunca la ~ vechi A scoate din uz. 39 (Iae) A nu mai acorda nici o importantza unui lucru. 40 Substantza feruginoasa. 41 (Bot; ic) Iarbafiarelor sau iarba ~ului Planta erbacee veninoasa din familia asclepiadaceelor cu frunze opuse acoperite cu peri cu flori albegalbui careia i se atribuie proprietatzi miraculoase Si: brilioanca randunitza (Cynanchum vincetoxicum). 42 (Bot; iae) Rouacerului (Drosera rotundifolia). corectata

FIER (2 3) fiare s. n. 1. Element chimic metal greu de culoare cenushie maleabil ductil cu proprietatzi feromagnetice care aliat cu carbonul sau cu alte elemente se foloseshte pe scara larga in industrie; (impr.) otzel (moale). ◊ Epoca fierului (sau de fier) = perioada din istoria oranduirii comunei primitive care a durat de la mijlocul mileniului al IIlea a. Cr. pana in primele veacuri p. Cr. cand omul a inceput sa prelucreze shi sa foloseasca fierul. ◊ Loc. adj. De fier = tare puternic rezistent; neinduplecat; riguros sever. ◊ Expr. Ai trece (sau ai da cuiva) un fier (ars sau roshu) prin inima = a avea o senzatzie intensa shi brusca de durere de spaima etc. 2. Numele mai multor unelte instrumente etc. sau partzi ale lor facute din otzel ori din fonta; a) (adesea determinat prin „de calcat”) unealta intrebuintzata la calcatul rufelor sau al hainelor; b) (adesea determinat prin „de frizat”) instrument de forma unui cleshte care serveshte la ondulatul parului; c) (adesea determinat prin „de plug”) fiecare dintre cutzitele plugului; d) cleshte cu care se iau carbunii din foc; e) (adesea determinat prin „roshu”) unealta vergea sau bucata de fier inroshita la foc cu care se ard unele rani sau se inseamna vitele cu marca proprietarului; f) lama sau ascutzish de arma taioasa; p. ext. sabie. ◊ Expr. A trece prin ascutzishul fierului = a taia a omori a pustii a trece pe sub ascutzishul sabiei. ♦ Bucata de otzel (in forma de drug). ♦ Fier vechi = obiecte de metal uzate care nu mai pot fi utilizate shi care se aduna spre a fi retopite. ◊ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz a nu mai acorda nici o importantza unui lucru. 3. (La pl.) Lantzuri catushe cu care sunt legatzi prizonierii detzinutzii. ♦ Piedica de cai facuta dintrun lantz. [Var.: fer s. n.] Lat. ferrum.

