23 de definitzii pentru sabie

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SÁBIE sabii s. f. 1. Arma alba formata dintro lama lunga de otzel ascutzita la varf shi pe una dintre laturi shi fixata intrun maner. ◊ Expr. Sabia lui Damocles = pericol mare care amenintza in orice moment situatzia cuiva. A trece (sau a lua a trage) in (sau sub prin) sabie (pe cineva) = a ucide a nimici. A pune mana pe sabie = a porni la lupta. A scoate (sau a trage) sabia (impotriva cuiva) = a provoca pe cineva la lupta a porni razboi. Ashi pune capul (teafar sau sanatos) sub sabie = ashi cauza singur un necaz o nenorocire. Sabie cu doua taishuri se spune despre o situatzie care prezinta in acelashi timp avantaje shi dezavantaje perspective shi pericole. 2. Arma sportiva formata dintro lama elastica de otzel din garda maner shi piulitza folosita la scrima. ♦ (Sport) Una dintre probele de scrima care se practica cu sabia. 3. Peshte de apa dulce cu corpul turtit lateral shi cu abdomenul arcuit; sabioara sabitza (Pelecus cultratus). Din bg. sabja.

sabie sf [At: PRAV. 108 / V: (reg) shablie / Pl: sabii (inv) ~i GD: ~ei sabiei / E: slv сабиꙗ] 1 Arma alba alcatuita dintro lama lunga de otzel ascutzita la varf shi pe una dintre laturi shi fixata intrun maner. 2 (Ic) ~baioneta Sabie (1) scurta care se poate atasha la pushca in luptele corp la corp. 3 (Reg; is) ~ din bucatzi Sabie (1) plianta. 4 (Inv; d. barbatzi; ila) De ~ Capabil sa poarte sabia (1). 5 (Pgn) Arma pentru a lupta. 6 (Ivr; ilav) Cat capul sub ~ia gealatului Foarte putzin timp. 7 (Ie) (A fi) ~ia lui Damocle(s) Se spune despre un mare pericol care amenintza in orice moment situatzia cuiva sau a ceva. 8 (Rar; ie) (A fi) ~ia lui Dumnezeu Se spune despre o pedeapsa aspra despre o nenorocire suportata (dar meritata) de cineva. 9 (Ie) A trece (sau a lua a trage inv a pune) in (sau sub prin) ~ sau ~i (pe cineva) sau a trece (pe cineva) prin ascutzishul ~i A ucide (1) cu ajutorul sabiei (1). 10 (Pex; iae) A ucide cu ajutorul unor arme. 11 (Pgn; iae) A ucide cu ajutorul unor mijloace violente. 12 (Ie) A trece prin (sau invechit a calca cu) foc shi (prin) ~ A nimici. 13 (Iae) A distruge prin incendiere shi masacrare. 14 (Ie) A pune mana pe ~ sau pe ~i ori (inv) a se scula cu ~ A porni la lupta (inarmat cu o sabie (1)). 15 (Ie) A scoate (sau a trage) ~ia A se pregati de lupta de atac. 16 (Iae) A incepe o agresiune (folosind sabia (1)). 17 (Ie) A stapani cu ~ia in mana A stapani folosind fortza (armata). 18 (Ie) Ashi pune capul (teafar sau teafar shi nevinovat sanatos) sub ~ Ashi cauza singur un necaz o nenorocire. 19 (Rar; d. oameni; ie) A avea gura k o ~ sau a(i) taia gura in ~i A fi flecar. 20 (Rar; d. oameni; iae) A fi cicalitor. 21 (Rar; d. oameni; iae) A fi sarcastic. 22 (Ie) Ai taia gura in sabii A vorbi in mod curent o limba. 23 (Ie) ~ cu doua taishuri Se spune despre o situatzie care prezinta in acelashi timp avantaje shi dezavantaje pentru cineva sau pentru ceva. 24 (Ie) (A fi) cu cumpana intro mana shi cu ~ia in alta mana A fi fals fatzarnic. 25 (D. oameni; ie) A fi foc shi ~ A fi furios. 26 (D. oameni; iae) A fi violent. 27 (Fig) Lovitura de sabie (1). 28 Atac lupta (cu sabia (1)). 29 Stare de conflict armat. 30 (Pex) Prapad. 31 (Pex) Pierdere adusa de un conflict armat. 32 (Ccr) Luptator (cu sabia (1)). 33 (Ivp) Putere a unui stat cotropitor. 34 (Pex) Investitura acordata cuiva pentru conducerea unei armate a unui stat etc. 35 Arma sportiva formata dintro lama elastica de otzel din garda manere shi piulitza folosita la scrima. 36 Proba de scrima care se practica cu sabia (35). 37 (Pan) Parghie cu maneta cu ajutorul careia se comanda pornirea shi oprirea razboiului de tzesut. 38 (SHis) ~ de bataie Piesa a mecanismului de lansare a suveicii la razboiul de tzesut obishnuit. 39 (Reg) Fiecare dintre cele doua speteze care sunt sprijinitzi caii de la coshul morii. 40 (Reg) Parte a morii cu ajutorul careia se ridica sau se lasa buhaiul (11). 41 (Reg) Brazda (10) (de fan cosit). 42 Peshte de apa dulce cu corpul lucios shi turtit cu abdomenul arcuit shi creasta abdominala ascutzita Si: sabitza (1) sabioara (3) sabitza (1) sabiutza (4) (reg) barcie sabicioara (Pelecus cultratus). 43 (Bot; Ban) Stanjenel (Iris germanica).

