FIER (2 3 5) fiare s. n. 1. Metal greu de culoare cenushie maleabil ductil care aliat cu carbonul sau cu alte elemente se foloseshte pe scara larga in industrie; nume impropriu pentru otzel in special pentru otzelul moale. [Scitzii] foloseau un metal nou mai tare decit bronzul anume fierul. IST. R.P.R. 25. Apuca bara de fier a scarii shi incepu sa se urce. DUMITRIU N. 77. Tu cintzi de unul doar stingher... Linga sobitza cea de fier. TOMA C. V. 374. Bate fierul pinai cald. Fig. (In loc. adj.) De fier = a) tare vinjos neinduplecat. Bratz de fier. ▭ Prometheus va shti sa puie in fatza vrajmashului un piept de otzel o vointza de fier. GHEREA ST. CR. II 127. Laurii voiau sai smulga de pe fruntea ta de fier. EMINESCU O. I 147; b) riguros sever. Disciplina de fier; c) (rar despre somn) adinc profund. Baba cuprinsa de somnul ei de fier se afunda in adincul cel vrajuit shi necunoscut al lacului. EMINESCU N. 24. ◊ Epoca fierului (sau de fier) = epoca din preistoria omenirii cind a inceput sa fie prelucrat shi folosit fierul. Drumdefier = cale ferata v. ferata. Calatoresc pe drumuldefier spre tzinuturile intunecate de la miazanoapte. BOGZA C. O. 368. Fier nativ v. nativ. Fier forjat v. forjat. ◊ Expr. Ai trece (cuiva) un fier (ars) prin inima = a i se stringe inima de frica de durere. Indata i trecu un fier ars prin inima gindinduse k poate iau calcat porunca. ISPIRESCU L. 52. 2. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind intrebuintzarea) Nume dat la diferite unelte facute din otzel sau avind o lama de otzel. a) (Adesea determinat prin «de calcat») Unealta intrebuintzata la calcatul rufelor sau hainelor. Eshti buna sami dai... fierul dtale de calcat? CAMIL PETRESCU T. II 525. Cameshile leam spalat... SHi cu fierul leam calcat. SEVASTOS C. 144. b) (Uneori determinat prin «de frizat») Instrument care serveshte la ondulatul sau frizatul parului. Ia fierul de frizat de dasupra flacarii de spirt il apropie de buze suflan el shil vira apoi in cirliontzii rebeli. CARAGIALE O. II 290. c) (Uneori determinat prin «de plug») Fiecare din cele doua cutzite ale plugului. I se nazareau inaintea ochilor multzimi de pluguri unele stind pe grinzi... altele grele rasturnate cu fiarelen sus. CAMILAR TEM. 144. De pealt munte cum privea Fier de plug luind in mina Azvirli spre turn cu el. COSHBUC P. I 296. Fierul taie brazde lungi Ce senshiran batatura k lucioase negre dungi. ALECSANDRI P. A. 120. ◊ Fierul lat (sau mare) = brazdar. Fierul lung (sau mic) = cutzitul fixat in grindeiul plugului shi care taie brazda. d) Cleshte de foc. e) (Adesea determinat prin «roshu») Unealta vergea sau bucata de fier inroshita in foc cu care se ard unele rani sau se fac semne. ◊ Expr. A arde cu fierul roshu = a interveni cu sanctziuni aspre. f) Lama sau ascutzish de arma taioasa; p. ext. sabie. O sabie cam ruginita dar cu fierul ce se incovoia de se facea covrig. ISPIRESCU L. 21. Carnea toceshte fierul. RUSSO S. 147. ◊ Expr. A trece prin ascutzishul fierului = a taia a omori a pustii. ♦ Bucata de otzel mai ales in forma de drug. Ma lovit cu un fier. ◊ Fier vechi = obiecte de otzel uzate care nu mai pot fi utilizate shi care se aduna spre a fi topite shi turnate din nou. ◊ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz a nu mai acorda nici o importantza unui lucru. 3. (Numai la pl.) Lantzuri catushe cu care sint legatzi prizonierii detzinutzii. Cei adushi in fiare sint de regula spinzuratzi de catarg. CAMIL PETRESCU T. II 182. Nu se auzea decit zgomotul pashilor shi zanganitul fiarelor ce incatushau minile lui Dinu. BUJOR S. 51. Subcirmuitorul zise Tudorei k de no aduce banii in doua zile are sa ma bata shi sa ma trimeatza in fiare la cirmuire. BOLINTINEANU O. 342. ◊ Compus: (Bot.) iarbafiarelor sau (rar) iarbafierului v. iarba. Piedica pentru cai. Caii iau bagat in fiare shi iau slobozit sa pasca. GALACTION O. I 267. Pl. shi: (regional 3) fere (BIBICESCU P. P. 296).