FIER (2 3 5) fiare s. n. 1. Metal greu de culoare cenushie maleabil ductil care aliat cu carbonul sau cu alte elemente se foloseshte pe scara larga in industrie; nume impropriu pentru otzel in special pentru otzelul moale. [Scitzii] foloseau un metal nou mai tare decit bronzul anume fierul. IST. R.P.R. 25. Apuca bara de fier a scarii shi incepu sa se urce. DUMITRIU N. 77. Tu cintzi de unul doar stingher... Linga sobitza cea de fier. TOMA C. V. 374. Bate fierul pinai cald. Fig. (In loc. adj.) De fier = a) tare vinjos neinduplecat. Bratz de fier. ▭ Prometheus va shti sa puie in fatza vrajmashului un piept de otzel o vointza de fier. GHEREA ST. CR. II 127. Laurii voiau sai smulga de pe fruntea ta de fier. EMINESCU O. I 147; b) riguros sever. Disciplina de fier; c) (rar despre somn) adinc profund. Baba cuprinsa de somnul ei de fier se afunda in adincul cel vrajuit shi necunoscut al lacului. EMINESCU N. 24. ◊ Epoca fierului (sau de fier) = epoca din preistoria omenirii cind a inceput sa fie prelucrat shi folosit fierul. Drumdefier = cale ferata v. ferata. Calatoresc pe drumuldefier spre tzinuturile intunecate de la miazanoapte. BOGZA C. O. 368. Fier nativ v. nativ. Fier forjat v. forjat. ◊ Expr. Ai trece (cuiva) un fier (ars) prin inima = a i se stringe inima de frica de durere. Indata i trecu un fier ars prin inima gindinduse k poate iau calcat porunca. ISPIRESCU L. 52. 2. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind intrebuintzarea) Nume dat la diferite unelte facute din otzel sau avind o lama de otzel. a) (Adesea determinat prin «de calcat») Unealta intrebuintzata la calcatul rufelor sau hainelor. Eshti buna sami dai... fierul dtale de calcat? CAMIL PETRESCU T. II 525. Cameshile leam spalat... SHi cu fierul leam calcat. SEVASTOS C. 144. b) (Uneori determinat prin «de frizat») Instrument care serveshte la ondulatul sau frizatul parului. Ia fierul de frizat de dasupra flacarii de spirt il apropie de buze suflan el shil vira apoi in cirliontzii rebeli. CARAGIALE O. II 290. c) (Uneori determinat prin «de plug») Fiecare din cele doua cutzite ale plugului. I se nazareau inaintea ochilor multzimi de pluguri unele stind pe grinzi... altele grele rasturnate cu fiarelen sus. CAMILAR TEM. 144. De pealt munte cum privea Fier de plug luind in mina Azvirli spre turn cu el. COSHBUC P. I 296. Fierul taie brazde lungi Ce senshiran batatura k lucioase negre dungi. ALECSANDRI P. A. 120. ◊ Fierul lat (sau mare) = brazdar. Fierul lung (sau mic) = cutzitul fixat in grindeiul plugului shi care taie brazda. d) Cleshte de foc. e) (Adesea determinat prin «roshu») Unealta vergea sau bucata de fier inroshita in foc cu care se ard unele rani sau se fac semne. ◊ Expr. A arde cu fierul roshu = a interveni cu sanctziuni aspre. f) Lama sau ascutzish de arma taioasa; p. ext. sabie. O sabie cam ruginita dar cu fierul ce se incovoia de se facea covrig. ISPIRESCU L. 21. Carnea toceshte fierul. RUSSO S. 147. ◊ Expr. A trece prin ascutzishul fierului = a taia a omori a pustii. ♦ Bucata de otzel mai ales in forma de drug. Ma lovit cu un fier. ◊ Fier vechi = obiecte de otzel uzate care nu mai pot fi utilizate shi care se aduna spre a fi topite shi turnate din nou. ◊ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz a nu mai acorda nici o importantza unui lucru. 3. (Numai la pl.) Lantzuri catushe cu care sint legatzi prizonierii detzinutzii. Cei adushi in fiare sint de regula spinzuratzi de catarg. CAMIL PETRESCU T. II 182. Nu se auzea decit zgomotul pashilor shi zanganitul fiarelor ce incatushau minile lui Dinu. BUJOR S. 51. Subcirmuitorul zise Tudorei k de no aduce banii in doua zile are sa ma bata shi sa ma trimeatza in fiare la cirmuire. BOLINTINEANU O. 342. ◊ Compus: (Bot.) iarbafiarelor sau (rar) iarbafierului v. iarba. Piedica pentru cai. Caii iau bagat in fiare shi iau slobozit sa pasca. GALACTION O. I 267. Pl. shi: (regional 3) fere (BIBICESCU P. P. 296).