SÁBIE sabii s. f. 1. Arma taioasa formata dintro lama lunga de otzel ascutzita la varf shi pe una dintre laturi shi fixata intrun maner. ◊ Expr. Sabia lui Damocles = pericol mare care amenintza in orice moment situatzia cuiva. A trece (sau a lua a trage) in (sau sub prin) sabie (pe cineva) = a ucide a nimici. A pune mana pe sabie = a porni la lupta. A scoate (sau a trage) sabia (impotriva cuiva) = a provoca pe cineva la lupta a porni razboi. Ashi pune capul (teafar sau sanatos) sub sabie = ashi cauza singur un necaz o nenorocire. Sabie cu doua taishuri se spune despre o situatzie care prezinta in acelashi timp avantaje shi dezavantaje perspective shi pericole. ♦ (Sport) Una din probele de scrima in care se foloseshte sabia. 2. Arma formata dintro lama elastica de otzel din garda shi maner folosita la scrima. 3. Peshte de apa dulce cu corpul turtit lateral shi cu abdomenul arcuit; sabioara sabitza (Pelecus cultratus). Din bg. sabja.

SÁBIE sabii s. f. 1. Arma taioasa formata dintro lama lunga de otzel ascutzita la virf shi pe una dintre laturi. Vrei sami dai pe Cosinzeana ori in sabii ne taiem? EFTIMIU I. 119. Tinarul tzinea in mina o sabie shi cu ea se apara de capul sharpelui. POPESCU B. III 129. Ivan... puind mina pe sabie se scoala rapede. CREANGA P. 302. Nu incap doua sabii intro teaca (= nu pot stapini doi oameni in acelashi loc). ◊ (Poetic) Ascutetzi sabia k fulgerul... o! tzara mea! RUSSO O. 32. ◊ Fig. O sabie de foc pe cer va scrie K a sosit shi pentru noi un azi! BENIUC V. 87. (Simbolizind fortza lupta razboiul) Noua nu ne trebuie zic moldovenii nici razboi nici dobinda sabiei. SADOVEANU N. P. 55. Unde sint ceilaltzi boieri? In casa lui Arbore se sfatuiesc. Ce poate sfatul contra sabiei! DELAVRANCEA O. II 146. E sabie in tzara! au navalit tatarii. ALECSANDRI O. 208. (Cu aluzie la forma obiectului) Zguduind podul tzishneshte in toate partzile din stavili in sabii scinteietoare de apa. SADOVEANU O. VIII 241. Papura pe lac se zbate Leganindushi sabiile. TOPIRCEANU B. 47. ◊ Expr. A trece prin foc shi sabie (sau prin ascutzishul sabiei) v. foc.Sabia lui Damocle = pericol care amenintza in orice moment viatza cuiva. 2. Peshte de apa dulce lung de 4050 cm albastru pe spate albargintiu pe partzile laterale shi pe abdomen cu corpul turtit lateral cu abdomenul arcuit (Pelecus cultratus); sabioara sabitza.