FIER rar fiáre n. 1) Metal greu cenushiu lucios maleabil shi ductil bun conducator de caldura shi de electricitate intrebuintzat pe larg in industrie numai in aliaje. 2) (in limbajul curent) Otzel cu un contzinut redus de carbon. ◊ Drumde ~ cale ferata. Epoca de ~ (sau epoca ~ului) ultima perioada a comunei primitive caracterizata prin prelucrarea shi intrebuintzarea fierului. Bratz de ~ bratz vanjos. Vointza de ~ vointza ferma nestramutata. Disciplina de ~ disciplina riguroasa severa. Tare k ~ul foarte tare; foarte rezistent. ~ de calcat unealta cu care se calca imbracamintea. ~ vechi totalitate a obiectelor de metal uzate shi scoase din folosintza. 3) la pl. Lantzuri pentru detzinutzi. ◊ Iarbafiarelor (sau iarba ~ului) planta care potrivit legendei ar avea proprietatea de a descuia orice lacat de a sfarama orice catushe. [Monosilabic] /<lat. ferrum

fier n. 1. metal dur shi maleabil de un cenushiu lucitor; 2. bucata de fier la plug: fierul cel lat sau brazdarul shi fierul cel lung sau cutzitul plugului; 3. mashina de calcat; 4. (poetic) sabie: floarea tzarii noastre sub fieru se doboara BOL. mii de glasuri stinse de al tiraniei fier. GR. AL; 5. fig. tare nemilostiv: inima de fier bratz de fier; epoca de fier cea mai barbara shi mai corupta dintre varstele poetice ale omenirii; 6. pl. fiare lantzuri. [Lat. FERRUM].

fĭer fĭerár fĭeraríe V. fer...

fer² sn vz fier

cortína de fier sint. s. (pol.) Linie care despartzea Europa in tzari comuniste shi tzari necomuniste in timpul razboiului rece ◊ „Cortina de fier a cazut in 1989 o data cu revolutziile din Est.” (dupa fr. rideau de fer engl. iron curtain; PR 1946; sintagma se folosea ◊ „neoficial” shi inainte de 1989)

BaiadeFier f. comuna in jud. Gorjiu cu 1500 loc.

fer (est) shi fĭer (vest) n. pl. feare fĭare shi (Mold.) fere (lat. fĕrrum it. pg. ferro pv. fr. fer sp. hierro). Un metal cenushiŭ albastriŭ ductil maleabil foarte tenace shi foarte uzitat in industrie. (E bi shi tetravalent are o densitate de 784 shi o greutate atomica de 56. Se topeshte la 1500°). Obĭect indefinit de fer: roata are un fer in prejuru eĭ. Fig. Spada sabie: a incrucisha feru cu cineva. Danga orĭ sigil: stampilat cu feru rosh (inroshit in foc) feru tzariĭ. Fig. Est. Forma tip aer: acest copil are feru familiiĭ. Pl. Lantzurĭ: hotz pus in feare. Fer de calcat instrument de fer cu care dupa ce se incalzeshte se netezesc rufele. Feru pluguluĭ brazdar botu care despica pamintu. Feru sulitzeĭ virfu eĭ de fer. Cap de fer 1) minte foarte rezistenta la munca 2) cap incapatzinat. Corp de fer corp robust. Sceptru de fer guvern de fer (fig.) guvernare energica saŭ aspra shi despotica. A geme in feare a fi in captivitate in robie. Pop. her shi (Munt. est) hĭer.

fier (element chimic metal) s. n. (unelte lantzuri) pl. fiáre; simb. Fe

fier s. n. (unelte lantzuri) pl. fiáre; simb. Fe

fier

fier fiare.

FIER s. 1. (CHIM.) (prin Ban.) sider. (Bara de ~.) 2. (reg.) piglais (Transilv. shi Maram.) teglazau. (~ de calcat.) 3. (TEHN.) fier lat v. brazdar. 4. (TEHN.) (pop.) custura. (~ al coasei.) 5. (la pl.) v. catushe.