SÁBIE sabii f. 1) Arma alba constand dintro lama lunga de otzel ascutzita la varf shi pe una dintre laturi shi dintro garda shi un maner. ◊ ~a lui Damocle pericol ce amenintza in permanentza pe cineva. A pune sub ~ (sau a trece sub ascutzishul ~ei) a omori; a ucide. A pune mana pe ~ a incepe lupta. Ashi pune capul (sanatos teafar) sub ~ ashi cauza singur o nenorocire un necaz. 2) Arma sportiva cu lama lunga shi flexibila folosita la scrima. 3) v. SABITZA II. [G.D. sabiei; sil. bie] /<sl. sablja

sabie f. 1. arma de mana ce se poarta atarnata in partea stanga; 2. fig. dushman: a intrat sabia in tzara au navalit Tatarii! AL.; 3. atac: le da o sabie shii imprashtie BALC. [Slav. SABLIA].

sábie f. pl. sabiĭ shi (vechĭ) sabiĭ (bg. sabĭa sablĭa d. vsl. sablĭa; rus. sáblĭa rut. šablĭa pol. szabla; germ. säbel in ainte sabel; ung. szablya it. sciábola fr. sabre vfr. sable sp. sable). O arma de taĭat shi de impuns (ĭa are forma unuĭ cutzit suptzire ascutzit intr’o parte shi lung de vreun metru. Poate fi curba saŭ dreapta [spada]. Ia e arma speciala a calarimiĭ cind sharjeaza. O poarta shi tunariĭ de cimp ofitzerii shi subofitzeriĭ. Azĭ e mult inlocuita de baĭoneta shi pumnal. V. shi pala palosh spaga tesac). Lovitura de sabie: ĭa tras o sabie. Fig. A intra sabia’n tzara a intra dushmaniĭ in tzara. V. cabanitza.

Damocle m. 1. Grec la Curtea lui Dionisie Tiranul care spre ai arata deshertaciunea maririlor lumeshti puse la un ospatz sa s’atarne d’asupra capului lui Damocle o sabie retzinuta de un fir de par; 2. fig. sabia lui Damocle pericol iminent in mijlocul unei prosperitatzi aparente.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sábie (bie) s. f. art. sábia (bia) g.d. art. sábiei; pl. sắbii art. sắbiile (bii)

sábie s. f. (sil. bie) art. sábia (sil. bia) g.d. art. sábiei; pl. sabii art. sabiile (sil. bii)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SÁBIE s. I. spada (inv. shi reg.) spata (inv.) spanga. (Scoate ~ din teaca.) II. (IHT.; Pelecus cultratus) v. sabitza.

SÁBIE s. v. armata cocarla iris oaste oshtire putere regulator schimbatoare stanjen stanjenel trupe.

SABIE s. 1. spada (inv. shi reg.) spata (inv.) spanga. (Scoate ~!) 2. (IHT.; Pelecus cultratus) sabitza sabioara sabiutza (reg.) bircie sabicioara sabiitza.

sabie s. v. ARMATA. COCIRLA. IRIS. OASTE. OSHTIRE. PUTERE. REGULATOR. SCHIMBATOARE. STINJEN. STINJENEL. TRUPE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sábie (sắbii) s. f. Arma taioasa cu miner. Mag. száblya de la szab „a taia” (Miklosich Slaw. Elem. 43; Miklosich Fremdw. 123; Cihac II 322; Meyer 370) cf. sl. (sb. slov. rus.) sablja bg. sabijŭ pol. szabla alb. sabljë germ. Säbel it. sciabola fr. sabre sp. sable. Der. sabia vb. (a taia cu sabia); insabiat adj. (ascutzit); sabii vb. refl. (Olt. a subtzia a ingusta); sabier s. m. (fabricant de spade); sabierie s. f. (atelier shi magazin de spade); sabioara (var. sabicioara sabiitza sabitza) s. f. (peshte Pelecus cultratus) ultima var. din sb. sablijca „sabie mica” (Tiktin); sabiutza s. f. (gladiola Gladiolus imbricatus).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

SÁBIE s.f. (Iht.) In general peshte marin din fam. xiphiidae (peshtisabie) caracterizat prin maxilarul superior mai mult sau mai putzin alungit. Peshtiisabie propriuzishi (istiophoridae) populeaza Oceanul Pacific shi pe cel Indian precum shi pe cel Atlantic pe tzarmurile de est ale SUA caracteristic fiind maxilarul superior alungit curbat mai scurt k la peshtelespada prevazut cu dintzi cel inferior ceva mai lung corpul fusiform cu o inotatoare dorsala lunga inalta (subspeciile Tetrapturus Makaira; engl. spearfish spikefish marlin) in variate culori de la argintiu (white marlin) la albastrui (blue marlin) la negru (black marlin) sau cu dungi (striped marlin); unele istiophoridae au inotatoarea dorsala foarte inalta k o panza de corabie sau evantai numitzi de aceea shi peshtievantai (engl. sailfish; Istiophorus gladius shi americanus).