FIER s. 1. (CHIM.) (prin Ban.) sider. (Bara de ~.) 2. (reg.) piglais (Transilv. shi Maram.) teglazau. (~ de calcat.) 3. (TEHN.) fier lat = brazdar (prin Olt. shi Transilv.) sapa. (~ la plug.) 4. (TEHN.) (pop.) custura. (~ al coasei.) 5. (la pl.) catushe (pl.) (pop.) obezi (pl.) verigi (pl.) zavoare (pl.) (inv.) bente (pl.) piedici (pl.). (Ucigash prins in ~.)

fiér (fiáre) s. n. 1. Element chimic metal greu de culoare cenushie care se foloseshte pe scara larga in industrie. 2. Semn facut cu metalul inroshit. 3. Virf de lance sau de sageata. 4. (Pl.) Fiare lantzuri. Mr. h’eru megl. ier ir fl’er. Lat. ferrum (Pushcariu 605; CandreaDens. 583; REW 3262; DAR) cf. it. port. ferro fr. prov. fer sp. hierro). Dupa Pirvan metalul a fost cunoscut in Dacia incepind cu 700 sau 750 inainte de era creshtina. Der. fierar s. m. (muncitor care se indeletniceshte cu prelucrarea fierului) mr. hirar megl. ierar (dupa Pushcariu 606; CandreaDens. 584; REW 3257 shi DAR din lat. ferrarius cf. it. din sud ferraru sp. herrero); fierarie s. f. (atelier in care se prelucreaza fierul; magazin unde se vind obiecte din fier; inv. taxa pe obiectele din fier importate); fieraritza s. f. (nevasta de fierar); fierataie s. f. (instrumente de fier) care dupa CandreaDens. 585 shi DAR reprezinta un lat. *ferratalia cf. port. ferratalha; fieros adj. formatzie neol.; fierotina s. f. (Banat Olt. fier vechi); infiera vb. (a marca cu fierul roshu; a stigmatiza; rar a fereca); infierator adj. (care stigmatizeaza); infieratura s. f. (dezonorare).

palarie de fier (engl.= ironstone cap) acumulare locala de hidroxizi shi oxizi de fier care apare in procesul de alteratzie supergena in zona zacamintelor primare de sulfuri sau carbonatzi shi oxizi de fier. Caracteristice pentru p.f. sunt min. primare relicte (galena blenda calcopirita bornitul tetraedritul molibdenitul) shi min. secundare care imprima culoarea p.f.; asociatzia hematit limonit sulfatzi imprima culori de galben brun maro roshu; asociatzia carbonatzi sulfatzi silicatzi dau culorile verde albastru; oxizii shi hidroxizii de mangan pot da culoarea neagra etc. V. shi scoartza de alterare

FIER (FER) (lat. ferrum) s. n. 1. Element chimic (Fe; nr. at. 26 m. at. 55847 p. t. 1.535°C p. f. 3.250°C gr. sp. 786). Metal greu de culoare cenushie (alb lucios in stare pura) maleabil ductil bun conducator de caldura shi de electricitate. Se oxideaza in aer umed cu formare de rugina. In combinatzie functzioneaza in stari de valentza 23 shi mai rar 4 shi 6. Se gaseshte in natura sub forma de oxizi sulfuri shi carbonatzi. Varietatzile tehnice de f. sunt aliaje ale f. in primul rand cu carbonul (fonte shi otzeluri). Industrial se obtzinerea prin reducerea directa sau mai ales indirecta (sub forma de fonta) a unor minereuri de f. (hematit magnetit siderit limonit). Este cunoscut din timpuri stravechi descoperirea sa indeplinind un rol deosebit in dezvoltarea materiala shi culturala a societatzii omeneshti (epoca fierului). ◊ Loc. De fier = tare vanjos neinduplecat; riguros sever. ◊ Aliaj fiercarbon = aliaj tehnic al fierului cu carbonul care mai contzine shi alte elemente ramase in urma elaborarii (Si Mn P shi S in proportzii mici) sau special introduse pentru a imbunatatzi proprietatzile aliajelor (Cr Ni Mo Si etc.). Aliajele care contzin carbon pana la 216% se numesc otzeluri iar cele cu contzinut de carbon de 216667% se numesc fonte. ◊ F. vechi = desheuri shi piese obiecte etc. de otzel sau de fonta scoase din uz shi folosite k materie prima la elaborarea otzelurilor. 2. (De obicei urmat de determinari) Nume dat unor unelte sau ustensile de otzel sau de fonta. ◊ F. de calcat = aparat cu carbuni sau electric folosit in gospodarii croitorii spalatorii etc. pentru netezirea confectziilor de panza shi de stofa. ◊ (Adesea determinat prin „roshu”) Unealta sau bucata de fier (1) inroshit in foc folosit pentru insemnarea vitelor cu marca proprietarului sau pentru arderea ranilor. ◊ Lama sau ascutzish de arma taioasa; p. ext. sabie. ◊ (La pl.) Lantzuri catushe folosite pentru a lega detzinutzii.

BAIA DE FIER com. in jud. Gorj in zona subcarpatica din N Olteniei pe valea Galbenu; 4.358 loc. (1991). Expl. de grafit shi calcare. Cherestea. Vechi centru minier mentzionat in 1480. Biserica (sec. 18). In N com. se gaseshte Peshtera Muierilor (rezervatzie speologica shi arheologica) cu numeroase urme de locuire din Paleoliticul mijlociu (virfuri de sulitza lucrate in os). Centru turistic.

Fe simbol chimic pentru fier.

FERRO ET IGNI (lat.) prin fier shi foc A trece ferro et igni prin foc shi sabie.

GARDA DE FIER grupare politica de extrema dreapta creata in 1930 de Corneliu ZeleaCodreanu cu scopul reprezentarii pe plan politic a Mishcarii legionare ale carei baze fusesera puse in 1927 prin infiintzarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzisa de autoritatzi in mai multe randuri (1931 1932 shi 1933) G. de F. a fost reinfiintzata in 1935 sub numele de partidul Totul pentru TZara In contradictzie cu spiritul shi morala creshtina care au stat la baza doctrinei legionare G. de F. sa impus in viatza politica a tzarii prin natzionalism cultivand shi promovand in acelashi timp cultul violentzei k instrument al politicii shi al conducatorului charismatic; totodata a combatut dominatzia evreilor in viatza economica shi culturala a tzarii shi a actzionat impotriva comunishtilor majoritatea alogeni care aservitzi unei puteri straine (U.R.S.S.) se pronuntzau pentru dezmembrarea Romaniei Mari din 1918. Cu o baza sociala eterogena precumpanind insa tzaranimea shi tineretul indeosebi cel studios G. de F. a cunoscut o extindere la nivel natzional cu succese imediate in alegerile parlamentare partziale din jud. Neamtz (aug. 1931) Tutova (apr. 1932) shi generale (iul. 1932 cand a obtzinut 5 locuri in Parlament) precum shi in cele din dec. 1937 cand prin numarul de voturi obtzinute (1558%) sa situat pe locul 3 dupa natzionaliliberali shi natzionaltzaranishti. Dupa instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938) partidul sa autodizolvat. In nov. 1938 liderul Mishcarii legionare Corneliu ZeleaCodreanu impreuna cu altzi 13 legionari este asasinat de autoritatzi (din dispozitzia regelui Carol II shi a lui Armand Calinescu) sub pretextul incercarii de evadare in timpul transferarii de la inchisoarea din Ramnicu Sarat la cea din Jilava. Dupa aceste evenimente conducerea Mishcarii legionare este finalmente asumata de Horia Sima care a trecut la anihilarea fizica a adversarilor politici regalishti (asasinarea in sept. 1939 a primului ministru Armand Calinescu urmata de replica sangeroasa a regelui Carol II soldata cu impushcarea fara judecata a peste 250 de fruntashi legionari) comunishti shi a evreilor. In sept. 1940 generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari shi militari; aflata la putere (sept. 1940ian. 1941) Mishcarea legionara sa facut vinovata de crime shi acte de terorism (asasinarea in nov. a personalitatzilor politice: N. Iorga shi V. Madgearu shi a 64 de demnitari detzinutzi in inchisoarea Jilava sh.a.). Urmarind sa devina singura beneficiara a puterii Mishcarea legionara a declanshat rebeliunea din 2123 ian. 1941 soldata cu reprimarea ei de catre armata shi scoaterea in afara legii. Dupa rebeliune peste 30.000 de legionari sunt arestatzi shi judecatzi multzi dintre ei fiind condamnatzi la moarte la munca silnica pe viatza sau la ani grei de temnitza iar o alta parte a ales calea exilului. Dupa ocuparea Romaniei de catre trupele sovietice legionarii au actzionat pe cele mai diverse cai pana la lupta armata contra comunizarii shi sovietizarii tzarii.