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

PURTATORI DE SABIE Cavaleri ~ ordin religios creat in 1197 la Bremen de Albert de Buxhövden episcop de Riga care a primit o organizare militara (1202) pentru creshtinarea prin fortza a TZarilor Baltice. Sa unit (1237) cu cel al Cavalerilor Teutoni.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trece (ceva) prin foc shi sabie expr. (livr.) a nimici a distruge a pustii.

sabietarash expr. (detz.) om condamnat pentru omor deosebit de grav.

Intrare: sabie
  • silabatzie: sa-bi-e info
substantiv feminin (F137)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sabie
  • sabia
plural
  • sabii
  • sabiile
genitiv-dativ singular
  • sabii
  • sabiei
plural
  • sabii
  • sabiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sabie, sabiisubstantiv feminin

  • 1. Arma alba formata dintro lama lunga de otzel ascutzita la varf shi pe una dintre laturi shi fixata intrun maner. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Vrei sami dai pe Cosinzeana ori in sabii ne taiem? EFTIMIU I. 119. DLRLC
    • format_quote Tinarul tzinea in mina o sabie shi cu ea se apara de capul sharpelui. POPESCU B. III 129. DLRLC
    • format_quote Ivan... puind mina pe sabie se scoala rapede. CREANGA P. 302. DLRLC
    • format_quote poetic Ascutetzi sabia k fulgerul... o! tzara mea! RUSSO O. 32. DLRLC
    • format_quote figurat O sabie de foc pe cer va scrie K a sosit shi pentru noi un azi! BENIUC V. 87. DLRLC
    • format_quote figurat Noua nu ne trebuie zic moldovenii nici razboi nici dobinda sabiei. SADOVEANU N. P. 55. DLRLC
    • format_quote figurat Unde sint ceilaltzi boieri? – In casa lui Arbore se sfatuiesc. – Ce poate sfatul contra sabiei! DELAVRANCEA O. II 146. DLRLC
    • format_quote figurat E sabie in tzara! au navalit tatarii. ALECSANDRI O. 208. DLRLC
    • format_quote figurat Zguduind podul tzishneshte in toate partzile din stavili in sabii scinteietoare de apa. SADOVEANU O. VIII 241. DLRLC
    • format_quote figurat Papura pe lac se zbate Leganindushi sabiile. TOPIRCEANU B. 47. DLRLC
    • chat_bubble Nu incap doua sabii intro teaca = nu pot stapani doi oameni in acelashi loc. DLRLC
    • chat_bubble A trece prin foc shi sabie (sau prin ascutzishul sabiei). DLRLC
    • chat_bubble Sabia lui Damocles = pericol mare care amenintza in orice moment situatzia cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A trece (sau a lua a trage) in (sau sub prin) sabie (pe cineva) = nimici, ucide. DEX '09 NODEX
    • chat_bubble A pune mana pe sabie = a porni la lupta. DEX '09 NODEX
    • chat_bubble A scoate (sau a trage) sabia (impotriva cuiva) = a provoca pe cineva la lupta a porni razboi. DEX '09
    • chat_bubble Ashi pune capul (teafar sau sanatos) sub sabie = ashi cauza singur un necaz o nenorocire. DEX '09 NODEX
    • chat_bubble Sabie cu doua taishuri se spune despre o situatzie care prezinta in acelashi timp avantaje shi dezavantaje perspective shi pericole. DEX '09
  • 2. Arma sportiva formata dintro lama elastica de otzel din garda maner shi piulitza folosita la scrima. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 2.1. sport Una dintre probele de scrima care se practica cu sabia. DEX '09 DEX '98
  • 3. Peshte de apa dulce cu corpul turtit lateral shi cu abdomenul arcuit (Pelecus cultratus). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.

imagine pentru acest cuvant

click pe imagini pentru detalii