MASCA DE FIER (?1703) supranumele unui personaj misterios din Frantza obligat sa poarte tot timpul o masca de catifea (cu articulatziile de fier) detzinut succesiv in mai multe inchisori ultima fiind Bastilia unde a murit. Stabilirea identitatzii sale a dat nashtere unor ipoteze mai mult sau mai putzin fanteziste (de ex. fratele geaman al regelui Ludovic XIV).

OCNA DE FIER com. in jud. CarashSeverin sitauta in zona mtzilor Dognecei; 801 loc. (2003). Expl. de min. de fier de sulfuri polimetalice shi de obr. Muzeu de mineralogie.

POARTA DE FIER A TRANSILVANIEI pas intre mtzii Poiana Ruscai (la N) shi mtzii TZarcu (la S) la 700 m alt. care asigura legaturile rutiere shi feroviare intre depr. Hatzeg shi culoarul depresionar Bistra respectiv intre Transilvania centrala shi Banat. In izvoarele istorice acest pas apare cu denumirea Poarta de Fier shi sa presupus k aici ar fi locul unde Iancu de Hunedoara a obtzinut in mart. 1442 o victorie asupra armatelor otomane conduse de Mezidbeg. Se pare insa k lupta a avut loc intre Alba Iulia shi Sibiu.

PORTZILE DE FIER denumirea (in sens restrans) sub care este cunoscut sectorul inferior al defileului Dunarii cuprins intre localitatzile Varciorova shi Gura Vaii lung de 9 km. In aceasta zona latzimea fluviului se ingusteaza pana la 600 m iar caderea apei inainte de regularizarea cursului se facea pe o panta de 238 cm/km. Inainte de construirea barajului shi crearea lacului de acumulare P. de F. in acest sector (cu multe praguri stanci emerse la ape mici cu valtori shi repezishuri) navigatzia se efectua in conditzii extrem de dificile (trecerea prin Defileului Dunarii dura 120 ore iar navigatzia era posibila numai pe timpul zilei). In perioada sept. 1964sept. 1971 Romania in colaborare cu Iugoslavia a construit in aceasta zona nodul hidroenergetic shi de navigatzie P. de F. I. Barajul ridicat intre Gura Vaii (Romania) shi Šip (Iugoslavia) cu o lungime de 868 m shi cu inaltzime de 6040 m a permis ridicarea nivelului apelor Dunarii cu c. 33 m peste nivelul mediu shi crearea in spatele acestui baraj a unui lac de 130 km lungime 5 km latzime max. c. 100 km² shi cu un volum de apa 21 m³. Prin crearea acestui lac obstacolele naturale de pe cursul Dunarii au disparut iar navigatzia sa imbogatzit shi datorita celor doua ecluze (fiecare dintre ele avand 310 m 34 m latzime shi 45 m adancime) care asigura posibilitatea traversarii simultane a unor convoaie de nave in 31 ore (fatza de 120 de ore in trecut) inclusiv noaptea. Cele doua hidrocentrale (romaneasca shi iugoslava) cu o putere totala instalata de 2.100 MW shi productzie de peste 11 miliarde kWh au intrat in functziune cu primele turbogeneratoare in 1971. Hidrocentrala de pe malul romanesc cu 6 grupuri electrogene de cate 175 MW fiecare (in total 1.050 MW) a inceput sa functzioneze cu intreaga capacitate la 16 mai 1972. Construirea acestui gigant hidroenergetic unul dintre cele mai mari din Europa a determinat schimbari esentziale de ordin fizico shi economicogeografic: ins. AdaKaleh a fost acoperita de apele lacului de acumulare; afluentzii Dunarii shiau inaltzat gura de varsare k urmare a creshterii nivelului apelor din lacul de acumulare; vechea vatra a municipiului Orshova a fost inundata de apele lacului iar localitatea a fost mutata pe terasele mai inalte ale Dunarii shi pe versantul mtzii Almaj; vechile cai de comunicatzii (shoseaua shi c. f.) din lungul defileului au fost inghitzite de apele lacului de acumulare construinduse altele noi. In timpul sapaturilor efectuate pentru construirea complexului hidroenergetic au fost scoase la iveala vestigiile unor ashezari shi culturi din Paleolitic (sapaligi din corn de cerb) din Epoca mijlocie a bronzului (vase ceramice apartzinand Culturii Vatina) din perioadele dacica shi romana tarzii sh.a. Intro acceptziune mai larga denumirea Defileul Dunarii de la Portzile de Fier este utilizata pentru intregul sector de vale care strabate Carpatzii despartzind Mtzii Banatului de pe terit. Romaniei de la capatul sudvestic al Carpatzilor aflat pe terit. Serbiei. Acest sector cunoscut shi sub numele de clisura este alcatuit dintro succesiune de mici defilee separate de bazinete depresionare: defileul Gura Nerei valea Rilii; depr. Moldova Noua; defileul PescariAlibeg; depr. Liubcova; defileul BerzascaGreben; Cazanele Mari; bazinetul Dubova dominat de Ciucaru Mare (313 m) shi pe malul sarbesc de Veliki Strbac (768 m); Cazanele Mici; depr. OgradenaOrshova shi defileul Portzile de Fier propriuzis dupa care Dunarea iese din spatziul carpatic. In defileu se intalnesc cateva sectoare cu relief carstic complex care cuprinde shi o serie de peshteri (la Pescari Sirinia Svinitza Cazane). Flora este bogata shi variata cu numeroase elemente sudice unele foarte rare in Romania (Acer monspessulanum Daphne laureola Campanula crassipes) cateva endemisme proprii acestui defileu (Prangos carinata Tulipa hungarica ssp. undulatifolia Stipa danubialis sh.a.). P. de F. constituie o zona de potentzial turistic ridicat. Parcul natzional P. de F. (11.656 ha) cuprinde Defileul Dunarii incepand de la confluentza raului Nera cu Dunarea shi partea sudica a mtzilor Locvei Almaj capatul sudic al mtzilor Mehedintzi k shi o fashie din S pod. Mehedintzi (pana la Bahna shi valea Jidoshtitzei). Se intalnesc aici arborete de stejar pufos cu carpinitza shi mojdrean tufarishuri de liliac paduri de gorun cu alun turcesc iar pe vai fagete (in sectorul Mraconia fagul atinge cea mai mica altitudine din Romania 52 m). Parcul natural include mai multe rezervatzii naturale (Gura Vaii Varciorova Cazanele Mari shi Cazanele Mici Valea Mare Balta Nerei sh.a.) shi locuri fosilifere (Svinitza Bahna). Pe malul sarbesc se afla Parcul Natzional Djerdap (numele sarbesc al defileului).

PORTZILE DE FIER II v. Gogoshu (2).

nervi de fier / de otzel expr. stapanire de sine calm perfect; sistem nervos echilibrat.

rabdare de fier / de inger expr. rabdare foarte mare.

tare k piatra / k fierul / k otzelul expr. (d. oameni) sanatos viguros robust.